Restitution decision upheld; legal-rent counterclaim quashed as premature before title final.

Şedinţa publică din data de 17 noiembrie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Cluj, secţia a III a contencios administrativ şi fiscal, reclamanţii Municipiul Cluj-Napoca si Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca au solicitat, în contradictoriu cu pârâtele Comisia Specială de Retrocedare a Unor Bunuri Imobile care au aparţinut Cultelor Religioase din România şi Parohia Reformată Nr. 3 Cluj-Napoca, ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună anularea Deciziei nr. 9258 din data de 03.09.2020, emisă de Comisia Specială de Retrocedare a unor Bunuri Imobile care au aparţinut Culterlor Religioase din România. S-au solicitat cheltuieli de judecată.

Prin întâmpinarea depusă la dosar, pârâta Comisia Specială de Retrocedare a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca; pe fond, a solicitat respingerea contestaţiei ca neîntemeiată.

Pârâta Parohia Reformată nr. 3 Cluj-Napoca a depus întâmpinare şi cerere reconvenţională precizată ulterior, solicitând respingerea contestaţiei înaintate de reclamantele Consiliul Local Cluj-Napoca si Municipiul Cluj-Napoca în principal pe excepţii, în subsidiar ca nefondată şi admiterea cererii reconvenţionale prin care sa se dispună obligarea pârâtului-reclamant reconvenţional Municipiul Cluj Napoca la plata unor despăgubiri egale cu chiria legală reglementata de art. 45 alin. (6)1 si2 din Legea nr. 165/2013, începând cu data de 03.09.2020 si până la punerea efectivă în posesie a imobilului, cu cheltuieli de judecată.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 67 din 5 martie 2021, Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia de tardivitate în ceea ce priveşte completarea de acţiune şi a respins cererea de chemare în judecată formulată şi completată de reclamanţii Municipiul Cluj-Napoca si Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca ca urmare a admiterii acestei excepţii şi ca nefondată. A admis în parte cererea reconvenţională precizată formulată de pârâtă în contradictoriu cu reclamantul pârât reconvenţional Municipiul Cluj-Napoca având ca obiect despăbubiri şi în consecinţă: a obligat reclamantul pârat reconvenţional Municipiul Cluj-Napoca să plătească în favoarea pârâtei, reclamanta reconvenţională Parohia Reformată nr. 3 Cluj-Napoca o despăgubire lunară egală cu chiria legală reglementată de art. 45 alin. (6)1 si2 din Legea nr. 165/2003 pentru imobilele restituite prin Decizia nr. 9258/03.09.2020, emisă de pârâta Comisia Specială de Retrocedare a Unor Bunuri Imobile care au aparţinut Cultelor Religioase din România, începând cu data de 03.09.2020 pentru imobilele pentru care există obligaţia menţinerii afectaţiunii de interes public potrivit art. 1,3,4 din decizia sus indicată, respectiv începând cu data de 12.01.2021 pentru imobilul pentru care nu există obligaţia menţinerii afectaţiunii de interes public potrivit deciziei sus indicate şi până la încheierea protocolului de predare primire prevăzut de art. 2 din aceeaşi decizie. A respins restul cererii reconvenţionale precizate.

A obligat reclamanţii să plătească în favoarea pârâtei de rândul 3 suma de 5.000 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.

Prin încheierea din data de 7 martie 2021, a fost îndreptată eroarea materială strecurată în dispozitivul sentinşei, în sensul că obligarea la cheltuieli de judecată a fost dispusă în favoarea "pârâtei de rândul 2", iar nu a "pârâtei de rândul 3", care nu există.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei nr. 67 din 05 martie 2021 pronunţate de Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, au formulat recurs reclamanţii Municipiul Cluj-Napoca şi Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând casarea sentinţei recurate şi, în rejudecare, admiterea contestaţiei formulate şi respingerea cererii reconvenţionale ca neîntemeiată.

