Typicality of illegal tree felling by a landowner without exploitation license under the Forest Code

Asupra cauzei penale de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

I. Prin Sentinţa penală nr. 104/03.08.2022, Judecătoria Panciu, în baza art. art. 396 alin. (1) şi (4) din C. proc. pen., raportat la art. 91, art. 92, art. 93 din C. pen., l-a condamnat pe inculpatul A. la pedeapsa de 6 (şase) luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de taiere ilegala de arbori, prev. de art. 107 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 46/2008, cu aplicare art. 5 din C. pen. (4 arbori de esenţă fag exploataţi din punctul B.).

În baza art. 396 alin. (1), (4) din C. proc. pen., raportat la art. 91, art. 92, art. 93 din C. pen., l-a condamnat pe inculpatul A., la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de tăiere ilegală de arbori, prev. de art. 107 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008, cu aplicare art. 5 din C. pen. (9 arbori de esenţă gorun şi 1 arbore de esenţă carpen, din punctul Glodu).

În baza art. 38 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen., l-a condamnat pe inculpat la pedeapsa cea mai grea de 2 (doi) ani închisoare, la care s-a adăugat un spor de 1/3 din restul pedepselor care nu se mai execută, în final condamnând inculpatul la pedeapsa rezultantă de 2 (doi) ani şi 2 (două) luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunilor concurente.

În baza art. 91 din C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani şi 2 luni închisoare, aplicată inculpatului şi a stabilit un termen de supraveghere de 2 (doi) ani şi 6 (şase) luni, conform dispoziţiilor art. 92 din C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) din C. pen., a fost obligat inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Vrancea, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenta.

În baza art. 93 alin. (2) lit. b) din C. pen., s-a impus inculpatului ca pe durata termenului de supraveghere să respecte obligaţia de a frecventa un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.

S-a menţionat că, în baza art. 93 alin. (3) din C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Primăriei Fitioneşti, comuna Fitioneşti, jud. Vrancea, respectiv în cadrul Şcolii Gimnaziale Fitioneşti, comuna Fitioneşti, judeţul Vrancea, pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare, sub coordonarea Serviciului de Probaţiune Vrancea.

În baza art. 404 alin. (2) din C. proc. pen., în referire la art. 91 alin. (4) din C. pen., s-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 din C. pen., privind situaţiile care atrag revocarea suspendării pedepsei sub supraveghere, respectiv săvârşirea unei noi infracţiuni în termenul de supraveghere şi neîndeplinirea cu rea-credinţă a măsurilor, obligaţiilor de supraveghere stabilite prin prezenta hotărâre.

În baza art. 19, 25, 397 din C. proc. pen. şi art. 1357 din C. civ., s-au admis acţiunile civile formulate în cauză de părţile civile Ocolul Silvic Panciu-Valea Caregnei şi respectiv Ocolul Silvic Unirea.

A fost obligat inculpatul la plata către Ocolul Silvic Panciu-Valea Caregnei a sumei de 13.139,34 RON, pentru fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică.

A fost obligat inculpatul la plata către Ocolul Silvic Unirea a sumei de 1.153,42 RON, reprezentând contravaloarea pagubei produse vegetaţiei forestiere din păduri şi din afara acestora.

Potrivit art. 274 alin. (1) din C. proc. pen., a fost obligat inculpatul la plata către stat sumei de 1.300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate stat în cauza (1.000 RON în cursul urmăririi penale şi 300 RON în cursul judecăţii).

Pentru a hotărî în acest sens, prima instanţă a menţionat că în cursul cercetării judecătoreşti, inculpatul a recunoscut doar comiterea infracţiunii de tăiere ilegală de arbori, prev. de art. 107, alin. (1), lit. a) din Legea nr. 46/2008, cu aplicare, art. 5 din C. pen. (4 arbori de esenţă fag exploataţi în punctul B.).

Sub aspectul situaţiei de fapt, prima instanţă a reţinut că la data de 03.10.2019, lucrătorii din cadrul secţiei 10 Poliţie Rurală Panciu s-au sesizat din oficiu cu privire la infracţiunile de tăiere ilegală şi furt de arbori, comise de către inculpat, din terenul de circa 0,5 ha pădure, proprietatea numitului C., situată în punctul forestier "Glod" de pe raza comunei Fitioneşti, jud. Vrancea.

La data de 04.10.2019, lucrătorii din cadrul secţiei 10 Poliţie Rurală Panciu, s-au sesizat din oficiu cu privire la infracţiunile de tăiere ilegală şi furt de arbori, comise de acelaşi inculpat, reţinându-se că acesta a tăiat ilegal şi sustras un număr de 2 arbori din proprietatea persoanei vătămate D. din com. Fitioneşti, jud. Vrancea şi, că a tăiat ilegal un număr de 2 arbori din pădurea proprietate personală.

