Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 3050/2005 AI generated

Enforceability of personal pledge registration obligations under forced execution law

Case Number Decizia nr. 3050/2005
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Dismissed

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal, upholding the lower courts' refusal to authorize forced execution regarding the registration of a pledge, leaving the judgment in force only for the payment of comminatorial damages. The dispute involved a creditor seeking to enforce a final title against a debtor to compel the registration of a pledged asset and pay associated penalties, challenging the initial refusal to enforce the registration obligation on the grounds that it was a mandatory "do" obligation. The decisive legal basis was the classification of the obligation to register a pledge as *intuitu personae*, a personal duty that cannot be subject to forced execution under Civil Procedure Law Article 373 (or 580, as cited in the lower instances), resulting in the court’s holding that only the monetary sanction for non-performance was enforceable.

Legislator headnote

AI generated

art. 5802 C. proc. civ, art. 3731 C. proc. civ; Enforceability of personal pledge registration obligations under forced execution law: Recursul este nefondat, obligația de a face este o obligație „intuitu personae” care nu se poate aduce la îndeplinire prin executare silită în temeiul art. 3731 C. proc. civ.

Keywords

AI generated
law of obligations pledge enforceable title registration procedure grounds for cassation civil register

Cited Legislation

AI generated
AI generated

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea formulată la 28 mai 2004, înregistrată sub nr. 749, C.I.E.J. O.C., a solicitat pronunțarea unei încheieri prin care să se dispună încuviințarea executării silite solicitată de creditoarea A.V.A.S. București, în baza titlului executoriu, sentința nr. 912 din 3 decembrie 2001 a Tribunalului Călărași, pronunțată în dosarul nr. 2817/2001, definitivă și irevocabilă prin nerecurare, investită cu formulă executorie.

Creditoarea A.V.A.S. București a solicitat încuviințarea executării silite a debitoarei, în sensul de a fi obligată să înregistreze gajul constituit în favoarea creditoarei precum și plata daunelor cominatorii.

Prin încheierea din 4 iunie 2004, pronunțată de Judecătoria Lehliu - Gară, în dosarul nr. 20749/2004 a fost admisă în parte cererea formulată de A.V.A.S. București și s-a dispus încuviințarea executării silite a debitoarei SC C.A. SA, numai în privința daunelor cominatorii, în baza titlului executoriu, sentința nr. 912 din 3 decembrie 2001 a Tribunalului Călărași.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că obligația de a înregistra gajul stabilit în sarcina debitorului este o obligație ce nu se poate aduce la îndeplinire pe cale de executare silită, fiind o obligație „intuitu personae”, iar daunele cominatorii au fost stabilite cu titlu de sancțiune în cazul în care debitorul nu voiește a executa obligația privitoare la înregistrarea gajului.

A.V.A.S. București a declarat apel împotriva încheierii din 4 iunie 2004, pronunțată de Judecătoria Lehliu – Gară, în dosarul nr. 749/2004, solicitând admiterea încuviințării executării silite împotriva debitoarei și în ceea ce privește obligarea acesteia la înregistrarea gajului, susținând că obligația de înregistrare a gajului este o obligație de a face, ce cade în sarcina debitorului, care poate fi constrâns în temeiul art. 5802 C. proc. civ.

Prin decizia nr. 535 din 18 octombrie 2004, Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială, a respins apelul, ca nefondat.

Instanța de apel a reținut că obligația de a înregistra gajul stabilit în sarcina debitorului este o obligație de a face ce nu poate fi adusă la îndeplinite pe cale de executare silită, fiind o obligație „intuitu personae”.

Pentru constituirea gajului se cer a fi întrunite anumite condiții, dintre care unele se referă la persoana constituitorului care trebuie să fie proprietarul bunului gajat și să aibă capacitatea de exercițiu deplină fiind totodată și cel care trebuie să îndeplinească toate formalitățile necesare constituirii gajului, iar daunele cominatorii au caracterul unei pedepse civile.

Împotriva deciziei nr. 535 din 18 octombrie 2004, Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială, a declarat recurs, solicitând admiterea recursului, schimbarea în parte a încheierii din 4 iunie 2004 a Judecătoriei Lehliu – Gară, în sensul încuviințării executării silite în ceea ce privește înregistrarea gajului.

Reclamanta A.V.A.S. București a susținut că obligația de înregistrare a gajului este o obligație de a face, obligație ce cade în sarcina debitorului, iar prin neexecutarea de bună voie a acesteia, creditorul are la dispoziție măsura constrângerii debitorului prin executarea silită asupra obiectului obligației la care se referă hotărârea pusă în executare.

Pentru neexecutarea obligației s-au stabilit daune cominatorii în sarcina debitorului, ca o măsură de constrângere pentru executarea obligației.

Recursul este nefondat, obligația de a face este o obligație „intuitu personae” care nu se poate aduce la îndeplinire prin executare silită în temeiul art. 3731 C. proc. civ.

În consecință, criticile aduse nu pot fi reținute, recursul este nefondat și urmează a fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta A.V.A.S. București, împotriva deciziei nr. 535 din 18 octombrie 2004 a Curții de Apel București, secția a VI-a, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțata în ședință publică, astăzi 24 mai 2005.