EU funding contract termination and 5% financial correction upheld as lawful.

Şedinţa publică din data de 30 ianuarie 2020

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată la data de 16.05.2016 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal reclamantul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice a chemat în judecată pârâţii Ministerul Fondurilor Europene şi Ministerul Comunicaţiilor şi Societatea Informaţională, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună anularea Deciziei nr. 103140/16.11.2015, precum şi a Raportului de control nr. x/31.08.2015.

1.2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 2341 din data de 14 iunie 2017, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, ca neîntemeiată.

1.3. Recursul exercitat în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 2341 din data de 14 iunie 2017 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a formulat recurs reclamantul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie din perspectiva motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) punctul 8 din C. proc. civ., susţinând că instanţa de fond a încălcat normele de drept material aplicabile speţei.

Recurentul-reclamant, în prima parte a cererii de recurs, înţelege să reitereze situaţia de fapt dedusă judecăţii, prin redarea contextului în care s-au derulat contractul de finanţare şi implementarea Proiectului pentru care au fost accesate fondurile europene, procedură finalizată prin efectuarea controlului în perioada 10-11 iunie 2015, în urma căruia au fost întocmite raportul de control şi decizia de constatare a neregulii şi aplicare a corecţiei financiare de 5% cu propunerea de reziliere a contractului, contestate în cauză.

Prima critică de nelegalitate subsumată motivului de casare invocat vizează constatările instanţei de fond referitoare la măsura corecţiei de 5% din valoarea contractului de achiziţie nr. x/01.08.2014.

Susţine recurentul că pentru achiziţia având ca obiect "Servicii de dezvoltare şi implementare a platformei informatice de comunicare în cadrul proiectului "Platformă informatică de comunicare pentru implementarea Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării la nivel Naţional", s-a derulat procedura de atribuire - cerere de oferte - finalizată prin semnarea contractului de prestări servicii nr. x/01.08.2014.

Potrivit fişei de date a achiziţiei, secţiunea III.2.3.a) Capacitatea tehnică şi/sau profesională, instituţia noastră a solicitat prezentarea unei "liste de servicii prestate în ultimii 3 ani care implică proiectare şi dezvoltare aplicaţii software de tip desktop GIS şi de tip geoportal sau WebGIS", cu modalitate de îndeplinire prin prezentarea de documente/certificate conform prevederilor art. 188, alin. (2), lit. a) din O.U.G. nr. 34/2014.

Astfel, aşa cum a reţinut şi instanţa de fond, conform cerinţei din fişa de date, ofertanţii aveau obligaţia de a îndeplini cumulativ două aspecte: proiectare şi dezvoltare aplicaţii software de tip desktop GIS şi proiectare si dezvoltare aplicaţii de tip geoportal sau WebGIS.

Operatorul economic S.C. A. S.R.L. a prezentat pentru îndeplinirea cerinţei de calificare, privind experienţa similară, o listă de 4 contracte din analizarea cărora comisia de evaluare a considerat îndeplinită cerinţa de calificare.

Astfel, cerinţa proiectare şi dezvoltare aplicaţii de tip geoportal sau WebGIS" a fost îndeplinită cel puţin prin contractul de prestări servicii nr. x/13.12.2011, având ca obiect "Furnizarea licenţelor software A., prestarea serviciilor de mentenanţă pe o perioadă de 36 de luni, prestarea serviciilor GIS, prestarea serviciilor de instruire personal". Astfel, în procesul-verbal de servicii şi suport tehnic depus de S.C. A. S.R.L. pentru a demonstra experienţa similară, privind contractul de furnizare nr. x/13.12.2011 încheiat cu S.C. B. S.R.L., se precizează că furnizorul (SC A. SRL) a creat şi instalat aplicaţia WebGIS.