În motivarea cererii, recurenţii-reclamanţi au arătat că soluţia de admitere a excepţiei tardivităţii în ceea ce priveşte completarea de acţiune, este lipsită de temei legal. În opinia recurenţilor instanţa a aplicat în mod eronat sau a omis sa cerceteze prevederile art. 204 C. proc. civ., calificând greşit susţinerile reclamanţilor din cuprinsul răspunsului la întâmpinare ca fiind completare de acţiune şi ca atare a aplicat greşit prevederile art. 3 alin. (7) din O.U.G. nr. 94/2000.

Reclamanţii au respectat termenul de 30 de zile prevăzut de textul legal şi au contestat Decizia nr. 9258/03.09.2020 în acest termen, iar susţinerile din cuprinsul răspunsului la întâmpinare formulat de către reclamanţi referitor la construcţii nu pot fi calificate ca fiind precizare de acţiune pentru ca mai apoi să fie respinse ca fiind tardiv formulate în raport cu art. 3 alin. (7) din O.U.G. nr. 94/2000, instanţa de fond aplicând în mod eronat aceste prevederi, dar şi pe cele ale art. 204 C. proc. civ.

De asemenea, critică argumentul instanţei potrivit căruia faptul că cererea de retrocedare a fost formulată şi susţinută de către Eparhia Reformată din Ardeal reprezintă o confirmare din partea cultului reformat că parohia în discuţie este continuatorul în drepturi al fostului proprietar tabular, considerând că instanţa a aplicat în mod greşit prevederile legale.

Apreciază recurenţii-reclamanţi că, în cauză, contrar reţinerilor primei instanţe, nu s-a făcut dovada clară a faptului că există identitate între Parohia Reformată nr. 3 Cluj-Napoca şi Biserica Reformată din Cluj, înscrisă în cartea funciară ca proprietar la momentul preluării abuzive de către Statul Român, care să justifice astfel calitatea de persoană îndreptăţită la retrocedarea imobilului.

În ceea ce priveşte soluţia instanţei de fond privind cererea reconvenţională, recurenţii consideră că aceasta este de asemenea nelegală.

Instanţa de fond a aplicat în mod greşit prevederile art. 45 din Legea nr. 165/2013 fără a le corobora cu art. 5 si art. 8 din O.U.G. nr. 94/2000. Astfel, potrivit prevederilor art. 45, alin. (6)3 din Legea nr. 165/2013 "noul proprietar şi deţinătorul actual al imobilului vor încheia un contract de închiriere, în formă scrisă, în termen de 60 de zile de la data emiterii deciziei privind restituirea în natură".

Dar, potrivit prevederilor art. 5 alin. (1) din O.U.G. nr. 94/2000:

"Dreptul de proprietate asupra imobilului solicitat se redobândeşte pe baza deciziei Comisiei speciale de retrocedare, a unităţii deţinătoare prevăzute la art. 2 sau a hotărârii judecătoreşti rămase definitive, după caz".

4. Apărările formulate în recurs

Intimata-pârâtă Comisia Specială de Retrocedare a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului declarat de recurenţii-reclamanţi şi menţinerea sentinţei instanţei de fond ca temeinică şi legală.

Intimata-pârâtă Parohia Reformată nr. 3 Cluj - Napoca a formulat, de asemenea, întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, susţinând, în esenţă că instanţa de fond a respectat atât art. (1) alin. (1) cât şi art. 4 din O.U.G. nr. 94/2000.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând sentinţa recurată prin prisma criticilor invocate prin cererea de recurs, a apărărilor formulate prin întâmpinare şi a dispoziţiilor legale incidente, Înalta Curte constată că recursul este fondat, după cum se va arăta în continuare.

În ceea ce priveşte primul motiv de recurs, constând în aceea instanţa de fond a aplicat în mod eronat sau a omis să cerceteze prevederile art. 204 C. proc. civ., calificând greşit susţinerile reclamanţilor din cuprinsul răspunsului la întâmpinare ca fiind completare de acţiune şi astfel a aplicat greşit prevederile art. 3 alin. (7) din O.U.G. nr. 94/2000, Înalta Curte reţine că nu este nefondat.

