Admission Exam Challenge Final; Revision Inadmissible as Constitutional Ruling Was in Different Case

Şedinţa publică din data de 3 februarie 2023

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Cererea de revizuire

Prin cererea formulată A. a solicitat revizuirea sentinţei nr. 724/05.03.2008 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2007, în contradictoriu cu intimaţii Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Naţional al Magistraturii, B., C., D., E., F., G. şi H..

2. Soluţia instanţei asupra revizuirii

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 883 din 2 octombrie 2020, a admis excepţia inadmisibilităţii cererii de revizuire, invocată de pârâţii Consiliul Superior al Magistraturii şi Institutul Naţional al Magistraturii şi a respins cererea de revizuire formulată de revizuenta A. în contradictoriu cu intimaţii Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Naţional al Magistraturii, B., C., D., E., F., G. şi H., ca inadmisibilă.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei hotărâri revizuenta A. a declarat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

După o amplă prezentare a situaţiei de fapt, în motivarea recursului se arată că hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material.

Motivul de revizuire a fost întemeiat pe art. 509 (1) pct. 11, respectiv, "după ce hotărârea a devenit definitivă, Curtea Constituţională s-a pronunţat asupra excepţiei invocate în acea cauză, declarând neconstituţională prevederea care a făcut obiectul acelei excepţii."

Instanţa a considerat revizuirea inadmisibilă, deoarece excepţia de neconstituţionalitate a fost obţinută de un alt coleg şi el victimă a abuzurilor pârâţilor şi nu în dosarul recurentei.

Consideră că trebuie să aibă parte de un proces echitabil, adică să beneficieze de tratament egal în faţa instanţelor de judecată cu cel al colegului în dosarul căreia s-a obţinut excepţia de neconstituţionalitate, în faţa aceloraşi legi trebuie să fie tratament egal şi proces echitabil pentru toţi justitiabilii. Judecarea diferenţiată pe aceleaşi texte de lege, (adică în dosarul colegului se ţine cont de excepţia de neconstituţionalitate, în timp ce în dosarul său se refuză să se ţină cont), face ca recurenta să nu beneficieze de acelaşi tratament juridic, să nu aibă şanse egale la judecată şi să nu beneficieze de un proces echitabil.

În momentul de faţă, art. 509 pct. 11 din C. proc. civ., trebuie să fie coroborat şi cu art. 6 din Convenţia Drepturilor Omului. În condiţiile în care dosarul său s-a întemeiat pe un Regulament care a fost declarat neconstituţional, atât dosarul său de judecată, cât şi dosarul colegului împotriva pârâtei INM, bazat pe acelaşi Regulament de concurs trebuie să beneficieze de egalitate în faţa legii. Consideră că art. 509 pct. 11 trebuie interpretat în sensul respectării art. 6 din Convenţia Drepturilor Omului

În opinia recurentei nu a avut parte de un proces echitabil, nici în faza de judecată a cererii de fond şi nici în faza de fond a revizuirii.

Recurenta mai precizează că în cererea de chemare în judecată, din anul 2007, a invocat faptul că i s-au încălcat drepturi constituţionale, în sensul că pârâţii nu pot legifera "tabla înmulţirii", deoarece au fost greşeli grosolane la proba de raţionament logic, iar pârâţii nu aveau un minim de cunoştinţe în domeniu de specialitate pentru a constata acest lucru. Pârâta INM a angajat membrii în Comisiile de control pentru proba de raţionament logic persoane care nu aveau studii în acest domeniu. Ei înşişi nu erau capabili să rezolve probele elementare de logică de liceu. Problemele de logică implică anumite formule de raţionament şi o anumită pregătire de specialitate pe care membrii comisiei nu o aveau.

Deşi a obţinut punctaj ca şi clasament la nivel naţional, din aproape 3000 de concurenţi, în primii 10, recurenta arată că a fost declarată respinsă pentru că nu a avut punctajul minim la proba de raţionament logic, fiindu-i necesară încă o singură întrebare de răspuns corect. În mod legal, a contestat mai multe întrebări din grila de răspunsuri pentru a dovedi că grila are oficial răspunsuri greşite.

Se mai arată că a solicitat proba cu expertiză în domeniu de logică, să demonstreze că răspunsurile oficiale sunt greşite. Nu i s-a admis proba cu expertiză, iar magistraţii au judecat dosarul cu indiferenţă, refuzând să trimită la Curtea Constituţională verificarea constituţionalităţii Regulamentului de concurs.