În lumina celor expuse, recurentul apreciază ca fiind eronată afirmaţia instanţei de fond, potrivit căreia, "nu rezultă că reclamanta (bănuim că este vorba despre S.C. A. S.R.L., reclamanta fiind MDRAPFE- n.n.) a proiectat şi dezvoltat vreo aplicaţie de tip desktopGIS şi de tip geoportal sau WebGIS".

De asemenea, arată recurentul că în procesul-verbal de primire încheiat între A. S.R.L. şi Direcţia Topografică Militară - UM 02583 Bucureşti, se menţionează că a fost predat Geoportalul INIS - componenta Ministerului Apărării Naţionale (respectiv echipamentele, aplicaţiile software şi serviciile).

Instanţa de fond a considerat că aceasta presupune doar servicii de instalare şi configurare software, însă aceasta este o interpretare ad-literam, întrucât orice expert sau cunoscător al domeniului sistemelor informaţionale geografice (cum au fost şi trebuie să fie membrii comisiei de evaluare a ofertelor) ar înţelege din procesele-verbale de recepţie a serviciilor realizate că acest contract a presupus şi proiectare şi dezvoltare a software-ului instalat. Geoportalul, pentru a fi predat, a trebuit să fie proiectat şi dezvoltat, pentru că nu: există o soluţie "la cheie" care să poată fi doar instalată. Este evident că serviciile furnizate au presupus dezvoltarea unei soluţii personalizate, mai ales dacă avem în vedere că în contract au fost cuprinse şi servicii de configurare a arhitecturii hardware.

Astfel, având în vedere faptul că ofertantul a depus în cadrul ofertei documente justificative din care a reieşit îndeplinirea cerinţei de calificare, apreciază recurentul că nu se impunea solicitarea de clarificări operatorului economic. Mai mult, după cum se poate observa, această cerinţă nu este cumulativă, ci alternativă, respectiv "aplicaţii de tip geoportal sau WebGIS".

Mai mult, recurentul-reclamant învedereză faptul că produsele software de tip desktopGIS sunt aplicaţii destinate PC-urilor şi oferă instrumente pentru integrarea si vizualizarea datelor, realizarea hărţilor în format digital cu posibilităţi complete de editare şi analiză a datelor, precum şi funcţionalităţi de interfaţare ale utilizatorul de tip client pentru aplicaţiile server -geoportal sau webGIS. Dacă aplicaţia geoportal reprezintă o aplicaţie software instalată şi gestionată pe echipamente de tip server, aplicaţiile de tip desktopGIS reprezintă instrumentele instalate pe calculatoarele utilizatorilor. Prin intermediul acestor aplicaţii pot fi vizualizate şi descărcate/prelucrate informaţiile de pe geoportal.

Se mai susţine că prin contractul nr. x/13.05.2011, având ca obiect "Realizarea sistemului informatic şi efectuarea instructajului de folosire a lui", ofertantul a realizat un sistem informatic specific de tip GIS pentru beneficiarul RNP Romsilva - Administraţia Parcului Natural Lunca Mureşului RA, care potrivit procesului-verbal nr. x/24.06.2011 a inclus componentă de bază de date, şabloane hărţi, Geoportal Lunca Mureşului, Web site proiect, Aplicaţie GIS Viewer Lunca Mureşului, Aplicaţie GIS Editor Lunca Mureşului, care reprezintă, prin funcţionalităţile specifice, şi componentă de tip geoportal şi de tip desktopGIS (viewer şi editor). Astfel, implementarea unui sistem informatic de tipul celui din contractul nr. x/2011, care oferă posibilitatea gestionării unei baze de date, posibilitatea vizualizării şi editării/procesării informaţiilor de tip hartă, sunt funcţionalităţi specific aplicaţiilor de tip desktopGIS şi, în acest sens, ofertantul a făcut dovada îndeplinirii ambelor cerinţe.

Totodată, precizează că, în procesul de evaluare, comisia de evaluare a verificat îndeplinirea cerinţelor de calificare de către ofertanţii participanţi la procedură, fundamentându-şi decizia de atribuire pe baza documentelor justificative care se regăsesc la dosarul achiziţiei.

