Eligibility of Non-Bank Financial Institution Director: Scope of "Adequate Reputation" and "Credit Experience" Requirements Under BNR Regulation

Şedinţa publică din data de 16 februarie 2023

Asupra cauzei de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 20 iunie 2022, sub nr. x/2022, contestatoarea S.C. A. S.A. în contradictoriu cu intimata Banca Naţională a României, a contestat Hotărârea nr. 6/26.05.2022 emisă de Banca Naţională a României, solicitând anularea acestui act şi obligarea intimatei de a înscrie SC. A. S.A. în Registrul General al IFN-urilor.

În motivarea cererii, în esenţă, contestatoarea a susţinut că S.C. A. S.A., prin documentaţia depusă la Direcţia de Reglementare şi Autorizare din cadrul Băncii Naţionale a României din luna noiembrie 2021, a făcut dovada îndeplinirii tuturor condiţiilor impuse de normele incidente în cazul formulării unei astfel de cereri.

In concret, societatea a făcut dovada că există capital social, conform normelor BNR, are Consiliul de Administraţie, sediu, Hotărârea Consiliul de Administraţie, dovada faptului că persoana numită de Consiliul de Administraţie în calitate de director general a lucrat 8 ani în cadrul unei A. S.A. ca şi conducător al departamentului birou juridic şi 2 ani ca executor IFN, în cadrul A. S.A.

Cu toate acestea, intimata Banca Naţională a României, prin Consiliul de Administraţie, a respins cererea, pe motivul că persoana numită de Consiliul de Administraţie, în calitate de director general:

a) nu face dovada îndeplinirii cerinţei de experienţă profesională în domeniul creditării, prevăzută de art. 20 din Legea nr. 93/2009, coroborat cu art. 17 şi art. 171 din Regulamentul nr. 20/2009,

b) nu are reputaţia adecvată, prevăzută de art. 20 din Legea nr. 93/2009, coroborat cu art. 14 şi art. 15 din Regulamentul nr. 20/2009,

Contestatoarea a mai arătat că Hotărârea pronunţată de Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României, prin care s-a respins cererea de înscriere în Registrul General al societăţii, s-a făcut într-un mod nelegal şi netemeinic din următoarele considerente:

- răspunsul nu a fost dat în termenul legal de 30 zile, ci în 36 de zile, putându-se interpreta, ca o aprobare tacită. Contestaţia a ajuns la BNR la data de 26.04.2022, iar răspunsul a fost trimis în data de 03.06.2022,

- este contrară art. 171 din Regulamentul 20/2009,

- domnul B. se încadrează în art. 17 şi 171, datorită faptului că a fost timp de 8 ani de zile şeful biroului juridic şi 2 ani executor IFN, în cadrul firmei de creditare A. S.A., înscrisă în Registrul general al BNR, dispune de cunoştinţe teoretice şi practice adecvate, cu privire la activităţile ce urmează a fi desfăşurate de instituţia financiară nebancară, precum şi de experienţă dobândită într-o funcţie de conducere,

- legislaţia şi Regulamentul incident, privind înscrierea în Registrul General al IFN, nu prevăd în mod explicit condiţiile, pe care un director, nu este acceptat să conducă o Instituţie Financiară Nebancară. Nu se specifică în mod punctual, dacă managementul riscului de credit, intră în sfera sancţiunilor de la BNR, pentru un IFN, pentru neacceptarea directorului propus, de a conduce o altă Instituţie Financiară Nebancară. Regulile pentru o bancă nu pot fi aceleaşi pentru IFN deoarece banii nu sunt ai clienţilor ca în cazul băncilor, ci sunt ai acţionarilor. Nu a fost dovedită vinovăţia domnului B., privind managementul riscului de credit. Legislaţia şi Regulamentul incident nu prevăd ca Direcţia de Reglementare şi Autorizare să facă propriile judecăţi profesionale. Niciunde nu scrie de propriile judecăţi profesionale, ce trebuie efectuate de către Direcţia de Reglementare şi Autorizare, pentru evaluarea reputaţiei conducătorului propus,

- în raportul de supraveghere al BNR, cu ocazia unui control în anul 2018, la Firma A. S.A. s-a menţionat că "Dacă pentru anumite aspecte urmărite de echipa de inspecţie prin obiectivele de control nu au fost consemnate încălcări ale legislaţiei şi reglementărilor în vigoare, acesta nu certifică faptul că nu ar putea exista eventuale deficienţe", menţiuni din care, în opinia sa, rezultă fără putinţă de tăgadă, că nu s-a încălcat legislaţia şi reglementările în vigoare.