Persoana vătămată D. a declarat că pentru cei doi arbori tăiaţi şi sustraşi de inculpat nu are nici un fel de pretenţie şi nu se constituie parte civilă în cauză, înţelegând să stingă conflictul pe cale amiabilă.

Martorul E. a precizat că fapta a fost comisă în jurul datei de 10.09.2019, când l-a ajutat pe inculpat la tăierea mai multor arbori, din care 4 sau 5, nu aveau marcă silvică, iar inculpatul l-a despăgubit ulterior pe D., transportându-i la domiciliu material lemnos, inculpatul asigurându-l, în prealabil, că toţi arborii se află pe terenul proprietatea sa, persoana vătămată atenţionându-l pe inculpat, în timp ce lucrau, că a tăiat arborii de pe terenul acesteia.

Totodată, martorul E. a arătat că pe la sfârşitul lunii septembrie 2019 - începutul lunii octombrie 2019, s-a deplasat împreună cu inculpatul în pădurea situată în punctul Glodu, în extravilanul comunei Fitioneşti, unde l-a ajutat să taie 10 arbori, majoritatea goruni; că în acel punct, au fost tăiaţi atât arbori marcaţi, cât şi arbori nemarcaţi, cioatele fiind acoperite cu pământ şi frunze; că nu cunoaşte cui aparţinea pădurea respectivă, el lucrând în calitate de ziler pentru inculpat, tăierea propriu-zisă a arborilor efectuând-o inculpatul, personal oferind ajutor doar la lucrările de exploatare.

Potrivit depoziţiei martorului F. (pădurar al Ocolului Silvic Unirea Focşani, care s-a ocupat de marcarea arborilor pentru inculpat în punctul B.) cu ocazia marcării arborilor, inculpatul îi oferea indicaţii greşite în teren întrucât nu cunoştea bine limitele de hotar; că acest lucru ar fi fost posibil din cauza faptului că tatăl inculpatului (numitul A., decedat în primăvara anului 2018) era cel care s-a ocupat de pădurile deţinute în proprietate, inclusiv de cea situată în punctul B., inculpatul nefiind la curent cu activităţile silvice ale acestuia.

Potrivit depoziţiei martorului G., la data de 02.10.2019, în timp ce se deplasa cu tractorul personal în extravilanul comunei Fitioneşti, l-a întâlnit pe inculpat în punctul Glodu, tăind cu drujba nişte buşteni; că inculpatul l-a rugat să îl ajute să scoată respectivii buşteni, întrucât i se defectase tractorul; că a observat tractorul inculpatului, care era staţionat la o distanţă de circa 200 de metri de locul respectiv; că l-a ajutat pe inculpat, cu tractorul personal, în sensul că a tras un număr de circa 20 buşteni, din specia stejar (gorun), cu circumferinţe diferite şi lungi de aproximativ 3 metri şi l-a ajutat să-i încarce în autoutilitara acestuia, înmatriculată sub nr. x; că de la drumul DJ205J şi până în punctul Glodu, unde se aflau buştenii, este o distanţă de aproximativ un kilometru.

Declaraţia martorului G. a fost confirmată de depoziţia martorilor H. şi I.; aceştia din urmă declarând că, la data de 01.10.2019, tractorul inculpatului era abandonat în punctul Glodu, blocând circulaţia pe respectivul drum forestier.

Potrivit procesului-verbal de cercetare la faţa locului, din data de 03.10.2019, în punctul Glodu, au fost identificate 10 cioate, fără amprentă silvică (9 din specia gorun, iar una din specia carpen); în jurul cioatelor au fost identificate urme de rumeguş proaspăt, precum şi urmele tractorului forestier folosit la tragerea buştenilor.

Fiind audiat în calitate de suspect şi apoi de inculpat, A. a recunoscut şi regretat doar fapta de tăiere ilegală a celor 4 arbori din punctul B. (La americani); a precizat că a tăiat arborii, fiind convins că se aflau pe terenul proprietatea sa; că în momentul în care persoana vătămată D. i-a atras atenţia că i-a tăiat doi arbori din proprietate, a realizat că a greşit limitele de hotar, angajându-se să o despăgubească.

Inculpatul nu a recunoscut tăierea ilegală a celor 10 arbori din punctul Glodu, încercând să acrediteze ideea că el a exploatat arbori din punctul J. (care aparţine tot de punctul Glodu), în baza Autorizaţiei de exploatare nr. x din 14.10.2021, eliberată pentru S.C. K. S.R.L., arborii respectivi fiind marcaţi cu amprenta silvică x; inculpatul a declarat că în cursul lunii septembrie 2019, s-a deplasat împreună cu martorul E. în punctul J., unde a exploatat 14 arbori marcaţi, pe care i-a tras cu tractorul în rampa din apropierea punctului Glodu, unde s-au constatat cei 10 arbori, tăiaţi ilegal (9 goruni şi un carpen).