În susţinerea recursului sunt redate texte de lege incidente pricinii şi practică judiciară.

4. Apărările formulate în cauză

Intimaţii Institutul Naţional al Magistraturii şi Consiliul Superior al Magistraturii au formulat întâmpinări prin care au solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

5. Soluţia instanţei de recurs

Analizând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurentă, a apărărilor expuse în întâmpinările intimaţilor, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat.

Pentru a ajunge la această soluţie instanţa a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

Din actele şi lucrările dosarului rezultă că revizuenta a solicitat revizuirea sentinţei civile nr. 724/05.03.2008, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti în dosarul nr. x/2007 invocând prevederile art. 509 pct. 11 din C. proc. civ.

Sentinţa civilă nr. 724/2008, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti în dosarul nr. x/2007 a rămas irevocabilă prin Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 3972/30.09.2010, prin respingerea recursului formulat de reclamanta A., ca nefondat.

Prin sentinţa nr. 883/2020 a fost respinsă revizuirea ca inadmisibilă, în speţă nefiind întrunite cerinţele prevăzute de art. 322 pct. 10 din vechiul C. proc. civ., aplicabil cauzei, Decizia Curţii Constituţionale nr. 121/2020 nefiind pronunţată în dosarul în care revizuenta a fost parte.

Recurenta apreciază ca art. 509 pct. 11 din C. proc. civ. trebuie interpretat în sensul că nu era necesar ca Decizia Curţii Constituţionale nr. 121/2020 să fi fost pronunţată în cauza sa.

Potrivit acestor dispoziţii legale, revizuirea unei hotărâri poate fi cerută dacă "după ce hotărârea a devenit definitivă. Curtea Constituţională s-a pronunţat asupra excepţiei invocate în acea cauză, declarând neconstituţională prevederea care a făcut obiectul acelei excepţii."

Conform prevederilor art. 3 alin (1) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., cu modificările ulterioare, "Dispoziţiile C. proc. civ. se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acestuia în vigoare." (Noul C. proc. civ. a intrat în vigoare la data de 15.02.2013)

Prin urmare, faţă de anul în care a început procesul pendinte (2007), în mod corect instanţa a constatat că revizuirea este supusă reglementărilor vechiul C. proc. civ.

Revizuirea, fiind o cale extraordinară de atac, dispoziţiile legale care o reglementează sunt de strictă interpretare, astfel că exercitarea ei nu poate avea loc decât în cazurile şi în condiţiile expres prevăzute de lege, fără a se putea pune în discuţie încălcarea dreptului la un proces echitabil în faţa instanţei.

Înalta Curte reţine că potrivit prevederilor art. 322 pct. 10 din vechiul C. proc. civ., "Revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri dată de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere în următoarele cazuri: 10. dacă, după ce hotărârea a devenit definitivă. Curtea Constituţională s-a pronunţat asupra excepţiei invocate în acea cauză, declarând neconstituţională legea, ordonanţa ori o dispoziţie dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă care a făcut obiectul acelei excepţii ori alte dispoziţii din actul atacat, care, în mod necesar şi evident, nu pot fi disociate de prevederile menţionate în sesizare."

Înalta Curte, având în vedere faptul că Decizia Curţii Constituţionale nr. 121/2020 a fost pronunţată într-un alt dosar decât cel al recurentei, vizând un alt concurs de admitere în magistratură, în mod corect instanţa a respins revizuirea ca inadmisibilă.

În raport cu cele reţinute, Înalta Curte constată că toate criticile sunt nefondate, judecătorul fondului apreciind în mod corect şi legal starea de fapt dedusă judecăţii, hotărârea pronunţată nefiind susceptibilă de criticile formulate, dimpotrivă, aceasta a fost dată cu aplicarea corectă a dispoziţiilor legale aplicabile cauzei, după cercetarea atentă a fondului şi a probatoriilor administrate.

Prin urmare, instanţa constată că susţinerile şi criticile recurentei sunt neîntemeiate şi nu pot fi primite, iar instanţa de fond a pronunţat o hotărâre legală.

6. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenta A. împotriva sentinţei civile nr. 883 din 02 octombrie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 3 februarie 2023.