A mai arătat contestatorul că în ceea ce priveşte criteriile pentru care se evaluează reputaţia conducătorului, acestea sunt cele descrise în Regulamentul nr. 20/2009 la art. 14, iar B. nu se află în nici una din aceste situaţii. Prin "reglementări relevante" şi "fapte relevante" apare ceva neclar, nebulos, care duce la interpretări mai mult sau mai puţin obiective. Domnul B., nu este supus unor investigaţii şi nici sancţiuni aplicate, de orice organism de reglementare ori profesional.

Problemele profesionale nu trebuie confundate cu reputaţia. Pentru probleme profesionale, sunt sancţiuni de ordin administrativ şi pecuniar, iar domnul B. nu a fost sancţionat pe linie profesională, nici de către BNR şi nici de către firma A. S.A. şi nu i s-a cerut nici o notă explicativă. Nu înseamnă că reputaţia domnului B. a fost ştirbită de faptele imputate, atâta vreme cât ele nu au fost dovedite de vreo instanţă de judecată şi, nu a fost condamnat de instanţa de judecată.

Astfel, în dosarul penal x/2017 domnul B. a fost achitat şi aspectele sesizate de Direcţia Reglementare şi Supraveghere nu au fost sesizate la instanţele de judecată, prin urmare nu i se poate reţine, că a săvârşit vreo faptă de natură a-i afecta reputaţia. Referitor la observaţia BNR cu privire la radierea din Registrul General şi Registrul Special al firmei A. S.A., domnul B. nu se face vinovat de acest aspect.

Privitor la includerea în contractele de credit a două date scadente a ratei de credit se pot afirma următoarele: în contractul de credit nu erau două date ale scadenţei ci era numai una. Pe planul de rambursare era trecut data de 28, sus pe planul de rambursare, dar data scadentă se vedea pe planul de rambursare că în fiecare lună, era sfârşitul lunii. Când s-a înmânat planul de rambursare, beneficiarului de credit, data de 28 a fost tăiată cu pixul, de angajatul care a întocmit dosarul de creditare şi scris data de 30 sau 31, apoi s-a semnat în dreptul unde s-a modificat şi numai în luna februarie, a fost menţinută data de 28. Planul de rambursare cu data de 28, notată sus pe pagină, a funcţionat aproximativ o lună, după care a fost şters. A durat aproximativ o lună datorită faptului, că programatorul nu a rectificat ce am cerut imediat şi până s-a elaborat 6 altă formă a planului de rambursare de către programator, s-a mers cu vechiul plan de rambursare.

În ceea ce priveşte comisionul de analiză, cu pixul se tăia valoarea de 500 RON şi se punea un comision mult mai mic şi se semna în dreptul sumei rectificate. Astfel că se scria cu pixul valoarea de aproximativ 10% din valoarea creditului, care se şi încasa efectiv. La o valoare de 3.000 RON se lua un comision de analiză de 300 RON şi prin urmare comisionul de analiză trecut cu pixul, era de 300 RON, care era acelaşi cu cel încasat de instituţie efectiv. La o valoare de 1.000 RON se lua un comision de analiză de 100 RON şi prin urmare, comisionul de analiză trecut cu pixul, era de 100 RON, care era acelaşi cu cel încasat de instituţie efectiv. Aceste chestiuni aparţineau de directorul firmei A. şi nu de şeful biroului juridic B.. Nu s-a dovedit vinovăţia lui B. pentru aceste aspecte descrise mai sus, pentru că dânsul a executat nişte ordine, venite de la directorul A. S.A.