Susţinerile inculpatului sunt contrazise de probele administrate în cauză; astfel, martorul L., administrator al S.C. K. S.R.L. a declarat că, în a doua jumătate a lunii octombrie 2019, a exploatat masa lemnoasă (marcată cu amprenta silvică x) cumpărată de la inculpat, în baza Autorizaţiei de exploatare nr. x din 14.10.2021; că în momentul în care a început exploatarea masei lemnoase toţi arborii marcaţi erau pe picior, astfel încât susţinerile inculpatului conform cărora ar fi exploatat această masă lemnoasă, în cursul lunii septembrie sau în altă dată, nu sunt conforme realităţii; martorul L. a declarat că, fiind profesionist, înainte de exploatare, făcea de fiecare dată o verificare minuţioasă a partizilor forestiere cumpărate, iar în cazul în care constata lipsa vreunui arbore marcat, anunţa autorităţile, aspect care nu s-a întâmplat în partida cumpărată de la inculpat.

Inculpatul a tăiat cei 10 arbori nemarcaţi din UA. 182, UP 7 Fitioneşti, fiind ajutat de martorul E., acesta declarând că, în jur se afla viţă-de-vie, aspect confirmat şi de martorul M.; acest din urmă martor a arătat şi faptul că în punctul J., de unde susţine inculpatul că a exploatat materialul lemnos, nu sunt culturi de viţă de vie.

După ce a tăiat cei 10 arbori din A. 182, UP 7 Fitioneşti, inculpatul i-a tras în rampă cu tractorul martorului G., acesta din urmă declarând ca materialul lemnos se afla la o distanţă de aproximativ 1 km de DJ 205 J; în acelaşi sens a declarat şi martorul M..

Potrivit Adresei nr. x/02.12.2019, comunicată de Ocolul Silvic Unirea, valoarea prejudiciului produs prin tăierea ilegală a celor 4 arbori, de esenţă fag, din punctul B., este în cuantum de 1.730,13 RON, depăşind de 10,55 ori preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior.

Potrivit Adresei nr. x/19.11.2019, emisă de Ocolul Silvic Panciu - Valea Caregnei, valoarea prejudiciului produs prin tăierea ilegală de nouă arbori din specia gorun şi unul carpen, din punctul Glod, este în cuantum de 13.139,34 RON, depăşind de 67,33 ori, preţul unui metru cub de masă lemnoasă pe picior.

În drept, fapta inculpatului care în jurul datei de 10.09.2019, a tăiat dintr-o suprafaţă de pădure situată în punctul B. (La americani), de pe raza comunei Fitioneşti, patru arbori din specia fag, nemarcaţi în regim silvic, creând un prejudiciu de 1.730,13 RON, depăşind de 10,55 ori preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de tăiere ilegală de arbori, prev. de art. 107 alin. (1) lit. a), din Legea nr. 46/2008, cu aplicare art. 5 din C. pen.

Elementul material al laturii obiective constă în acţiunea inculpatului de a tăia arbori nemarcaţi esenţă fag, de pe raza comunei Fitioneşti, judeţul Vrancea; întrucât prejudiciul cauzat este de 1730,13 RON, iar preţul unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data comiterii faptei este de 163 RON, rezultă că fapta se încadrează la lit. a) a articolului 107 alin. (1) din Legea nr. 46/2008, valoarea prejudiciului produs fiind de 10,55 ori mai mare decât preţul unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data comiterii faptei.

Urmarea imediată constă în producerea unei pagube, iar legătura de cauzalitate dintre elementul material al laturii obiective şi urmarea imediată transpare din ansamblul împrejurărilor circumscrise speţei.

În drept, fapta inculpatului care în intervalul cuprins între sfârşitul lunii septembrie 2019 şi începutul lunii octombrie 2019, a tăiat ilegal 10 arbori nemarcaţi (9 goruni şi 1 carpen) dintr-o suprafaţă de pădure, pentru care este moştenitor de pe urma autorilor defuncţi N. şi O., situată în punctul Glodu, U.A. 182, U.P. 7, de pe raza comunei Fitioneşti, creând un prejudiciu de 13.139,34 RON, ce depăşeşte de 67,33 ori preţul unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de tăiere ilegală de arbori prev. de art. 107 alin. (1) lit. d), din Legea nr. 46/2008 rep., cu aplic. art. 5 din C. pen.

