Inadmissibility of recourse against order resolving claim where appeal was erroneously directed against nonexistent decision due to typographical error
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court dismissed the appellant's appeal on the grounds of inadmissibility, leaving the lower court’s decision in force. The dispute concerned a procedural objection where the appellant erroneously directed his appeal against a nonexistent order dated November 26, 2003, instead of the actual decision resolving his case on November 7, 2003. The appellant argued that a typographical error in the appellate court's reasoning justified cassation, claiming violations of procedural forms and the right to defense. However, the court held that errors committed by the party in designating the appealed act, particularly when represented by counsel, cannot serve as grounds for cassation or modification under Article 304 of the Code of Civil Procedure, and thus the irregularities were not imputable to the judicial authority.
Legislator headnote
AI generatedart. 266 alin. (3) C. proc. civ, art. 105 C. proc. civ; Inadmissibility of recourse against order resolving claim where appeal was erroneously directed against nonexistent decision due to typographical error: Se mai susține că hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal și că a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii cu referire la dispozițiile O.G. nr. 36/2002, H.G. nr. 1278/2002, Legii nr. 392/2001; O.U.G. nr. 58/1999, Legii nr. 215/2001, Legii nr. 358/2003, Legii nr. 506/2001 și O.M.J. nr. 760/C/1999 și la art. 1, 4, 11, 15, 16, 20, 24, 31, 53 și 21 din Constituția României, precum și cu referire la dispozițiile art. 6 și art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și art. 1, 2, 7, 10 și 30 din Declarația Universală a Drepturilor Omului.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea din Camera de Consiliu pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția comercială și de contencios administrativ la 7 noiembrie 2003, s-a respins ca nefondată contestația formulată de contestatorul F.M., cu motivarea că, potrivit art. 266 alin. (3) C. proc. civ., „hotărârea se va comunica părților în copie în cazul când aceasta este necesară pentru curgerea termenului de exercitare a apelului sau recursului.
S-a mai motivat că, obligația de a timbra stabilită de instanță la cererea prin care s-a solicitat comunicarea hotărârii este corectă.
Prin decizia nr. 19/ A din 29 ianuarie 2004, Curtea de Apel Galați, secția comercială și de contencios administrativ a respins ca inadmisibil apelul declarat de reclamantul F.M. împotriva încheierii din 26 noiembrie 2003, pronunțată de aceiași instanță, cu motivarea că, cererea petentului a fost soluționată prin încheierea din 7 noiembrie 2003, care i-a fost comunicată apelantului la 5 decembrie 2003 și că încheierea din 26 noiembrie 2003, împotriva căreia a fost îndreptată calea de atac, nu s-a pronunțat în cauză respectiva (fiind inexistentă).
Împotriva deciziei susmenționate a declarat recurs reclamantul F.M., susținând că la pronunțarea soluției ar fi fost încălcate formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105 C. proc. civ., în sensul că instanța a procedat nelegal, viclean și pervers, speculând faptul că dintr-o eroare de dactilografiere s-a consemnat greșit că apelul este declarat împotriva încheierii pronunțată la 26 noiembrie 2003, în loc de 7 noiembrie 2003, deși era neîndoielnică împrejurarea că apelul a fost formulat împotriva încheierii din 7 noiembrie 2003. În acest fel i s-a încălcat dreptul constituțional la apărare, în afara faptului că hotărârea instanței de fond este nulă deoarece nu a fost pronunțată în ședință publică, ci în camera de consiliu. Hotărârea este criticabilă și sub aspectul că instanța de apel nu a analizat motivul doi de apel, referitor la neîndeplinirea procedurii de citare.
Se mai susține că hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal și că a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii cu referire la dispozițiile O.G. nr. 36/2002, H.G. nr. 1278/2002, Legii nr. 392/2001; O.U.G. nr. 58/1999, Legii nr. 215/2001, Legii nr. 358/2003, Legii nr. 506/2001 și O.M.J. nr. 760/C/1999 și la art. 1, 4, 11, 15, 16, 20, 24, 31, 53 și 21 din Constituția României, precum și cu referire la dispozițiile art. 6 și art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și art. 1, 2, 7, 10 și 30 din Declarația Universală a Drepturilor Omului.
În consecință în temeiul art. 304 pct. 5, 9, 10 și 7 C. proc. civ., reclamantul solicită admiterea recursului, casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei spre soluționare la instanța competentă.
Recursul declarat în cauză este inadmisibil.
Faptul că recurentul a indicat din eroare hotărârea atacată, mai ales că din practica deciziei atacate rezultă că acesta a beneficiat de o apărare calificată asigurată de avocat C.C., nu poate fi imputabil instanței, calea de atac a apelului fiind îndreptată eronat împotriva unei încheieri inexistente.
Ca atare, cum, cererea reclamantului a fost soluționată prin încheierea pronunțată de Curtea de Apel Galați la data de 7 noiembrie 2003 (încheiere comunicată apelantului la 5 decembrie 2003) și nu prin încheierea din 26 noiembrie 2003, așa cum s-a menționat în apel, urmează a se respinge recursul declarat în cauză întrucât greșelile săvârșite de recurent în calitate de apelant în sensul celor arătate, nu pot constitui motiv de casare sau modificare a unei hotărâri, în temeiul art. 304 pct. 1-10 C. proc. civ.
Așa fiind, recursul reclamantului urmează a fi respins ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul F.M. împotriva deciziei nr. 19/ A din 29 ianuarie 2004 a Curții de Apel Galați, secția comercială și de contencios administrativ.
Irevocabilă.
Pronunțata în ședință publică, astăzi 14 octombrie 2004.