Potrivit legislaţiei incidente, Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale, trebuia să analizeze reputaţia directorului general, prin prisma următoarelor acte:

a) Cazierul persoanei numite ca director - acesta nu conţine fapte penale

b) Dacă persoana numită ca director a apărut la televizor ca personaj negativ. - Nu a fost cazul,

c) Dacă persoana numita ca director a apărut prin ziare ca personaj negativ. -Nu a fost cazul,

d) Dacă persoana numită ca director a apărut pe internet ca personaj negativ. - Nu şi nici nu i s-a adus la cunoştiinţă existenţa unei informaţii cu caracter negativ, la adresa directorului general.

Cu privire la "furnizarea de informaţii lipsite de coerenţă, claritate, precizie, incomplete şi inconsecvente, denotă lipsa de profesionalism în derularea activităţii profesionale", s-a arătat că despre aceste aspecte domnul B. a răspuns doar la un chestionar. Direcţia de Reglementare şi Autorizare a scris despre aceste aspecte, la modul general şi a punctat exact despre ce este vorba.

La contestaţie au fost anexate înscrisuri.

2. Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinarea formulată, intimata Banca Naţională a României a susţinut că prin contestaţie nu sunt invocate aspecte de nelegalitate a Hotărârii Consiliului de Administraţie al BNR pronunţată pe baza analizei de oportunitate efectuate de structura de specialitate din cadrul băncii centrale, ci exclusiv interpretări subiective ale conducătorului societăţii contestatoare cu privire la modul de soluţionare a cererii de înscriere în Registrul General a IFN a A., cererea de învestire a Înaltei Curţi având acelaşi conţinut cu contestatia formulată în faţa Consiliului de administraţie.

3. Procedura de soluţionare a cererii

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, iar prin rezoluţia din data de 10 octombrie 2022 a completului învestit cu soluţionarea cauzei, Înalta Curte a stabilit termenul de judecată la data de 8 decembrie 2022, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

Prin încheierea din 19 decembrie 2022, cauza a fost repusă pe rol în vederea depunerii la dosar a Hotărârii nr. x/02.06.2022 şi a deciziei comunicate prin adresa nr. x/06.04.2022, stabilindu-se termen de judecată la data de 16 februarie 2023, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi

Înalta Curte, examinând contestaţia formulată de reclamantă prin raportare la obiectul cererii, la motivele invocate de aceasta, la apărările formulate de intimată şi la dispoziţiile legale incidente, apreciază că este neîntemeiată pentru argumentele în continuare prezentate.

Cu titlu preliminar, Înalta Curte constată că numărul corect al hotărârii emise de Banca Naţională a României contestată de S.C. A. S.A. este 6 din data de 26 mai 2022, numărul x/02.06.2022 indicat de contestatoare ca şi număr al hotărârii fiind numărul adresei de comunicare către contestatoare a Hotărârii nr. 6/26.05.2022 .

În fapt, A. S.A. a solicitat prin cererea de înscriere din data de 24.11.2021, înregistrată la Banca Naţională a României cu nr. x/29.11.2021, înscrierea în Registrul general ţinut la Banca Naţională a României. În urma analizei documentaţiei remise în susţinerea cererii de înscriere în Registrul general, în baza prevederilor art. 27 alin. (3) din Legea nr. 93/2009 privind instituţiile financiare nebancare, cu modificările şi completările ulterioare (denumită în continuare Legea nr. 93/2009), coroborat cu art. 25 alin. (1) lit. b) din Regulamentul Băncii Naţionale a României nr. 20/2009 privind instituţiile financiare nebancare, cu modificările şi completările ulterioare (denumit în continuare Regulamentul nr. 20/2009), Direcţia Reglementare şi autorizare a decis respingerea cererii de înscriere.

Soluţia de respingere a cererii de înscriere în Registrul general a societăţii a fost adoptată de direcţia de specialitate din cadrul Băncii Naţionale a României, în considerarea faptului că domnul B., persoana desemnată în calitate de conducător al societăţii A. S.A., nu face dovada îndeplinirii cerinţei de experienţă profesională în domeniul creditării, prevăzută de art. 20 din Legea nr. 93/2009, coroborat cu art. 17 şi art. 171 din Regulamentul nr. 20/2009 şi nu îndeplineşte cerinţa privind reputaţia adecvată, prevăzută la art. 20 din Legea nr. 93/2009, coroborat cu art. 14 şi art. 15 din Regulamentul nr. 20/2009.