Elementul material al laturii obiective constă în acţiunea inculpatului de a tăia arbori nemarcaţi esenţă gorun şi respectiv carpen, situaţi în punctul Glodu, U.A. 182, U.P. 7, comuna Fitioneşti, judeţul Vrancea; întrucât prejudiciul cauzat este de 13.139,34 RON, iar preţul unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data comiterii faptei este de 163 RON, rezultă că fapta se încadrează la lit. d) a articolului 107, alin. (1), din Legea nr. 46/2008, valoarea prejudiciului produs fiind de 10,55 ori mai mare decât preţul unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data comiterii faptei.

Urmarea imediată constă în producerea unei pagube, iar legătura de cauzalitate dintre elementul material al laturii obiective şi urmarea imediată transpare din ansamblul împrejurărilor circumscrise speţei.

Instanta de fond a apreciat că în cauză a fost dovedit, dincolo de orice îndoială, comportamentul infracţional al inculpatului şi că faţă de acesta se impune aplicarea unor pedepse.

Faţă de cele analizate, prima instanţă, reţinând îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 396 alin. (2) din C. proc. pen., respectiv faptele deduse judecăţii există, constituie infracţiune şi au fost săvârşite de inculpat cu forma de vinovăţie prevăzută de lege, a dispus condamnarea acestuia la câte o pedeapsă în limitele prevăzute de lege, având în vedere criteriile de individualizare a pedepselor.

II. Prin Decizia penală nr. 652/A din data de 24.05.2023 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul A. împotriva Sentinţei penale nr. 104/03.08.2022 a Judecătoriei Panciu, pe care a menţinut-o, ca fiind legală şi temeinică.

Pentru a decide astfel, instanţa de apel a reţinut că inculpatul a solicitat admiterea apelului şi achitarea pentru infracţiunea constând în tăierea ilegală a unui număr de 10 arbori nemarcaţi (9 goruni şi 1 carpen), faptă pe care nu a recunoscut-o şi pentru care în opinia apelantului nu există probe.

Instanţa de apel a constatat că, în mod legal şi temeinic, instanţa de fond a reţinut vinovăţia inculpatului A. care, în jurul datei de 10.09.2019, a tăiat dintr-o suprafaţă de pădure situată în punctul B. (La americani), de pe raza comunei Fitioneşti, patru arbori din specia fag, nemarcaţi în regim silvic, creând un prejudiciu de 1.730,13 RON, depăşind de 10,55 ori preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior.

În raport cu elementele factuale reţinute, Curtea a constatat că încadrarea juridică stabilită de către judecătorie este corectă, fiind în conformitate cu starea de fapt reţinută, acţiunea antijuridică a inculpatului întrunind elementele de tipicitate ale infracţiunii de tăiere ilegală de arbori, prevăzută de art. 107 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 46/2008, cu aplicarea art. 5 din C. pen.

În acord cu instanţa de fond, elementul material al laturii obiective constă în acţiunea inculpatului de a tăia arbori nemarcaţi esenţă fag, de pe raza comunei Fitioneşti, judeţul Vrancea, iar întrucât prejudiciul cauzat este de 1.730,13 RON, iar preţul unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data comiterii faptei este de 163 RON, rezultă că fapta se încadrează la lit. a) a articolului 107 alin. (1) din Legea nr. 46/2008, valoarea prejudiciului produs fiind de 10,55 ori mai mare decât preţul unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data comiterii faptei.

Urmarea imediată constă în producerea unei pagube, iar legătura de cauzalitate dintre elementul material al laturii obiective şi urmarea imediată transpare din ansamblul împrejurărilor circumscrise speţei.

De altfel, inculpatul apelant nici nu a contestat această faptă penală, iar în cursul procesului penal a despăgubit persoana vătămată D. care a declarat că a primit în schimb lemn de la inculpat şi nu are nicio pretenţie civilă faţă de acesta.

De asemenea, Curtea a apreciat că, în mod legal şi temeinic, instanţa de fond a reţinut vinovăţia inculpatului A. care, în intervalul cuprins între sfârşitul lunii septembrie 2019 şi începutul lunii octombrie 2019, a tăiat ilegal 10 arbori nemarcaţi (9 goruni şi 1 carpen) dintr-o suprafaţă de pădure, pentru care este moştenitor de pe urma autorilor defuncţi N. şi O., situată în punctul Glodu, U.A. 182, U.P. 7, de pe raza comunei Fitioneşti, creând un prejudiciu de 13.139,34 RON, ce depăşeşte de 67,33 ori preţul unui metru cub de masă lemnoasă pe picior.