Existenţa acestora încă de la momentul depunerii ofertelor nu impunea solicitarea de clarificări suplimentare, în condiţiile în care serviciile solicitate ca experienţă similară reieşeau, în mod vădit, din documentele de la dosar, asumate de beneficiarii serviciilor.

De asemenea, este de subliniat faptul că în comisia de evaluare au fost nominalizate inclusiv persoane de specialitate IT şi GIS, conform Ordinului Ministrului nr. 718/09.05.2014.

În ceea ce priveşte susţinerile instanţei de fond referitoare la măsura de încetare a efectelor contractului de finanţare, arată că aplicaţia dezvoltată pentru platforma informatică îndeplineşte obiectivele asumate prin cererea de finanţare, fiind un instrument util şi necesar în monitorizarea implementarea SUERD la nivel naţional, cu toate funcţionalităţile necesare pentru extinderea la nivel naţional şi macroregional, şi care poate asigura interconectarea cu sisteme de informaţii relevante pentru SUERD, după cum a rezultat şi din procesul de testare pe care l-am realizat în cadrul proiectului. Toate funcţionalităţile au fost testate cu seturi de date existente, dar pot fi utilizate la un nivel superior, inclusiv la nivelul întregii Regiuni a Dunării.

Mai arată că, din punct de vedere funcţional şi tehnic, platforma informatică poate asigura operarea şi gestionarea informaţiilor relevante pentru toate cele 11 priorităţi ale strategiei, deoarece structura bazei de date a platformei informatice cuprinde secţiunile specifice tuturor ariilor prioritare SUERD, inclusiv la nivel de acţiune, ceea ce permite cuantificarea pe toată perioada de derulare a finanţării şi implementării obiectivelor relevante SUERD cuprinse în noile programe operaţionale 2014-2020 pentru toate ariile prioritare.

De asemenea, susţine faptul că Raportul de audit tehnic certifică faptul că sistemul informatic realizat în cadrul proiectului îndeplineşte cerinţele tehnice asumate prin Contractul de finanţare şi este conform cerinţelor tehnice şi funcţionale solicitate prin caietul de sarcini.

Aplicaţia PICSUERD îşi îndeplineşte obiectul general pentru care a fost realizată, respectiv (conform descrierii proiectului, pct. 2.3.1. - realizarea şi implementarea unui instrument informatic sub forma unei Platforme informatice de comunicare cu scopul funcţional de monitorizare a implementării Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării la nivel naţional.

Platforma de comunicare are scopul de a facilita accesul la informaţie pentru toţi factorii interesaţi, pentru a asigura un proces de implementare unitar, prin acţiuni complementare şi paralele care să conducă la transparentizarea, implementarea şi monitorizarea SUERD la nivel naţional. Platforma realizată oferă mecanismele necesare monitorizării şi promovării proiectelor şi iniţiativelor de dezvoltare relevante pentru SUERD, având în spate o structură de bază de date relaţională care asigură legătura între toate elementele relevante pentru SUERD (Proiecte, programe, instituţii, evenimente, persoane, axe prioritare SUERD).

De asemenea, platforma realizată îndeplineşte obiectivele specifice ale proiectului.

Prin urmare, consideră recurentul că în implementarea proiectului nu au fost operate modificări substanţiale ale obiectivului proiectului şi că aplicaţia realizată asigură îndeplinirea obiectivului general al proiectului.

Se susţine că instanţa de fond preia în motivare o afirmaţie din raportul misiunii de control - argument al Organismului Intermediar (OIPSI) care a rezultat dintr-o lectură superficială a unui document în care s-a precizat că PICSUERD va facilita activitatea de coordonare a acţiunilor şi proiectelor incluse în Aria Prioritară 3 SUERD, având în vedere faptul că MDRAPFE era coordonator al acestei arii prioritare. Aceasta nu exclude faptul că Platforma asigură monitorizarea implementării pentru toate ariile prioritare SUERD.