In motivarea deciziei comunicate societăţii A. S.A. cu adresa nr. x/06.04.2022, referitor la cerinţa privitoare la experienţa profesională s-au reţinut următoarele aspecte: "(...) din analiza documentaţiei depuse, se constată că atribuţiile exercitate în trecut de către dl. B. nu fac dovada deţinerii de experienţă practică în domeniul creditării. Atribuţiile exercitate în cadrul A.., astfel cum au fost reflectate prin documentaţia remisa, s-au circumscris exclusiv unor verificări de legalitate a documentaţiei de creditare, fără a avea cunoştinţe în ceea ce priveşte managementul riscului de credit, aspect dovedit atât prin detaliile oferite cu privire la acţiunile întreprinse în exercitarea atribuţiei prevăzute în CV-ul remis ("M-am ocupat de managementul riscului de credit prin minimizarea riscurilor care implică măsurare, control, raportare şi asumarea deciziilor. Creşterea valorii instituţiei prin prevenirea crizelor, a eşecurilor, prin protejarea reputaţiei şi creşterea performanţelor."), cât şi prin necunoaşterea noţiunii respective (în documentele remise fiind utilizată în mod consecvent sintagma "managamentul riscului de credit")."

În fundamentarea deciziei de respingere s-au mai reţinut următoarele aspecte: "în ceea ce priveşte cerinţa de reputaţie, constatările autorităţii de supraveghere în urma inspecţiei desfăşurate în cadrul A. S.A., societate în care dl. B. a deţinut funcţia de şef birou juridic, circumstanţele faptice privitoare la modul de derulare a atribuţiilor profesionale în cadrul A. S.A., astfel cum rezultă din constatările Curţii de Apel Alba Iulia, precum şi modul în care dl. B. a gestionat procesul de înscriere în Registrul general al societăţii A. S.A., sunt aspecte de natură a aduce atingere reputaţiei persoanei supuse evaluării, nefiind, astfel, îndeplinită cerinţa privind reputaţia adecvată a persoanei desemnate în calitate de conducător al societăţii A. S.A.."

De asemenea, s-au reţinut următoarele aspecte avute în vedere în evaluarea reputaţiei domnului B.: "Totodată, din analiza documentaţiei depuse, a responsabilităţilor dlui. B. referitoare la analizarea dosarelor de credit (semnăturile beneficiarului şi ale giranţilor), verificarea documentaţiei de credit (dacă sunt toate semnăturile din contractul de credit şi planul de rambursare), respectiv identitatea părţilor semnatare în cadrul contractelor de credit şi existenţa consimţământului acestora, precum şi din aspectele reţinute în decizia penală nr. 282/2021 pronunţată în dosarul nr. x/2017, potrivit căreia pentru unele din contractele de credit încheiate de societatea A. S.A. a fost stabilit în cadrul procedurii judiciare faptul că acestea au fost semnate în fals, se constată că dl. B., în funcţia de şef birou juridic, nu şi-a îndeplinit cu diligentă sarcinile de serviciu astfel cum i-au fost stabilite prin actele interne ale societăţii.

Deosebit de aspectele menţionate, modul în care dl. B., în calitate de persoană desemnată în calitate de conducător al societăţii A. S.A., a gestionat procesul de înscriere în Registrul general a societăţii menţionate, prin furnizarea de informaţii lipsite de coerenţă, claritate, precizie, incomplete şi inconsecvente, denotă lipsă de profesionalism în derularea activităţii profesionale."

Prin Hotărârea nr. 6/26.05.2022 a BNR contestată, s-a respins contestaţia formulată de societate împotriva soluţiei de respingerea a cererii de înscriere, pe motiv că aspectele menţionate de contestatoare cu privire la cele reţinute în adresa de respingere a cererii de înscriere în Registrul general a A. S.A., nu pot fi primite în contextul în care nu reprezintă argumente şi/sau dovezi privind deţinerea experienţei în domeniul managementului riscului de credit.