În raport cu elementele factuale reţinute, Curtea a constatat că încadrarea juridică stabilită de către judecătorie este corectă, fiind în conformitate cu starea de fapt reţinută, acţiunea antijuridică a inculpatului întrunind elementele de tipicitate ale infracţiunii de tăiere ilegală de arbori prevăzută de art. 107 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008 republicată, cu aplicarea art. 5 din C. pen.

Elementul material al acestei infracţiuni a fost reprezentat de acţiunea inculpatului de a tăia arbori nemarcaţi esenţă gorun şi respectiv carpen, situaţi în punctul Glodu, U.A. 182, U.P. 7, comuna Fitioneşti, judeţul Vrancea, iar întrucât prejudiciul cauzat este de 13.139,34 RON, iar preţul unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data comiterii faptei este de 163 RON, rezultă că fapta se încadrează la lit. d) a articolului 107 alin. (1) din Legea nr. 46/2008, valoarea prejudiciului produs fiind de 67,33 ori mai mare decât preţul unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data comiterii faptei, legătura de cauzalitate reieşind din materialitatea faptelor şi din probatoriul administrat, fiind creată o pagubă, iar pe latură subiectivă, reţinem că inculpatul a săvârşit infracţiunea cu intenţie directă, conform art. 16 alin. (3) lit. a) din C. pen., pentru că a prevăzut şi a urmărit producerea rezultatelor socialmente periculoase.

Curtea a apreciat că situaţia de fapt rezultă şi din probatoriul readministrat de prima instanţă în etapa cercetării judecătoreşti. Probele administrate au fost corect supuse atenţiei judecătorului de fond şi relevă starea de fapt menţionată.

Inculpatul, audiat fiind, atât în cursul urmăririi penale, cât şi în etapa cercetării judecătoreşti la prima instanţă, a recunoscut fapta de tăiere de arbori de pe proprietatea persoanei vătămate D., dar nu a recunoscut tăierea celor 10 arbori nemarcaţi de pe proprietatea sa, moştenire de la N. şi O., situată în punctul Glodu, U.A. 182, U.P. 7, de pe raza comunei Fitioneşti. Inculpatul a declarat că ar fi exploatat arbori din punctul J. (care aparţine tot de punctul Glodu), în baza Autorizaţiei de exploatare nr. x din 14.10.2021, eliberată pentru S.C. K. S.R.L., arborii respectivi fiind marcaţi cu amprenta silvică x. A mai arătat inculpatul că în cursul lunii septembrie 2019, s-a deplasat împreună cu martorul E. în punctul J., unde a exploatat 14 arbori marcaţi, pe care i-a tras cu tractorul în rampa din apropierea punctului Glodu, unde s-au constatat cei 10 arbori, tăiaţi ilegal (9 goruni şi un carpen).

Declaraţiile date de inculpat sunt nesincere. Astfel, aşa cum a rezultat din declaraţia martorului E., pe la sfârşitul lunii septembrie 2019 - începutul lunii octombrie 2019, acesta s-a deplasat împreună cu inculpatul în pădurea situată în punctul Glodu, în extravilanul comunei Fitioneşti, unde l-a ajutat să taie 10 arbori, majoritatea goruni, punct în care au fost tăiaţi atât arbori marcaţi, cât şi arbori nemarcaţi, cioatele fiind acoperite cu pământ şi frunze. Martorul a arătat că nu cunoaşte cui aparţinea pădurea respectivă, el lucrând în calitate de ziler pentru inculpat, tăierea propriu-zisă a arborilor efectuând-o inculpatul, personal oferind ajutor doar la lucrările de exploatare.

Aşa cum a rezultat din declaraţia martorului G., la data de 02.10.2019, în timp ce se deplasa cu tractorul personal în extravilanul comunei Fitioneşti, l-a întâlnit pe inculpat în punctul Glodu, tăind cu drujba nişte buşteni, inculpatul l-a rugat să îl ajute să scoată respectivii buşteni, întrucât i se defectase tractorul, a observat tractorul inculpatului, care era staţionat la o distanta de circa 200 de metri de locul respectiv, l-a ajutat pe inculpat, cu tractorul personal, în sensul că a tras un numar de circa 20 buşteni, din specia stejar (gorun), cu circumferinţe diferite şi lungi de aproximativ 3 metri şi l-a ajutat să-i încarce în autoutilitara acestuia, înmatriculată sub nr. x. Martorul a precizat că de la drumul DJ205J şi până în punctul Glodu, unde se aflau buştenii, este o distanţă de aproximativ un kilometru.

Declaraţia acestui martor a fost confirmată de declaraţiile martorilor H. şi I., care au afirmat că la data de 01.10.2019 tractorul inculpatului era abandonat în punctul Glodu, blocând circulaţia pe respectivul drum forestier.

