Prosecutors' salary claims: negative jurisdictional conflict resolved in favor of Alba Tribunal.

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 15 septembrie 2022, sub numărul de dosar x/2022 pe rolul Tribunalului Mureş, secţia Civilă, reclamanţii A., B., C. şi D. au solicitat în contradictoriu cu pârâţii Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba, cu citarea Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună:

- în principal: recalcularea indemnizaţiilor de încadrare, conform Legii nr. 71/2015 şi a O.U.G. nr. 20/2016: începând cu data de 1.01.2018 pentru A., începând cu data de 27.05.2020 pentru B., începând cu data de 1.01.2021 pentru C., începând cu data de 15.07.2022 pentru D., precum şi în continuare, pentru viitor, luând în considerare coeficienţii de multiplicare stabiliţi în Anexa la O.U.G. nr. 27/2006, lit. a) pct. 5-13 în raport de funcţiile deţinute sau cu care sunt asimilaţi potrivit legii, respectiv coeficientul de multiplicare 24.000 pentru funcţia de prim-procuror şi coeficientul de multiplicare 23.000 pentru funcţia de prim-procuror adiunct - diferenţe de drepturi salariale în raport de indemnizaţiile procurorilor din cadrul D.N.A. şi D.I.I.C.O.T. - O.U.G. nr. 27/2006);

- repararea prejudiciului creat prin neaplicarea dispoziţiilor legale reprezentat de diferenţa salarială rezultată dintre noua indemnizaţie de încadrare şi indemnizaţia actuală de încadrare începând cu data de 1.01.2019, corespunzător datei numirii în funcţie şi în continuare, pentru viitor, până la plata efectivă a noii indemnizaţii de încadrare (prin obligarea pârâţilor la plata, respectiv la alocarea fondurilor necesare plătii diferenţelor băneşti corespunzătoare), sumă ce va fi actualizată cu indicele de inflaţie şi la care se va aplica dobânda legală penalizatoare, calculată de la data exigibilităţii fiecărei obligaţii lunare de plată şi până la data plătii efective;

- în subsidiar: recalcularea indemnizaţiilor de încadrare, conform Legii nr. 71/2015 şi a O.U.G. nr. 20/2016: începând cu data de 1.01.2019 pentru A., începând cu data de 27.05.2020 pentru B., începând cu data de 1.01.2021 pentru C., începând cu data de 15.07.2022 pentru D., precum şi în continuare, pentru viitor, luând în considerare coeficienţii de multiplicare stabiliţi în Anexa la O.U.G. nr. 27/2006, lit. a) pct. 5-13 în raport de funcţiile deţinute sau cu care sunt asimilaţi potrivit legii, respectiv coeficientul de multiplicare 23,000 pentru funcţia de prim-procuror şi coeficientul de multiplicare 22,500 pentru funcţia de prim-procuror adjunct - diferenţe de drepturi salariale în raport de indemnizaţiile procurorilor din cadrul D.N.A. şi D.I.I.C.O.T. - O.U.G. nr. 27/2006);

- repararea prejudiciului creat prin neaplicarea dispoziţiilor legale reprezentat de diferenţa salarială rezultată dintre noua indemnizaţie de încadrare şi indemnizaţia actuală de încadrare începând cu data de 1.01.2019, corespunzător datei numirii în funcţie şi în continuare, pentru viitor, până la plata efectivă a noii indemnizaţii de încadrare (prin obligarea pârâţilor la plata, respectiv la alocarea fondurilor necesare plătii diferenţelor băneşti corespunzătoare), sumă ce va fi actualizată cu indicele de inflaţie şi la care se va aplica dobânda legală penalizatoare, calculată de la data exigibilităţii fiecărei obligaţii lunare de plată şi până la data plăţii efective.

În drept, au invocat dispoziţiile Deciziei CCR nr. 794/2016, Legea nr. 293/2015, Legea nr. 71/2015, art. 253 alin. (1) - (2), art. 266, art. 270, art. 272 şi art. 275 din Codul muncii, art. 208, art. 210, art. 216 din Legea nr. 62/2011, art. 2517, art. 2526, art. 1535 şi art. 6 alin. (4) din C. civ., precum şi prevederile art. 14 din Convenţia europeană a drepturilor omului, precum şi cele statuate prin Decizia nr. 21/2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept cu privire la posibilitatea solicitării dobânzii penalizatoare pentru un interval de 3 ani anterior introducerii cererii de chemare în judecată; Decizia nr. 36 din 4 iunie 2018 a Înaltei Curţi de Casaţi şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

Prin sentinţa civilă nr. 1412/2022 din 22 noiembrie 2022, pronunţată de Tribunalul Mureş, a fost admisă excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Mureş şi declinată în favoarea Tribunalului Alba competenţa soluţionării acţiunii civile.