Împotriva acestei Hotărâri societatea a formulat prezenta contestaţie, susţinând în esenţă că S.C. A. S.A., prin documentaţia depusă la Direcţia de Reglementare şi Autorizare din cadrul Băncii Naţionale a României din luna noiembrie 2021, a făcut dovada îndeplinirii tuturor condiţiilor impuse de normele incidente în cazul formulării unei astfel de cereri. In concret, societatea a făcut dovada că există capital social, conform normelor BNR, are Consiliul de Administraţie, sediu, Hotărârea Consiliul de Administraţie, dovada faptului că persoana numită de Consiliul de Administraţie în calitate de director general a lucrat 8 ani în cadrul unei A. S.A. ca şi conducător al departamentului birou juridic şi 2 ani ca executor IFN, în cadrul A. S.A., argumente pe care de altfel contestatoarea le-a invocat şi în faţa BNR şi cu privire la care Înalta Curte apreciază că nu sunt în măsură să înlăture legalitatea Hotărârii contestate.

Astfel, instanţa de control judiciar reţine că în temeiul art. 60 din Legea nr. 93/2009 privind instituţiile financiare nebancare, coroborat cu dispoziţiile art. 275 alin. (1) din O.U.G. nr. 99/2006 privind instituţiile de credit, şi adecvarea capitalului, s-a pronunţat Hotărârea nr. 6/26.05.2022, prin care s-a respins ca nefondată contestaţia formulată de societatea A. S.A., cu consecinţa menţinerii dispoziţiilor adresei prin care Direcţia Reglementare şi Autorizare a comunicat decizia de respingere a cererii de înscriere a contestatoarei în Registrul General ţinut de Banca Naţională a României, întrucât B., conducătorul societăţii, nu a facut dovada îndeplinirii cerinţei de experienţă profesională în domeniul creditării, prevăzută de art. 20 din Legea nr. 93/2009, coroborat cu art. 17 şi art. 171 din Regulamentul nr. 20/2009 şi cu art. 14 lit. b) şi art. 15 din Regulamentul BNR nr. 20/2009.

Potrivit art. 60 din Legea nr. 93/2009, "Căile de contestare a actelor emise de Banca Naţională a României în aplicarea prevederilor prezentei legi sunt cele prevăzute în cap. IX "Căi de contestare" al titlului III al părţii I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare".

Conform art. 275 din O.U.G. nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările si completările ulterioare, "(1) Actele adoptate de Banca Naţională a României conform dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă, ale Regulamentului (UE) nr. 575/2013 şi ale reglementărilor emise în aplicarea acestora, cu privire la o instituţie de credit, inclusiv cele cu privire la persoanele prevăzute la art. 108 alin. (1) ori la persoanele desemnate să asigure conducerea sucursalelor instituţiei de credit şi actele cu privire la acţionarii acesteia, pot fi contestate, în termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, care se pronunţă prin hotărâre motivată în termen de 30 de zile de la data sesizării.

(2) Hotărârea consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României poate fi atacată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în termen de 15 zile de la comunicare.

(3) Banca Naţională a României este singura autoritate în măsură să se pronunţe asupra considerentelor de oportunitate, a evaluărilor şi analizelor calitative care stau la baza emiterii actelor sale.

(4) În cazul contestării în instanţă a actelor Băncii Naţionale a României, instanţa judecătorească se pronunţă asupra legalităţii acestor acte."

Din coroborarea dispoziţiilor legale evocate în precedent rezultă că instanţa de contencios administrativ este abilitată a se pronunţa asupra legalităţii hotărârii Consiliului de administraţie al B.N.R., respectiv a conformităţii acestui act administrativ cu actele normative în temeiul şi pentru organizarea căruia a fost emis, precum şi a veridicităţii stării de fapt ce a dus la declanşarea şi finalizarea procesului decizional contestat.

Problema de drept care se cere a fi dezlegată în cauză este dacă hotărârea contestată a fost emisă cu respectarea art. 20 din Legea nr. 93/2009 privind instituţiile financiare nebancare, coroborat cu art. 17 şi 171, precum şi art. 14 lit. b) şi art. 15 din Regulamentul BNR nr. 20/2009, respectiv, dacă directorul societăţii contestatoare, B., îndeplineşte cerinţa privind experienţa profesională specifică şi cea privind reputaţia adecvată.