Toate aceste declaraţii se coroborează şi cu procesul-verbal de cercetare la faţa locului, din data de 03.10.2019 conform căruia în punctul Glodu au fost identificate 10 cioate, fără amprentă silvică (9 din specia gorun, iar una din specia carpen), iar în jurul cioatelor au fost identificate urme de rumeguş proaspăt, precum şi urmele tractorului forestier folosit la tragerea buştenilor.

Nu în ultimul rând, susţinerile inculpatului cum că ar fi exploatat această masă lemnoasă în baza unei autorizaţii emise legal, sunt contrazise de probele administrate în cauză, sens în care a reamintit declaraţia martorului L., administrator al S.C. K. S.R.L., care a declarat că în a doua jumătate a lunii octombrie 2019 a exploatat masa lemnoasă (marcată cu amprenta silvică x) cumpărată de la inculpat, în baza Autorizaţiei de exploatare nr. x din 14.10.2021, precum şi că în momentul în care a început exploatarea masei lemnoase toţi arborii marcaţi erau pe picior.

Aşa fiind, susţinerile inculpatului conform cărora ar fi exploatat această masă lemnoasă, în cursul lunii septembrie sau în altă dată, nu sunt conforme realităţii, aşa cum corect a remarcat şi instanţa de fond.

Martorul L. a declarat că, fiind profesionist, înainte de exploatare, făcea de fiecare dată o verificare minuţioasă a partizilor forestiere cumpărate, iar în cazul în care constata lipsa vreunui arbore marcat, anunţa autorităţile, aspect care nu s-a întâmplat în partida cumpărată de la inculpat, ceea ce întăreşte încă o dată faptul că cei 10 arbori au fost tăiaţi ilegal de către inculpat, fără a fi marcaţi corespunzător şi mai înainte de obţinerea Autorizaţiei de exploatare nr. x din 14.10.2021 care a privit cu totul altă masă lemnoasă decât cea la care s-a referit inculpatul în apărarea sa şi care face obiectul prezentei infracţiuni aflată în discuţie.

Sub acest aspect, a mai reţinut că inculpatul a tăiat cei 10 arbori nemarcaţi din UA. 182, UP 7 Fitioneşti, fiind ajutat de martorul E., acesta declarând că, în jur se afla viţă-de-vie, aspect confirmat şi de martorul M.; acest din urmă martor a arătat şi faptul că în punctul J., de unde susţine inculpatul că a exploatat materialul lemnos, nu sunt culturi de viţă-de-vie.

Astfel, coroborând probele administrate în cursul urmăririi penale şi la instanţa de fond, instanţa de apel a menţionat că rezultă fără niciun dubiu că inculpatul A., în intervalul cuprins între sfârşitul lunii septembrie 2019 şi începutul lunii octombrie 2019, a tăiat ilegal 10 arbori nemarcaţi (9 goruni şi 1 carpen) dintr-o suprafaţă de pădure, pentru care este moştenitor de pe urma autorilor defuncţi N. şi O., situată în punctul Glodu, U.A. 182, U.P. 7, de pe raza comunei Fitioneşti, creând un prejudiciu de 13.139,34 RON, ce depăşeşte de 67,33 ori preţul unui metru cub de masă lemnoasă pe picior.

Aşa fiind, s-a constatat că cele două fapte de tăiere ilegală a unor arbori, săvârşite de inculpat sunt prevăzute de legea penală, au fost comise cu vinovăţia cerută de lege, sunt nejustificate şi imputabile acestuia, aşa încât nu se poate adopta o soluţie de achitarea a acestuia pentru lipsă de probe, pe temeiul art. 16 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., aşa cum a solicitat apelantul inculpat, soluţia instanţei de fond de condamnare acestuia fiind legală şi temeinică.

În ceea ce priveşte cuantumul pedepsei aplicate inculpatului, Curtea a apreciat că acesta a fost just individualizat.

III. Împotriva Deciziei penale nr. 652/A din data de 24 mai 2023 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, inculpatul A. a declarat recurs în casaţie.

Prin încheierea din 21 septembrie 2023, Înalta Curte a admis în principiu cererea de recurs în casaţie formulată de inculpatul A..

În acest sens s-a reţinut că, inculpatul A. a criticat Decizia penală nr. 652/A din data de 24 mai 2023 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, invocând cazul de casare prev. de art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen.

În esenţă, a menţionat că a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală - în condiţiile în care textul legal incriminator este neclar, suportă interpretări care nu sunt corelate cu legea aplicabilă iar destinatarii legii penale nu pot cunoaşte în mod previzibil conduita căreia trebuie să i se supună.

În motivarea cererii acesta a prezentat motivele pentru care instanţele au dispus condamnarea inculpatului pentru infracţiunea de tăiere ilegală de arbori prevăzută de art. 107 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008 republicată, precum şi probele administrate de instanţe pentru a dispune această soluţie.