În fapt, aplicaţia informatică permite ca principalele instituţii cu rol în implementarea SUERD să folosească această platformă pentru a-şi realiza activităţile specifice relevante SUERD.

Astfel, platforma conţine funcţionalităţi diferite pentru trei grupuri de instituţii cu un rol specific relevant SUERD, respectiv: instituţii responsabile cu implementarea SUERD (coordonator naţional coordonatori de arie prioritară, membri în comitetele de coordonare), instituţii care coordonează programe de finanţare, instituţii cu rol de promotori de proiecte şi iniţiative relevante SUERD (autorităţi locale, mediu academic, mediu de afaceri, operatori economici, societatea civilă). Aprecierea instanţei, preluată, conform căreia PICSUERD nu contribuie la implementarea SUERD este neîntemeiată şi în contradicţie cu opiniile instituţiilor care au încredinţate în mod oficial responsabilitatea implementării SUERD şi coordonării fondurilor europene.

Apreciază că toate soluţiile de implementare adoptate, care au fost prezentate pe toată perioada de derulare a proiectului, inclusiv în corespondenţa de monitorizare, în cadrul verificărilor făcute de misiunea de control precum şi in contestaţia faţă de raportul de control, au contribuit la îndeplinirea obiectivului general al proiectului.

Este important de subliniat faptul că, faţă de sistemele propuse iniţial pentru interoperare, rezultatul final este superior.

Astfel, Sistemele SMIS şi KEEP pun la dispoziţie date alfanumerice cu privire la proiecte de investiţie fără a avea însă o componentă spaţială care să permită afişarea pe hartă a acestora.

Sistemul informatic (PICSUERD) este capabil să preia aceste informaţii să confere datelor alfanumerice latura spaţială asigurând o interpretare comună a acestora din toate punctele de vedere.

1.4. Apărările formulate în cauză

Intimatul-pârât Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea sentinţei recurate ca fiind temeinică şi legală.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Analizând cererea de recurs prin prisma criticilor formulate, a ansamblului probatoriu administrat în cauză, precum şi prin raportare la dispoziţiile legale incidente cauzei, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru considerentele expuse în cele ce urmează.

În fapt, între Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, în calitate de Organism Intermediar pentru Promovarea Societăţii Informaţionale (OIPSI), în numele şi pentru Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri în calitate de Autoritate de Management (AM) pentru Programul Operaţional Sectorial "Creşterea Competitivităţii Economice (POS CCE)", pe de o parte şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice s-a încheiat contractul de finanţare nr. x/04.10.2013.

Obiectul acestui contract l-a reprezentat acordarea finanţării nerambursabile de către Autoritatea de Management, pentru implementarea proiectului "Platformă informatică de comunicare pentru implementarea Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării la nivel naţional" cod SMIS 31450.

Obiectivul general al proiectului l-a constituit realizarea şi implementarea unui instrument informatic sub forma unei platforme informatice de comunicare cu scopul funcţional de monitorizare a implementării Strategiei Uniunii Europene pentru regiunea Dunării (EUSDR) la nivel naţional. Platforma de comunicările are scopul de a facilita accesul la informaţie pentru toţi factorii interesaţi: autorităţi locale, operatori economici, cetăţeni, mediul academic, mediul de afaceri, instituţii-partenere pentru a asigura un proces de implementare unitar, prin acţiuni complementare şi paralele care să conducă la transparentizarea, implementarea şi monitorizarea EUSDR la nivel naţional.

În perioada 10.06.- 11.06.2015, o echipă de control a procedat la verificarea legalităţii, regularităţii şi realităţii operaţiunilor derulate în baza contractului de finanţare nerambursabilă, sens în care, au fost analizate aspectele privind contabilitatea, derularea procedurilor de achiziţii, cât şi aspecte legate de TIC.

