Cassation appeal in teacher employment dispute null for failure to invoke specific statutory grounds of illegality

Şedinţa publică din data de 17 noiembrie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul acţiunii. Hotărârea instanţei de fond

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, la data 05.03.2020, sub nr. x/2020, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Educaţiei Naţionale şi Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti a solicitat să se constate că art. 62 alin. (8) din Metodologia-cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din învăţământul preuniversitar în anul şcolar 2018-2019, aprobat prin OMEN nr. 5460/2018 este neconstituţional şi că I.S.M..B. nu a calculat corect mediile urmare a examenului naţional de definitivare în învăţământul preuniversitar din anul 2018, motive pentru care a cerut să se dispună angajarea sa pe durată nedeterminată la Liceul de Coregrafie B..

La data de 25.03.2020, reclamatul a depus la dosar o cerere modificatoare, prin care a solicitat, în temeiul art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, să se dispună anularea parţială a prevederilor art. 62 alin. (8) din Metodologia-cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din învăţământul preuniversitar în anul şcolar 2019-2020, aprobată prin OMEN nr. 5460/2018, având în vedere că aceste prevederi au constituit motivul din cauza căruia nu a putut beneficia de nota 10, art. 68 alin. (8) din Metodologia-cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din învăţământul preuniversitar în anul şcolar 2019-2020 şi art. 2 alin. (1) şi alin. (2) din Metodologia pentru anul Şcolar 2018-2019.

S-a solicitat să fie obligat Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti să dispună angajarea sa pe durată nedeterminată, ca urmare a promovării examenului de definitivat din 2018.

La data de 18.06.2020, pârâtul Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti a depus întâmpinare prin care a invocat excepţia necompetenţei funcţionale, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, excepţia inadmisibilităţii excepţiei de neconstituţionalitate a OMEN nr. 5460/2018.

La data de 22.06.2020, pârâtul Ministerul Educaţiei şi Cercetării a depus întâmpinare prin care a invocat excepţia necompetenţei materiale, în raport cu dispoziţiile art. 1 şi art. 10 din Legea nr. 554/2004.

Prin sentinţa nr. 3814/03.08.2020, Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia IX- a contencios administrativ si Fiscal.

Cererea a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia IX- a contencios administrativ si Fiscal, la data de 04.09.2020, iar prin încheierea de şedinţă din data de 10.12.2020, a fost respinsă cererea de recuzare formulată de către reclamant.

Prin sentinţa nr. 1410 din 16 decembrie 2020, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX - a contencios administrativ şi fiscal a respins excepţia necompetenţei materiale, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti şi excepţia inadmisibilităţii ca neîntemeiate. Totodată, a respins cererea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Educaţiei Naţionale, Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, ca neîntemeiată.

2. Cererea de recurs

Reclamantul A., prin mandatar A., a formulat recurs împotriva acestei hotărâri, apreciind că este netemeinică şi nelegală, dar şi împotriva încheierii din şedinţă din camera de consiliu de la data de 10.12.2020, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia A IX-A contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2020, prin care s-a anulat ca netimbrată cererea de recuzare a unui membru al completului de judecată 20 Fond.

3. Apărările formulate

Intimatul pârât Ministerul Educaţiei a depus la dosar întâmpinare prin care a invocat excepţia nulităţii recursului pentru nemotivare şi în subsidiar, pe fond, intimaţii-pârâţi a solicitat respingerea recursului, ca neîntemeiat.

Intimatul-pârât Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti a formulat întâmpinare prin care a susţinut apărări de fond.

II. Soluţia instanţei de recurs

Înalta Curte urmează a analiza cu prioritate, conform art. 248 C. proc. civ., în condiţiile art. 489 alin. (2) raportat la art. 499 C. proc. civ., excepţia nulităţii recursului, invocată de intimatul-pârât Ministerul Educaţiei prin întâmpinare.

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Instanţa de control judiciar constată că recursul reclamantului nu îndeplineşte cerinţele de formă prevăzute de dispoziţiile art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ.

Din lecturarea susţinerilor recurentului, rezultă că acesta nu a invocat niciunul dintre motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ. şi nu a evidenţiat niciun element de nelegalitate a sentinţei atacate care să se poată încadra în aceste motive de casare.

Potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ., "Recursul urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înţelegând să încadreze calea de atac a recursului în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres şi limitativ de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ.

În acest sens, este de subliniat faptul că prin dispoziţiile art. 489 C. proc. civ. se sancţionează cu nulitatea nemotivarea recursului, înţeleasă atât în contextul în care cererea de exercitare a căii de atac nu cuprinde nicio critică la adresa hotărârii atacate în ipoteza prevăzută la alin. (1) al articolului menţionat, dar şi în situaţia în care motivele expuse în cererea de recurs nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488, în ipoteza prevăzută la alin. (2) al articolului.

Pornind de la aceste prevederi legale, Înalta Curte are în vedere că noţiunea de motivare a recursului trebuie înţeleasă pornind de la trăsăturile specifice ale acestei căi extraordinare de atac, care poate fi exercitată pentru motivele de casare sunt expres şi limitativ prevăzute la art. 488 alin. (1) punctele1-8 C. proc. civ., cu scopul de a supune instanţei de control judiciar competente examinarea conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

Suplimentar celor arătate anterior, se impune a fi precizat faptul că obligaţia de motivare a recursului presupune concretizarea criticilor recurentului în raport de soluţia instanţei de fond, astfel că motivarea imprecisă sau generală atrage sancţiunea nulităţii recursului, în condiţiile prevăzute de art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

Raportat cu cele reţinute, Înalta Curte constată că cererea recurentului-reclamant de exercitare a căii de atac nu cuprinde o dezvoltare concretă a ipotezelor avute în vedere de legiuitor pentru reglementarea motivelor de casare.

Apărările recurentului-reclamant se rezumă la reiterarea motivelor invocate prin cererea de chemare în judecată, acesta nefăcând precizări concrete, prin care să precizeze faptul că, instanţa de fond a aplicat în mod greşit normele de drept material.

În actuala reglementare a C. proc. civ., recursul este o cale extraordinară de atac, de reformare, prin care se realizează exclusiv un control de legalitate a hotărârii atacate.

Recursul nu reprezintă o cale de atac devolutivă, instanţa de control judiciar având competenţa de a verifica exclusiv incidenţa vreunuia dintre motivele de nelegalitate expuse la pct. 1-7 ale art. 488 alin. (1) C. proc. civ. sau încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material sau procesual, motiv prevăzut de pct. 8 al articolului menţionat.

O astfel de abordare nu satisface exigenţele art. 486 C. proc. civ., astfel că devin aplicabile dispoziţiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ., care prevăd expres sancţiunea nulităţii recursului.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele arătate, Înalta Curte, în temeiul art. 486 alin. (3) şi art. 489 alin. (2) C. proc. civ., urmează a constata nulitatea recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nulitatea recursului declarat de recurentul - reclamant A. prin mandatar A. împotriva sentinţei nr. 1410 din 16 decembrie 2020 şi a încheierii din 10 decembrie 2020 ale Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX - a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 17 noiembrie 2022.