A mai arătat că în faţa instanţei de apel a solicitat sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţiile de neconstituţionalitate prev. de art. 107 alin. (1) lit. a) şi d) din Legea nr. 46/2008 - Codul Silvic şi art. 421 alin. (1), pct. 2, lit. a), teza a II-a din C. proc. pen. şi a solicitat sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru dezlegarea unei chestiuni de drept.

A solicitat achitarea în baza art. 16 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., nu există probe că o persoană a săvârşit infracţiunea de tăiere ilegală de arbori, prev. de art. 107 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 4672008, cu aplicare art. 5 din C. pen. (9 arbori de esenţa gorun şi 1 arbore de esenţă carpen, din punctul Glodu).

IV. Examinând decizia atacată prin prisma criticilor circumscrise cazului de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen., Înalta Curte apreciază că recursul în casaţie declarat de inculpatul A. este nefondat, pentru următoarele considerente:

Recursul în casaţie este o cale extraordinară de atac prin care se atacă hotărâri definitive, care au intrat în autoritatea lucrului judecat şi care poate fi exercitată doar în cazuri anume prevăzute de lege şi numai pentru motive de nelegalitate. Astfel, potrivit art. 433 din C. proc. pen., scopul acestei căi de atac este judecarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile, iar conform art. 447 din acelaşi cod, pe calea recursului în casaţie instanţa verifică exclusiv legalitatea hotărârii atacate.

Drept urmare, orice chestiune de fapt analizată de instanţa de fond, respectiv de apel, intră în puterea lucrului judecat şi excedează cenzurii instanţei învestită cu judecarea recursului în casaţie.

Potrivit dispoziţiilor art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen., hotărârile sunt supuse casării "dacă inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală" şi care se circumscrie situaţiilor în care fapta concretă pentru care s-a pronunţat soluţia definitivă de condamnare nu întruneşte elementele de tipicitate prevăzute de norma de incriminare ori când instanţa a ignorat o normă care conţine dispoziţii de dezincriminare a faptei, indiferent dacă vizează vechea reglementare, în ansamblul său, sau modificarea unor elemente ale conţinutului constitutiv, astfel încât nu se mai realizează o corespondenţă deplină între fapta săvârşită şi noua configurare legală a tipului respectiv de infracţiune.

Înalta Curte constată că recursul în casaţie vizează doar infracţiunea prevăzută de art. 107 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008 republicată, iar prin criticile invocate inculpatul a menţionat că nu se realizează tipicitatea infracţiunii pe de o parte că, terenul era în proprietatea sa şi că arborii au fost tăiaţi în baza unei autorizaţii, iar pe de altă parte este neclară noţiunea, fără drept" din textul legal.

Ca stare de fapt, instanţele de fond şi de apel, au reţinut că inculpatul A., în intervalul cuprins între sfârşitul lunii septembrie 2019 şi începutul lunii octombrie 2019, a tăiat ilegal 10 arbori nemarcaţi (9 goruni şi 1 carpen) dintr-o suprafaţă de pădure, pentru care este moştenitor de pe urma autorilor defuncţi N. şi O., situată în punctul Glodu, U.A. 182, U.P. 7, de pe raza comunei Fitioneşti, creând un prejudiciu de 13.139,34 RON, ce depăşeşte de 67,33 ori preţul unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, aceasta constând în infracţiunea prevăzută de art. 107 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008 republicată.

Potrivit art. 107 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008, în forma în vigoare la data săvârşirii faptei (2019), tăierea, ruperea, distrugerea, degradarea ori scoaterea din rădăcini, fără drept, de arbori, puieţi sau lăstari din fondul forestier naţional şi din vegetaţia forestieră situată pe terenuri din afara acestuia, indiferent de forma de proprietate, constituie infracţiune silvică şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă valoarea prejudiciului produs este de cel puţin 50 de ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la data comiterii faptei.

Astfel, având în vedere specificul infracţiunii, Înalta Curte reţine că autor poate fi chiar proprietarul fondului forestier ori al vegetaţiei forestiere din afara acestuia, cum este în cazul de faţă, inculpatul fiind moştenitor de pe urma autorilor defuncţi N. şi O. a suprafeţei de pădure.

Deşi, proprietarului de pădure, persoană fizică, îi este recunoscut dreptul de a exploata în regie proprie un anumit volum maxim din pădurea pe care o are în proprietate; cu toate acestea, respectarea regimului silvic este obligatoriu pentru toţi deţinătorii de fond forestier, proprietarul fondului forestier fiind obligat în respectarea regimului silvic, printre altele, să exploateze masa lemnoasă numai după punerea în valoare, autorizarea parchetelor şi eliberarea documentelor specifice de către personalul autorizat.