În motivarea soluţiei, tribunalul a reţinut, în esenţă, că în cauza dedusă judecăţii, nu sunt incidente dispoziţiile speciale ale art. 127 alin. (1) şi alin. (3) C. proc. civ., deoarece reclamanţii, având calitatea de procurori în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Alba Iulia, nu îşi desfăşoară activitatea la Tribunalul Alba (competent teritorial, potrivit dreptului comun al muncii) sau la o instanţă inferioară acesteia.

De asemenea, în speţă nu pot primi aplicare nici dispoziţiile speciale ale art. 127 alin. (2)1 coroborate cu cele ale alin. (2) C. proc. civ., întrucât pârâţii nu sunt instanţe de judecată competente să soluţioneze cauza.

Ca atare, în temeiul dispoziţiilor imperative ale art. 1, art. 278 alin. (2) şi art. 269 alin. (1) din Codul muncii, raportate la cele ale art. 208 şi art. 210 din Legea nr. 62/2011, care instituie o competenţă teritorială exclusivă, de ordine publică (potrivit art. 129 alin. (2) pct. 3 C. proc. civ.), competenţa teritorială de soluţionare a cauzei a fost declinată în favoarea Tribunalului Alba, în a cărui circumscripţie se află atât locul de muncă al reclamanţilor (situat în municipiul Alba Iulia), cât şi domiciliul sau reşedinţa acestora (aflate în judeţul Alba).

2. Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalul Alba, secţia I civilă, la data de 13.12.2022, sub acelaşi număr, care prin sentinţa civilă nr. 1751/2023 din 14 iunie 2023, a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Alba şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Mureş; s-a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi, în consecinţă, s-a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.

În argumentarea soluţiei, tribunalul a reţinut incidenţa în cauză a dispoziţiilor art. 127 alin. (1) şi alin. (3) C. proc. civ. faţă de calitatea reclamanţilor de procurori în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Alba Iulia.

În acest sens a făcut trimitere la considerentele deciziei CCR nr. 290/2018 şi ale Deciziei nr. 166/2021 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă care, într-un conflict negativ de competenţă ivit între Tribunalul Alba şi Tribunalul Vâlcea privind plata diferenţelor salariale a procurorilor de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Alba Iulia, a stabilit "competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Vâlcea, secţia I civilă."

3. Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă la data de 11.08.2023, sub numărul x/2022/a1.

Înalta Curte, constatând că în cauză există un conflict negativ de competenţă, în sensul art. 133 pct. (2) C. proc. civ., ivit între cele două instanţe care s-au declarat deopotrivă necompetente să judece pricina, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Alba, secţia I civilă, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 133 pct. 2 teza finală C. proc. civ., există conflict negativ de competenţă, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanţă învestită îşi declină la rândul său competenţa în favoarea uneia dintre instanţele care anterior s-au declarat necompetente.

În cauză, Tribunalul Mureş, secţia Civilă şi Tribunalul Alba, secţia I civilă şi-au declinat reciproc competenţa de soluţionare a pricinii ce are ca obiect cererea reclamanţilor (procurori) privind recunoaşterea unor drepturi salariale.

Pentru soluţionarea acestor litigii, dispoziţiile procesuale se regăsesc în dispoziţiile speciale ale art. 266-275 din Codul muncii şi Legea nr. 62/2011 privind dialogul social, formele incidente ratione temporis în raport cu data cererii de chemare în judecată (15 septembrie 2022).

În conformitate cu art. 208 din Legea nr. 62/2011, "conflictele individuale de muncă se soluţionează în primă instanţă de către tribunal".

Disputa instanţelor intrate în conflict poartă asupra incidenţei art. 127 C. proc. civ. în forma modificată prin Legea nr. 310/2018.

Potrivit art. 127 alin. (1) C. proc. civ., "dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cauză de competenţa instanţei la care îşi desfăşoară activitatea sau a unei instanţe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea", iar conform alin. (3) al aceluiaşi articol "dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi în cazul procurorilor, asistenţilor judiciari şi grefierilor."

Reclamanţii din prezenta cauză având calitatea de procurori în cadrul parchetului de pe lângă judecătorie, se observă că nu sunt incidente dispoziţiile art. 127 alin. (1) şi (3) C. proc. civ.

De asemenea, nu este aplicabil nici art. 127 alin. (21) C. proc. civ., care prevede că dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi în ipoteza în care o instanţă de judecată are calitatea de reclamant sau de pârât, întrucât printre pârâţi nu figurează nicio instanţă de judecată, toate dispoziţiile enumerate anterior fiind de strictă interpretare.

Nefiind incidente dispoziţiile antereferite, instanţa competentă teritorial se determină în baza art. 210 din Legea nr. 62/2011, potrivit cu care "cererile referitoare la soluţionarea conflictelor individuale de muncă se adresează tribunalului în a cărui circumscripţie îşi are domiciliul sau locul de muncă reclamantul."

Deşi reclamanţii au introdus acţiunea pe rolul Tribunalului Mureş, aceaştia nu au nici domiciliul şi nici locul de muncă în circumscripţia acestui tribunal, ci a Tribunalului Alba.

Faţă de considerentele anterior expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Alba, secţia I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Alba, secţia I civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 24 octombrie 2023.