Appeal reinstated after heir status proof wrongly demanded for resumption; case remanded.

Suspendarea judecăţii ca urmare a decesului uneia dintre părţi. Cerere de repunere pe rol. Indicarea moștenitorului părţii decedate. Îndeplinirea condiţiilor pentru reluarea judecăţii procesului

Cuprins pe materii: Drept procesual civil. Procedura contencioasă. Unele incidente procedurale

Index alfabetic: decesul părţii

cerere de repunere pe rol

rolul activ al judecătorului

calitatea de moştenitor

C.proc.civ., art. 6 alin. (1), art. 11, art. 22 alin. (2), alin. (3),

art. 412 alin. (1), art. 415 pct. 2

C.E.D.O., art. 6

În caz de deces a uneia dintre părțile litigante, conform dispoziţiilor art. 412 alin. (1) C.proc.civ., judecata cauzei se suspendă până la introducerea în cauză a moştenitorilor. Un astfel de eveniment nu poate ține însă în loc judecata, în mod nelimitat, cu atât mai mult cu cât partea interesată a făcut demersurile necesare şi posibile pentru a identifica succesibilii persoanei decedate, în scopul continuării judecăţii.

Astfel, în condiţiile în care reprezentantul convenţional al reclamantei decedate a formulat cerere de repunere pe rol a cauzei, indicând persoana care s-a declarat succesor testamentar cu titlu universal al părţii defuncte şi a solicitat citarea în proces a acestei succesibile, condiţia impusă de art. 415 pct. 2 C.proc.civ. este îndeplinită.

Împrejurarea că nu s-a depus şi dovada calităţii de moştenitor, respectiv certificatul de moştenitor, nu poate justifica soluţia de respingere a cererii de reluare a judecăţii, cât timp dispoziţiile art. 415 pct. 2 C.proc.civ. nu condiţionează repunerea cauzei pe rol de dovedirea calităţii de moştenitor, ci impun doar arătarea acestuia, rămânând în sarcina instanţei de judecată să verifice, ulterior redeschiderii dezbaterilor, în condiţii de contradictorialitate, calitatea persoanei indicate în cerere de moştenitor al părţii decedate.

I.C.C.J., Secţia I civilă, decizia nr. 552 din 5 aprilie 2023

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cauzei

Este reprezentat de recursul declarat de reclamanta A. (decedată), prin avocat B. împotriva încheierii din 30.09.2022 a Curţii de Apel Bucureşti-Secţia a III a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Hotărârea pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti

Prin încheierea din 30.09.2022 pronunţată în dosar nr. x/3/2019 având ca obiect revendicare, Curtea de Apel Bucureşti-Secţia a III a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a menţinut măsura suspendării judecării cauzei având ca obiect soluţionarea apelului formulat de apelanta reclamantă A. (decedată), prin avocat B., împotriva sentinţei nr. 1407 din 28.09.2020 a Tribunalului Bucureşti-Secţia a IV a civilă.

Calea de atac a recursului exercitată în cauză

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs avocat B., în calitate de reprezentant convenţional al reclamantei decedate A., solicitând admiterea căii de atac, schimbarea în tot a încheierii recurate şi repunerea pe rol a cauzei în vederea continuării judecăţii.

S-a arătat, prin recursul formulat, că în cauză, ulterior suspendării judecăţii datorate decesului apelantei-reclamante A., a fost indicat succesorul acesteia, în persoana numitei C., fiind solicitată repunerea pe rol a cauzei şi introducerea în proces a acesteia.

S-a mai arătat, că nu s-au putut depune dovezi în acest sens, întrucât au fost reţinute de către succesor şi de către instituţiile la care au fost înregistrate dosarele succesorale, biroul notarial invocând că nu pune la dispoziţie asemenea informaţii decât la solicitarea instanţei.

A mai arătat recurentul că ulterior respingerii cererii de repunere pe rol prin încheierea atacată, a făcut demersuri la Camera Notarilor Publici Iaşi şi către biroul notarial pe rolul căruia se aflau înregistrate dosarele succesorale, fiind emise următoarele informaţii: prin răspunsul la adresa nr. 1630/08.11.2022, Camera Notarilor Publici Iaşi a învederat că, referitor la defuncta A., există două dosare succesorale înregistrate la Societatea Profesională Notarială X, cu nr. x/2021, x/2022; prin răspunsul electronic trimis de societatea notarială menţionată, s-a învederat că certificatul de moştenitor, precum şi orice alte acte care au stat la baza emiterii acestuia vor fi înaintate la solicitarea instanţei.

Faţă de cele arătate, se impune admiterea recursului şi continuarea judecăţii.

Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinare, intimatul-pârât D. a solicitat respingerea recursului, ca nefondat. La termenul de judecată din 30.09.2022 instanţa a respins cererea de repunere pe rol formulată la data de 26.05.2022, constatând că nu a fost depus niciun act doveditor, respectiv certificat de moştenitor sau de calitate de moştenitor eliberat de către un notar public, astfel că motivele pentru care a fost dispusă suspendarea nu au încetate. Simpla autodeclarare, de către numita C., drept succesor testamentar, nu poate constitui dovada acestei situaţii şi nu poate produce efecte juridice, situaţie faţă de care în mod corect a fost constatat perimat apelul.

Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând decizia recurată, Înalta Curte constată că recursul este fondat şi va fi admis, pentru considerentele ce urmează să fie expuse.

În drept, potrivit dispoziţiilor art. 6 alin. 1 C.proc.civ., orice persoană are dreptul la judecarea cauzei sale într-un mod echitabil, în termen optim şi previzibil, de către o instanţă independentă, imparțială şi stabilită de lege. În acest scop, instanţa este datoare să dispună toate măsurile permise de lege şi să asigure desfăşurarea cu celeritate a judecăţii. În acelaşi sens sunt şi prevederile art. 6 alin. 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Potrivit dispoziţiilor art. 22 alin. 2 C.proc.civ., judecătorul este în drept să ceară părţilor să prezinte explicaţii, oral sau în scris, cu privire la orice împrejurări de fapt pe care acestea le invocă, iar potrivit alin. 3, judecătorul poate dispune introducerea în cauză a altor persoane, în condiţiile legii.

Prin dispoziţiile art. 11 C.proc.civ., se statuează, de asemenea, cu privire la îndatorirea terților de a sprijini, în condiţiile legii, realizarea justiţiei, fapt care presupune prezentarea de informații la cererea judecătorului, în vederea clarificării împrejurărilor de fapt intervenite pe parcursul procesului.

În înţelesul dispoziţiilor legale menţionate, judecătorul este în drept să solicite părţilor sau, după caz, terţilor, explicații cu privire la împrejurări de fapt despre care au cunoștință sau cu privire la care pot obține informaţii, în conformitate cu dispoziţiile legale.

Totodată, în caz de deces a uneia dintre părțile litigante, conform dispoziţiilor art. 412 alin. 1 C.proc.civ., judecata cauzei se suspendă până la introducerea în cauză a moştenitorilor. Un astfel de eveniment nu poate ține însă în loc judecata, în mod nelimitat, cu atât mai puţin în situaţia în care partea interesată a făcut demersurile necesare şi posibile din punct de vedere al poziției sale procesuale, pentru a identifica succesibilii persoanei decedate, în scopul continuării judecăţii.

În această situaţie, dacă informațiile oferite de părțile litigante nu sunt satisfăcătoare, revine instanţei de judecată îndatorirea de a solicita informaţii suplimentare de la terții care le deţin, pentru a clarifica care este stadiul procedurii succesorale şi a statua cu privire la cadrul procesual în care urmează să se desfășoare judecata.

În cauză, se constată că prin încheierea recurată pronunţată la data de 30.09.2022, cererea de repunere pe rol formulată la data de 26.05.2022 de către reprezentantul convenţional al defunctei A., avocat B., a fost respinsă, constatându-se că nu s-au transmis niciun fel de dovezi la dosar în dovedirea calităţii de succesor pretinsă de numita C., instanţa apreciind că se impune menţinerea suspendării judecăţii dispusă la termenul anterior (26.11.2021).

Înalta Curte reţine că potrivit art. 412 alin. 1 C.proc.civ. judecarea cauzelor se suspendă de drept prin decesul uneia dintre părţi, până la introducerea în cauză a moştenitorilor, în afară de cazul când partea interesată cere termen pentru introducerea în judecată a acestora.

Totodată, art. 415 pct. 2 C.proc.civ. stabileşte că judecata cauzei suspendate se reia „...prin cerere de redeschidere a procesului făcută cu arătarea moştenitorului, tutorelui sau curatorului...”

Or, prin cererea de reluare a judecăţii din 26.05.2022, reprezentantul convenţional al reclamantei decedate a învederat că motivele ce au determinat suspendarea nu mai subzistă, indicând pe numita C., care s-a declarat succesor testamentar cu titlu universal al defunctei. Prin aceeaşi cerere s-a solicitat citarea în proces a acestei succesibile.

Prin urmare, condiţia impusă de art. 415 pct. 2 C.proc.civ. a fost îndeplinită, în sensul că s-a formulat cerere de redeschidere a procesului cu arătarea moştenitorului.

Împrejurarea că nu s-a depus şi dovada calităţii de moştenitor, respectiv certificatul de moştenitor nr. 73 din 21.10.2021 emis de SPN X., nu poate justifica soluţia de respingere a cererii de reluare a judecăţii, cât timp norma de drept în temeiul căreia a fost făcută, şi anume art. 415 pct. 2 C.proc.civ., nu condiţionează repunerea cauzei pe rol de dovedirea calităţii de moştenitor, ci impune doar arătarea acestuia.

Ca atare, era în sarcina instanţei de judecată să verifice, ulterior redeschiderii dezbaterilor, calitatea de moştenitoare a părţii decedate a numitei C., în condiţii de contradictorialitate.

În atare situaţie, se impune admiterea recursului, casarea încheierii recurate şi trimiterea cauzei spre continuarea judecăţii, instanţa având a se pronunţa asupra excepţiilor procesuale, după caz, asupra fondului apelului, cu respectarea principiilor ce guvernează judecata în procesul civil.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte a admis recursul declarat de avocat B. pentru reclamanta A. (decedată) împotriva încheierii din 30.09.2022 a Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, pe care a casat-o şi a trimis cauza instanţei de apel pentru continuarea judecăţii.