Or, fiind proprietar al suprafeţei de pădure, este adevărat că acesta poate uza de toate atributele dreptului de proprietate, însă, exploatarea pădurii nu se face în mod arbitrar de către proprietar, chiar dacă este o pădure proprietate privată, ci respectându-se regulile de exploatare stabilite prin lege.

Chiar şi în această situaţie, exploatarea masei lemnoase de către proprietar se poate face numai după obţinerea autorizaţiei de exploatare şi cu respectarea instrucţiunilor privind termenele, modalităţile şi perioadele de colectare, scoatere şi transport de material lemnos aprobate prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.

Din cele reţinute de instanţa de apel, reiese că inculpatul nu a recunoscut tăierea celor 10 arbori nemarcaţi de pe proprietatea sa, moştenire de la N. şi O., situată în punctul Glodu, U.A. 182, U.P. 7, de pe raza comunei Fitioneşti, acesta declarând, că ar fi exploatat arbori din punctul J. (care aparţine tot de punctul Glodu), în baza Autorizaţiei de exploatare nr. x din 14.10.2021, eliberată pentru S.C. K. S.R.L., arborii respectivi fiind marcaţi cu amprenta silvică x.

Însă, în urma administrării probatoriului, instanţa de apel a constatat că cei 10 arbori au fost tăiaţi ilegal de către inculpat, fără a fi marcaţi corespunzător şi mai înainte de obţinerea Autorizaţiei de exploatare nr. x din 14.10.2021 care a privit cu totul altă masă lemnoasă decât cea la care s-a referit inculpatul în apărarea sa şi care face obiectul prezentei infracţiuni.

Astfel, se constată că deşi inculpatul a susţinut că cei 10 arbori nu au fost tăiaţi ilegal, instanţa de apel în urma analizării probatoriului administrat a concluzionat în sensul că autorizaţia de exploatare nr. x din 14.10.2021 a fost emisă pentru tăierea altor arbori şi care nu au legătură cu cei 10 arbori nemarcaţi de pe proprietatea sa care fac obiectul infracţiunii pentru care a fost condamnat.

În acest sens, Înalta Curte menţionează că analiza recursului în casaţie are în vedere situaţia de fapt reţinută de instanţa de apel, fără să poată să intervină asupra bazei factuale care fundamentează decizia recurată, astfel că instanţa de recurs în casaţie nu poate trece peste constatările făcute de instanţele de fond şi apel din perspectiva situaţiei de fapt.

Or, prevederile art. 438 pct. 7 din C. proc. pen., nu permit o analiză a conţinutului mijloacelor de probă, o nouă apreciere a materialului probator şi, pe această cale, stabilirea unei alte situaţii de fapt pe baza căreia să se concluzioneze că fapta nu este prevăzută de legea penală.

Cât priveşte critica inculpatului cu privire la sintagma "fără drept", acesta menţionând că este neclară, Înalta Curte constată pe de o parte, că susţinerea referitoare la imposibilitatea calificării faptei proprietarului ca fiind "fără drept" în contextul recunoaşterii dreptului de proprietate este nefondată, iar, pe de altă parte, se observă că indiferent de forma de proprietate asupra pădurii, tăierea arborilor fără îndeplinirea cumulativă a tuturor condiţiilor necesare recoltării materialului lemnos (obţinerea autorizaţiei de exploatare), constituie faptă săvârşită "fără drept", indiferent de persoana ce o săvârşeşte, inclusiv proprietarul pădurii private.

În acest context, fapta săvârşită de inculpat se încadrează în condiţiile de tipicitate ale infracţiunii prev. de art. 107 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008, în forma în vigoare la data săvârşirii faptei, pentru că toţi proprietarii de pădure au dreptul de a tăia masă lemnoasă din cuprinsul acesteia cu respectarea regulile de exploatare stabilite prin lege, printre care şi obţinerea autorizaţiei, iar, baza factuală reţinută de instanţe şi probatoriul administrat demonstrează că inculpatul a tăiat cei 10 arbori nemarcaţi din UA. 182, UP 7 Fitioneşti, fără autorizaţie.

Pentru aceste motive, Înalta Curte va respinge, ca nefondată, cererea de recurs în casaţie formulată de inculpatul A. împotriva Deciziei penale nr. 652/A din data de 24 mai 2023 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2021.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga recurentul inculpat la plata sumei de 200 de RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, cererea de recurs în casaţie formulată de inculpatul A. împotriva Deciziei penale nr. 652/A din data de 24 mai 2023 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2021.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 de RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 2 noiembrie 2023.

GGC - NN