Prin răspunsul la întampinare calificat în mod corect de instanţa de fond ca fiind o completare de acţiune, reclamantii au invocat un motiv de nelegalitate suplimentar, vizând încălcarea art. 1 alin. (3) teza a II a din O.U.G. nr. 94/2000, cu privire la situaţia extinderii construcţiilor cu un corp de cladire (ce a fost extratabular până în anul 2011), după preluarea imobilului de către Statul Roman.

Astfel, instanţa de fond a apreciat în mod corect acest motiv de nelegalitate invocat la 31.12.2020 ca tardiv formulat si l-a respins ca atare în temeiul art. 3 alin. (7) din O.U.G. nr. 94/2000.

Cel de-al doilea motiv de recurs, referitor la calitatea Parohiei Reformate nr. 3 Cluj-Napoca de persoană îndreptăţită la restituire, este de asemenea nefondat.

Potrivit O.U.G. nr. 94/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, una dintre condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru ca un imobil să poată fi restituit în natură sau pentru a se propune măsuri compensatorii pentru acesta este ca respectivul imobil să fi fost proprietatea unui cult religios.

Pentru dovedirea calităţii de fost proprietar al imobilului, solicitantul poate depune, conform art. 1 alin. (9), teza finală, din O.U.G. nr. 94/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu punctul 13 din Normele metodologice corespunzătoare articolului menţionat, orice înscrisuri care atestă dreptul de proprietate al solicitantului asupra imobilului, la data preluării abuzive (act de vânzare-cumpărare, tranzacţie, donaţie, extras de carte funciară, act sub semnătură privată etc).

Potrivit cărţii funciare nr. x a localităţii Cluj, imobilul solicitat s-a aflat, la momentul preluării abuzive, în proprietatea Bisericii Reformate din Cluj.

Potrivit adresei nr. x/2019.11 şi Adeverinţei nr. x/2019.1 din data de 30.01.2019, emise de către Consiliul Dirigent al Eparhiei Reformate din Ardeal, în Municipiul Cluj-Napoca există 12 parohii reformate.

Parohia Reformată nr. 3 din Cluj-Napoca este îndreptăţită să solicite restituirea imobilului înscris iniţial în C.F. nr. x Cluj, nr. top. x, fiind succesoare în drepturi a Bisericii Reformate din Cluj, întrucât acest imobil este amplasat pe teritoriul acestei parohii.

Totodată, potrivit Adeverinţei nr. x/2014.1 din data de 20.05.2014, emisă de către Consiliul Dirigent al Eparhiei Reformate din Ardeal, până în anul 1945, în Municipiul Cluj-Napoca a existat o singură parohie reformată (sub denumirea de Biserica Reformată din Cluj), compusă din 4 cercuri parohiale. Aceste cercuri parohiale, în anul 1945, au devenit parohii de sine stătătoare, cu personalitate juridică distinctă (...). Din aceste 4 parohii s-au desprins, în decursul deceniilor următoare, celelalte 8 parohii reformate pe teritoriul municipiului Cluj-Napoca.

Potrivit codului unic de înregistrare nr. x, denumirea solicitantei este Parohia Reformată nr. 3 Cluj.

În concluzie, Parohia Reformată nr. 3 Cluj s-a desprins din Biserica Reformată din Cluj.

Astfel, din actele aflate în dosarul aferent cererii de retrocedare a reieşit clar că titulara cererii de retrocedare a fost Parohia Reformată nr. 3 Cluj, cu sediul în municipiul Cluj-Napoca, judeţul Cluj, conform codului unic de înregistrare nr. x, şi că aceasta a avut calitatea de persoană îndreptăţită pentru a beneficia de prevederile O.U.G. nr. 94/2000, republicată cu modificările şi completările ulterioare.

Ca atare, instanţa de fond şi Comisia Specială de Retrocedare în mod temeinic şi legal a stabilit calitatea de persoană îndreptăţită a Parohiei Reformate nr. 3 Cluj conform prevederilor O.U.G. nr. 94/2000, susţinerile recurenţilor-reclamanţi fiind sunt nefondate.

În ceea ce priveşte al treilea motiv de recurs, ce vizează soluţia asupra cererii reconventionale, instanţa de control judiciar reţine că instanţa de fond a aplicat în mod greşit prevederile art. 45 din Legea nr. 165/2013, fără a le corobora cu art. 5 şi art. 8 din O.U.G. nr. 94/2000.