Evaluarea îndeplinirii cerinţei de experienţă profesională în domeniul creditării şi a condiţiei bunei reputaţii face parte din evaluările la care se referă art. 275 alin. (3)2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată cu modificări şi completări, prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare, Banca Naţională a României fiind autoritatea care deţine competenţa exclusivă de a efectua analiza şi de a decide asupra întrunirii condiţiilor, astfel că în mod corect .

Prevederile art. 60 din Legea nr. 93/2009 fac trimitere la aplicarea dispoziţiilor art. 275 din O.U.G. nr. 99/2006 şi în cazul contestaţiilor care privesc actele emise de Banca Naţională a României în temeiul Legii nr. 93/2009.

Astfel, conform art. 17 din Legea nr. 93/2009, "(1) Prezenta secţiune este aplicabilă instituţiilor financiare nebancare ce fac obiectul înscrierii în Registrul general. (2) Instituţiile financiare nebancare trebuie să îndeplinească cerinţele generale prevăzute în prezenta secţiune şi în reglementările emise de Banca Naţională a României în aplicarea prezentei legi", iar potrivit art. 20 din acelaşi act normativ, "Conducătorii instituţiilor financiare nebancare trebuie să aibă reputaţie şi experienţă adecvate pentru exercitarea responsabilităţilor încredinţate, conform criteriilor stabilite de Banca Naţională a României".

Potrivit art. 17 din Regulamentul nr. 20 din 13 octombrie 2009 privind instituţiile financiare nebancare al Băncii Naţionale a României publicat în Monitorul Oficial nr. 707 din 21 octombrie 2009:

"Pentru îndeplinirea cerinţei privind experienţa profesională solicitantul trebuie să demonstreze că persoanele desemnate în calitate de conducători dispun de cunoştinţe teoretice şi practice adecvate cu privire la activităţile ce urmează a fi desfăşurate de instituţia financiară nebancară, precum şi de experienţă dobândită într-o funcţie de conducere.

Totodată, art. 171 prevede că "În aplicarea prevederilor art. 20 din Legea nr. 93/2009, cu modificările şi completările ulterioare, cerinţa privind experienţa conducătorilor se consideră adecvată dacă persoanele desemnate în calitate de conducători dispun de experienţă practică de minimum 1 an într-o funcţie de conducere deţinută în cadrul unei instituţii de credit sau al unei alte instituţii financiare supuse supravegherii Băncii Naţionale a României sau unei alte autorităţi competente ori în cadrul unei instituţii financiare nebancare înscrise doar în Registrul general, precum şi de experienţă practică de minimum 2 ani în domeniul creditării.

Potrivit art. 14 din Regulamentul BNR nr. 20/2009:

"La evaluarea reputaţiei conducătorilor, Banca Naţională a României are în vedere cel puţin următoarele aspecte:

a) existenţa unei condamnări pentru infracţiuni de corupţie, spălare de bani, terorism, infracţiuni contra patrimoniului, abuz în serviciu, luare sau dare de mită, fals şi uz de fals, deturnare de fonduri, evaziune fiscală, primire de foloase necuvenite, trafic de influenţă, mărturie mincinoasă, infracţiuni prevăzute de legislaţia specială în domeniul financiar-bancar, de legislaţia privind societăţile comerciale, insolvenţa sau protecţia consumatorilor ori pentru orice alte fapte relevante;

b) conducătorul este urmărit penal sau judecat pentru oricare dintre infracţiunile prevăzute la lit. a) (…)".

Dispoziţiile art. 15 din Regulamentul BNR nr. 20/2009 prevăd că "La evaluarea reputaţiei conducătorilor, aspectele prevăzute la art. 14 sunt avute în vedere, de la caz la caz, în funcţie de gravitatea circumstanţelor caracteristice fiecărei situaţii, în măsura în care acestea pot induce dubii cu privire la îndeplinirea criteriului privind reputaţia conducătorilor".