În urma verificărilor, echipa de control a depistat o serie de nereguli cu privire la: neîndeplinirea indicatorilor de realizare asumaţi prin contractul de finanţare la nivelul indicatorului "număr de produse/servicii proiectate pe calculatori", cât şi a cheltuielilor neeligibile solicitate prin Cererile de rambursare, sens în care a hotărât necesitatea aplicării unor corecţii financiare asupra contractelor derulate de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

În contextul expunerii rezumative a situaţiei de fapt prezentată anterior, Înalta Curte îşi însuşeşte raţionamentul juridic exprimat de instanţa de fond în considerentele sentinţei recurate, urmând a puncta anumite chestiuni esenţiale în dezlegarea raportului juridic litigios.

Astfel, prin încheierea contractului de finanţare nr. x/04.10.2013 beneficiarul-reclamant şi-a asumat o obligaţie de rezultat în raport cu autoritatea contractantă la analizarea obiectivului în condiţii de termen şi calitate asumate, având aşadar obligaţia depunerii tuturor diligentelor în raport cu executantul lucrării, pentru atingerea scopului sumat şi anume realizarea proiectului "Platforma Informatică de Comunicare pentru Implementarea Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării la nivel naţional".

Interesul protejării destinaţiei fondurilor europene se apreciază în concret în funcţie de stadiul implementării şi de desfăşurare a contractului de finanţare încheiat, iar legislaţia în materia acordării şi gestionării fondurilor europene, la care normele interne s-au adaptat, este unitară, prevederile legale sunt clare, fără echivoc, Beneficiarii au obligaţia să respecte indicatorii asumaţi prin contractul de finanţare.

Beneficiarul a acceptat finanţarea nerambursabilă şi s-a angajat să implementeze proiectul pe propria răspundere, în conformitate cu prevederile cuprinse în contract şi cu legislaţia naţională şi comunitară în vigoare, nerespectarea acestor obligaţii conducând la neeligibilitatea cheltuielilor astfel efectuate.

În ceea ce priveşte neîndeplinirea condiţiei de eligibilitate pentru sumele de 3806,45 RON şi 3647,40 RON, referitoare la evenimentele de organizare a conferinţei de lansare şi de închidere a proiectului, Înalta Curte constată că recurentul-reclamant nu a înţeles să formuleze critici concrete pe acest aspect.

Intimata a motivat atât prin raportul de control cât şi prin Decizia de soluţionare a contestaţiei că aceste cheltuieli nu se regăsesc în activităţile eligibile de informare şi publicitate menţionate în ghidul solicitantului.

În mod corect instanţa de fond a reţinut că aceste cheltuieli privind activitatea de publicitate şi de informare a proiectului, potrivit Ghidului solicitantului, nu apar ca eligibile pentru domeniul Major de intervenţie 2.

Având în vedere că potrivit art. 6 din contract sunt eligibile cheltuielile realizate în conformitate cu acest contract şi cu prevederile Ghidului solicitantului pentru domeniul Major de intervenţie 2, iar cheltuielile referitoare la evenimentele de organizare a conferinţei de lansare şi de închidere a proiectului nu se regăsesc în acest ghid, în mod temeinic autoritatea de control a considerat că aceste cheltuieli sunt neeligibile.

Referitor la critica vizând aplicarea corecţiei de 5% din valoarea contractului, Înalta Curte reţine că din analiza înscrisurilor privind derularea procedurii de achiziţie pentru serviciile de proiectare şi dezvoltare aplicaţii de tip desktop GIS şi proiectare şi dezvoltare aplicaţii de tip geoportal sau WebGIS, nu a rezultat că ofertantul câştigător, S.C. A. S.R.L., a mai avut experienţă similară în domeniu, din procesele-verbale depuse ca probă, rezultând doar că această societate a efectuat servicii de livrare, instalare şi configurare software.

Prin urmare, cum în mod corect a apreciat şi prima instanţă, autoritatea reclamantă trebuia să solicite clarificări suplimentare privind operatorul economic S.C. A. S.R.L. pentru a dovedi exact proiectarea şi dezvoltarea celor două tipuri de aplicaţii.