Astfel, potrivit prevederilor art. 45 alin. (6)3 din Legea nr. 165/2013 "noul proprietar şi deţinătorul actual al imobilului vor încheia un contract de închiriere, în formă scrisă, în termen de 60 de zile de la data emiterii deciziei privind restituirea în natură".

Potrivit prevederilor art. 5 alin. (1) din O.U.G. nr. 94/2000:

"Dreptul de proprietate asupra imobilului solicitat se redobândeşte pe baza deciziei Comisiei speciale de retrocedare, a unităţii deţinătoare prevăzute la art. 2 sau a hotărârii judecătoreşti rămase definitive, după caz".

De asemenea, art. 8 prevede următoarele:

"(1) Proprietarii care vor redobândi dreptul de proprietate asupra imobilelor în temeiul prezentei ordonanţe de urgenţă vor încheia cu deţinătorii actuali ai acestor imobile un protocol de predare-preluare,.în mod obligatoriu, în termen de 60 de zile de la data rămânerii definitive a deciziei Comisiei speciale de retrocedare sau, după caz, a unităţii deţinătoare prevăzute la art. 2, termen după care, dacă protocolul nu a fost semnat, se va încheia în prezenţa executorului judecătoresc un proces-verbal de constatare unilaterală a preluării imobilului. (2) Proprietarii vor intra în posesia bunurilor imobile solicitate în termen de cel mult 5 ani de la redobândirea dreptului de proprietate, în cazul imobilelor prevăzute la art. 1 alin. (10) şi la art. 5 alin. (2) şi (3)".

Normele metodologice de punere în aplicare a O.U.G. nr. 94/2000, respectiv H.G. nr. 1094/2005, prevăd cu privire la art. 8 anterior mentionat următoarele:, 1. Protocolul încheiat în condiţiile art. 8 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000, republicată, între proprietarul care a redobândit dreptul de proprietate şi deţinătorii actuali ai acestor imobile va cuprinde şi datele referitoare la starea fizică a imobilului, la instalaţiile existente în clădiri, precum şi alte date de identificare referitoare la starea clădirii.

Decizia Comisiei speciale de retrocedare rămâne definitivă la momentul expirării termenului de 30 de zile prevăzut pentru atacarea în instanţă a acesteia sau, în cazul în care este urmată procedura judecătorească, la momentul rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti prin care s-a respins contestaţia împotriva deciziei (...)".

Prin urmare, întrucât pe rolul Curţii de Apel Cluj a fost înregistrat dosarul cu nr. x/2020, având ca obiect contestaţia împotriva Deciziei nr. 9258/03.09.2020 a Comisiei Speciale de Retrocedare a unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, protocolul de predare-primire a imobilului va putea fi încheiat la momentul rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti prin care se respinge contestaţia.

Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va admite recursul, va casa, în parte, sentinţa recurată şi, în rejudecare, va respinge cererea reconvenţională formulată de pârâta Parohia Reformată nr. 3 Cluj-Napoca, va obliga reclamanţii la plata sumei de 2500 RON cu titlu de cheltuieli de judecată către pârâta Parohia Reformată nr. 3 Cluj-Napoca, reducând suma acordată de prima instanţă în mod corespunzător reformării soluţiei cu privire la cererea reconvenţională, conform art. 453 alin (2) C. proc. civ., şi va menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei recurate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurenţii - reclamanţi Municipiul Cluj - Napoca şi Consiliul Local al Municipiului Cluj - Napoca împotriva sentinţei nr. 67 din 05 martie 2021 a Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal.

Casează, în parte, sentinţa recurată, şi în rejudecare, respinge cererea reconvenţională formulată de pârâta Parohia Reformată nr. 3 Cluj-Napoca în contradictoriu cu reclamantul Municipiul Cluj-Napoca.

Obligă reclamanţii la plata sumei de 2500 RON cu titlu de cheltuieli de judecată către pârâta Parohia Reformată nr. 3 Cluj-Napoca.

Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei recurate.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 17 noiembrie 2022.