Înalta Curte are în vedere că Regulamentul BNR nr. 20/2009 a fost emis de Banca Naţională a României în aplicarea Legii nr. 93/2009, iar dispoziţiile art. 17 alin. (2) din Legea nr. 93/2009 prevăd în mod expres că instituţiile financiare nebancare trebuie să îndeplinească inclusiv cerinţele generale prevăzute în reglementările emise de Banca Naţională a României în aplicarea acestei legi.

Prin decizia contestată s-a reţinut în mod corect că dovada îndeplinirii de către conducătorii instituţiilor financiare nebancare a condiţiilor prevăzute la art. 17 şi 171 din Regulamentul nr. 20/2009 se realizează prin transmiterea curriculum vitae. Mai mult decât atât, evaluarea îndeplinirii cerinţelor profesionale de către o persoană se realizează prin raportare la atribuţiile efectiv deţinute de aceasta dovedite cu documentele corespunzătoare (fişa postului, extrase din Revisal etc), iar nu prin raportare la randamentul entităţii în care şi-a exercitat persoana în cauză aceste atribuţii, astfel încât argumentul prezentat de contestatoare este neîntemeiat.

Susţinerea contestatoarei privind evaluarea profesională a domnului B. de către consiliul de administraţie al A. S.A. este irelevantă din perspectiva îndeplinirii cerinţei de experienţă profesională în domeniul creditării, întrucât la evaluarea experienţei profesionale banca centrală reţine toate informaţiile relevante aflate la dispoziţia sa, potrivit prevederilor legale menţionate anterior.

In ceea ce priveşte aspectele menţionate de contestatoare în legătură cu neîndeplinirea de către domnul B. a cerinţei privind reputaţia adecvată, acestea sunt, de asemenea, nefondate.

Decizia de respingere a avut în vedere toate aspectele relevante din punct de vedere al reputaţiei conducătorului instituţiei financiare nebancare, respectiv circumstanţele faptice privitoare la modul de derulare a atribuţiilor profesionale în cadrul A. S.A., astfel cum rezultă din constatările instanţei, raportat la responsabilităţile domnului B., conform documentaţiei depuse, aspecte care, în opinia autorităţii competente, au generat dubii cu privire la modul în care acesta şi-ar îndeplini atribuţiile de conducător al unei instituţii financiare nebancare.

Legislaţia în vigoare impune pentru conducătorii instituţiilor financiare nebancare cerinţa unei reputaţii şi a unei experienţe adecvate tocmai pentru că aceasta constituie premisa unei conduite corecte, prudente, care să nu inducă neîncredere şi îndoieli în piaţă, cu scopul final de a se garanta menţinerea stabilităţii financiare.

În evaluarea cererii de înscriere a A. S.A. în Registrul general, Banca Naţională a României, prin direcţia de specialitate, a evaluat impactul pe care faptele reţinute în sarcina instituţiei financiare nebancare îl au asupra reputaţiei persoanei în discuţie prin raportare la atribuţiile pe care aceasta le avea în perioada în care au fost constatate deficienţele, iar nu atragerea răspunderii persoanei propuse pentru funcţia de conducător al societăţii ce intenţionează desfăşurarea activităţii de creditare pentru faptele ce au condus la radierea din Registrul general şi Registrul special a societăţii A. S.A.

In ceea ce priveşte explicaţiile oferite de contestatoare cu privire la includerea în contractele de credit a două date scadente a ratei de credit, în sensul că în contractul de credit nu erau în realitate două date ale scadenţei, ci era numai una, s-a apreciat în mod corect că acestea sunt irelevante în contextul în care aceste contracte nu au făcut obiectul analizei băncii centrale în procesul de evaluare a îndeplinirii cerinţei de reputaţie de către domnul B.. Potrivit Hotărârii Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României nr. 5/14.09.2018, A. S.A. a fost sancţionată pentru o serie de deficienţe, între care şi includerea în contractele de credit a unor informaţii contradictorii prin menţionarea a două date scadente a ratei de credit, precum şi a unei valori a comisionului de analiză care nu este aceeaşi cu cea efectiv încasată de instituţie.