Neprocedând în acest mod, beneficiarul şi-a asumat posibilitatea nerespectării termenelor de implementare a proiectului, ceea ce s-a şi întâmplat, fiind îndeplinită ipoteza săvârşirii unei nereguli în accepţiunea art. 2 din O.U.G. nr. 66/2011.

Prin urmare, reducerea aplicată, de 5% din valoarea contractului, a fost stabilită în mod corect, în acord cu prevederile O.U.G. nr. 66/2011 şi ale Hotărârii nr. 519/26.06.2014, sancţiunea fiind proporţională cu gravitatea abaterii constatate.

În ceea ce priveşte propunerea de reziliere a contractului de finanţare pentru nerealizarea obiectivului general al proiectului, pe care instanţa de fond a apreciat/o ca fiind justă şi legală, Înalta Curte constată că aspectele invocate de recurentul-reclamant nu pot constitui critici de nelegalitate care să fundamenteze o soluţie de casare a hotărârii atacate.

Obiectul general contractului de finanţare nr x/04.10.2013 îl reprezintă realizarea şi implementarea unui instrument informatic sub forma unei platforme informatice de comunicare cu scopul funcţional de monitorizare a implementării Strategiei Uniunii Europene pentru regiunea Dunării IEUSDRI la nivel naţional. Platforma de comunicare are scopul de a facilita accesul la informaţie pentru toţi factorii interesaţi: autorităţi locale, operatori economici, cetăţeni, mediul academic, mediul de afaceri, instituţii-partenere pentru a asigura un proces de implementare unitar, prin acţiuni complementare şi paralele care să conducă la transparentizarea, implementarea şi monitorizarea EUSDR la nivel naţional.

În proiectul iniţial, aplicaţia PICSUERD trebuia să interopereze cu sistemul informatic existent ăn cadrul MDRAP, cu web-urile tuturor UAT+urilor riverane Dunării de pe teritoriul Naţional, sisteme informatice gestionate de structuri de guverna Din analiza obiectul general contractului de finanţare nr. x/04.10.2013 se observă în mod evident că rezultatul obţinut în urma implementării proiectului nu corespunde cu propunerea iniţială a cererii de finanţare.

Susţinerile recurentului că în implementarea proiectului nu au fost realizate modificări substanţiale nu pot fi reţinute în cauză, având în vedere că aplicaţia PICSUERD nu asigură monitorizarea implementării SUERD pentru toate priorităţile strategiei.

Din analiza caracteristicilor aplicaţiei PICSUERD rezultă ca aceasta doar preia date din baza de date ANCPI, SMIS, KEEP şi nu face un schimb reciproc de date, ceea ce a constituit obiectul general al contractului.

De altfel, recurentul-reclamant susţine că a schimbat propunerea iniţială din cererea de finanţate, considerând că este mai corectă sincronizarea cu o singură sursă de date standardizată, dar acest lucru nu putea fi realizat unilateral prin voinţa unui ofertant.

În concluzie, câtă vreme nu au fost respectate prevederile contractului de finanţare şi nu a fost realizat obiectivul principal al proiectului, în conformitate cu prevederile art. 21 alin. (4) din contractul de finanţare, instituţia intimată a făcut, în mod corect, aplicarea prevederilor art. 10 lit. a) alin. (35) şi a art. 21 alin. (2) lit. b) din contract, dispunând încetarea efectelor contractului şi recuperarea finanţării nerambursabile.

În concluzie, sentinţa recurată este apărată de orice crixită de nelegalitate ce s-ar putea subsuma motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) punctul 8 din C. proc. civ., soluţia pronunţată de instanţa de fond fiind legală şi temeinică.

Pentru consideretele arătate, în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) din C. proc. civ. raportate la cele ale art. 20 din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamantul Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene împotriva sentinţei civile nr. 2341 din data de 14 iunie 2017 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 30 ianuarie 2020.