Referitor la susţinerea contestatoarei conform căreia, potrivit legislaţiei incidente, Direcţia Reglementare şi autorizare trebuia să analizeze reputaţia directorului general, prin prisma cazierului personal şi apariţiei acestuia în media/Tv/internet ca personaj negativ, legislaţia incidentă nu reglementează situaţiile enumerate de contestatoare.

Potrivit art. 21 din Regulamentul nr. 20/2009, pentru fiecare dintre conducătorii instituţiilor financiare nebancare se transmite o serie de documente, printre care şi certificatul de cazier judiciar sau alt document echivalent eliberat de autorităţile competente din ţara în care are stabilit/stabilită domiciliul/reşedinţa, însă această listă nu este exhaustivă, Banca Naţională a României putând solicita în mod expres documente în completarea documentelor remise iniţial, potrivit art. 4 alin. (1) din acelaşi act normativ.

Autoritatea de autorizare poate reţine în evaluarea reputaţiei conducătorilor orice alte aspecte relevante şi concludente, analizând toate informaţiile deţinute cu privire la persoana evaluată. Astfel, Banca Naţională a României, prin direcţia de specialitate, a efectuat propria sa judecată profesională evaluând reputaţia conducătorului propus pe baza tuturor informaţiilor aflate la dispoziţia sa, inclusiv cazierul persoanei propuse în funcţia de conducător.

În ceea ce priveşte susţinerea contestatoarei în sensul că domnul B. a răspuns doar la un chestionar, în fapt, acesta a furnizat în repetate rânduri informaţii în procesul de evaluare, sens în care a completat: declaraţia anexa nr. 2a datată 22.11.2021 şi chestionarul anexă nr. 2b datat 22.11.2021 şi ulterior, în urma solicitărilor Direcţiei Reglementare şi autorizare transmise cu scrisorile nr. x/28.12.2021 şi x/23.02.2022, formulate în vederea clarificării anumitor aspecte privind experienţa profesională, şi-a completat CV-ul pentru perioada septembrie 2008 - mai 2010 şi a transmis declaraţia pe proprie răspundere dată 03.03.2022.

Prin urmare, cumulul tuturor motivelor reţinute în adresa nr. x/06.04.2022 a condus la concluzia că domnul B. nu face dovada îndeplinirii cerinţei de experienţă profesională în domeniul creditării şi nu întruneşte cerinţa privind reputaţia adecvată pentru deţinerea funcţiei de conducător în cadrul unei instituţii financiare nebancare.

Înalta Curte reţine că prin emiterea actului contestat în cauză, intimata doar şi-a exercitat competenţele exclusive atribuite de lege în ceea ce priveşte evaluarea modului de îndeplinire a cerinţelor legale pentru a fi înscris în Registrul General al Instituţiilor Financiare Nebancare ţinut de BNR.

În temeiul acestei atribuţii, Banca Naţională a României evaluează modul de conformare a entităţilor ce solicită înscrierea în Registrul General al IFN-urilor la cerinţele stabilite de legiuitor prin actele normative adoptate în domeniu, una dintre aceste cerinţe fiind cea menţionată la art. 20 din Legea nr. 93/2009, respectiv cea referitoare la reputaţia adecvată pe care trebuie să o aibă conducătorii instituţiilor financiare nebancare.

Activitatea de analiză şi decizie asupra factorului reputaţional adecvat este efectuată într-un domeniu de reglementare aflat în competenţa exclusivă a Băncii Naţionale a României, ce are ca scop asigurarea şi menţinerea stabilităţii financiare.

Astfel, respingerea cererii contestatoarei de înscriere în Registrul general al instituţiilor financiare nebancare s-a făcut în concordanţă cu prevederile legale în vigoare, astfel cum s-a reţinut anterior.

Temeiul legal al soluţiei adoptate

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 275 alin. (2) din O.U.G. nr. 99/2006, Înalta Curte va respinge contestaţia formulată de contestatoarea S.C. A. S.A. împotriva Hotărârii nr. 6/26.05.2022 emisă de Banca Naţională a României.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestaţia formulată de contestatoarea S.C. A. S.A. împotriva Hotărârii nr. 6/26.05.2022 emisă de Banca Naţională a României, în contradictoriu cu intimata Banca Naţională a României.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 16 februarie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.