Mayor's appeal dismissed as untimely; NCCD's appeal rejected, upholding annulment of decision and mandatory redetermination finding Hungarian-only plaque discriminatory.

Şedinţa publică din data de 3 februarie 2023

Asupra recursurilor de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin acţiunea formulată reclamanta A., în contradictoriu cu pârâţii Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării şi Primarul Oraşului Cristuru Secuiesc, a solicitat anularea în tot Hotărârii nr. 645/23.09.2019 a Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, obligarea CNCD să emită o nouă hotărâre prin care să constate întrunite elementele constitutive ale unei fapte de discriminare pe criterii etnice în cazul faptelor sesizate prin petiţia nr. 1042/01.03.2019 a ADEC, cu cheltuieli de judecată.

2. Soluţia instanţei de fond

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 1177 din 10 noiembrie 2020, a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Primarul oraşului Cristuru Secuiesc, ca nefondată, a admis cererea, a anulat Hotărârea Consiliului Naţional Pentru Combaterea Discriminării nr. 645/23.09.2019, a obligat pârâtul Consiliul Naţional Pentru Combaterea Discriminării să emită o nouă hotărâre prin care să constate întrunite elementele constitutive ale unei fapte de discriminare, potrivit art. 2 alin. (1) din O.G. nr. 137/2000, cu privire la petiţia reclamantei nr. 1042/01.03.2019 şi a obligat Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării la plata către reclamantă a cheltuielilor de judecată în cuantum de 50 de RON.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva hotărârii instanţei de fond pârâţii Primarul Oraşului Cristuru Secuiesc şi Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării au declarat recurs.

3.1. Pârâtul Primarul Oraşului Cristuru Secuiesc critică sentinţa sub aspectele prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În motivarea recursului se arată că soluţia dată de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării în rezolvarea petiţiei este perfect legală, arătând că cuprinsul normei legale din art. 1 alin. (2) din Legea nr. 500/2004 trebuie completat la aplicare şi cu textul art. 2, care prevede următoarele:

"în sensul prezentei legi, prin text cu caracter de interes public se înţelege orice text care, în cadrul unor atribuţii de serviciu, este afişat, expus, difuzat sau rostit în locuri publice ori prin mijloace de informare în masă, având ca scop aducerea la cunoştinţa publicului a unei denumiri, a unei informaţii sau a unui mesaj, cu conţinut direct ori indirect publicitar."

Instanţa de fond în soluţionarea cauzei nu a prezentat nici un argument care ar susţine caracterul public al inscripţiei menţionate, singurul argument pe baza căreia a pronunţat hotărârea atacată este faptul că în dosarului civil nr. x/2018 Curtea de Apel Târgu Mureş a obligat primarul oraşului Cristuru Secuiesc la aşezarea unei inscripţii cu textul in limba română, aceasta având autoritate de lucru judecat.

Faţă de această susţinere, recurentul precizează că hotărârea dată în cauza menţionată nu are autoritate de lucru judecat în prezenta cauză, întrucât nu îndeplineşte condiţiile pentru aceasta, cauza neavând acelaşi obiect şi nefiind identitate de cauză şi de părţi, aceasta putând fi invocată ca practică judiciară.

3.2. Pârâtul Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, prin recursul formulat întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., arată că instanţa de fond a reţinut în mod greşit că amplasarea plăcii comemorative exclusiv în limba maghiară pe faţada Primăriei Cristuru Secuiesc creează o deosebire, restricţie, preferinţă, pe bază de limbă, cu efecte asupra restrângerii dreptului de acces la informaţii de interes public a cetăţenilor români necunoscători ai limbii maghiare.

De asemenea, a mai constatat că, în ceea ce priveşte fondul cererii, cele reclamate au format obiectul dosarului civil nr. x/2018 care a fost soluţionat, în fond, de Tribunalul Harghita prin sentinţa civilă nr. 303/27.02.2019, în sensul admiterii în parte.

În opinia recurentului, plăcile comemorative şi inscripţiile statuilor nu pot fi considerate ca având conţinut de interes public. În situaţie contrară, toate inscripţiile statuilor şi plăcilor comemorative ar trebui expuse şi în limbile minorităţilor naţionale, acolo unde populaţia acestor minorităţi ajunge la pragul de 20% din populaţia respectivei localităţi, întrucât în această situaţie, trebuie să li se asigure accesul la informaţii de interes public.

În susţinerea recursului sunt redate texte de lege incidente pricinii şi practică judiciară.

4. Apărările formulate în cauză

Intimata A. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursurilor, ca nefondate.

5. Soluţia instanţei de recurs

Analizând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatei, Înalta Curte apreciază că recursul formulat de Pârâtul Primarul Oraşului Cristuru Secuiesc este tardiv, iar cel formulat de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării este nefondat.

Pentru a ajunge la această soluţie instanţa a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

În ceea ce priveşte recursul formulat de Pârâtul Primarul Oraşului Cristuru Secuiesc

Înalta Curte analizând cu prioritate excepţia tardivităţii prezentului recurs, invocată din oficiu, constată că aceasta este întemeiată.

Verificând data la care a fost formulat recursul, Înalta Curte constată că acesta a fost declarat peste termenul prevăzut de art. 20 alin. (1) din Legea 554/2004 privind contenciosul administrativ.

Este adevărat că potrivit art. 485 alin. (1) C. proc. civ.

"Termenul de recurs este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel."

Însă, în cauză sunt incidente dispoziţiile legii contenciosului administrativ care la art. 20 alin. (1) stipulează că:

"Hotărârea pronunţată în primă instanţă poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare".

Din analiza actelor şi lucrărilor dosarului rezultă fără putinţă de tăgadă că sentinţa atacată a fost comunicată la data de 27 august 2021, iar recursul a fost înregistrat la data de 14 septembrie 2021, depăşindu-se, aşadar, termenul legal de 15 zile prevăzut de textul legal sus citat.

Conform dispoziţiilor art. 185 alin. (1) C. proc. civ.:

"Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate".

Potrivit art. 186 C. proc. civ., republicat:

"(1) Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedeşte că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate.

(2) În acest scop, partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând totodată repunerea sa în termen. În cazul exercitării căilor de atac, această durată este aceeaşi cu cea prevăzută pentru exercitarea căii de atac.

(3) Cererea de repunere în termen va fi rezolvată de instanţa competentă să soluţioneze cererea privitoare la dreptul neexercitat în termen."

Recurentul nu a solicitat repunerea în termen, astfel cum dispun prevederile art. 186 alin. (3) C. proc. civ.

Cum în cauză, recurentul nu a pretins şi nu a dovedit că a fost împiedicat în exercitarea, în termen, a căii de atac, se va constata că recursul este tardiv formulat şi, în temeiul art. 496 C. proc. civ. coroborat cu art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, se va respinge, ca atare.

În ceea ce priveşte recursul formulat de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării

Din actele şi lucrările dosarului rezultă că, prin petiţia nr. 1042/01.03.2019, A. a sesizat Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării privind conţinutul discriminatoriu la adresa cetăţenilor români necunoscători ai limbii maghiare a unei plăci amplasate de Primăria Cristuru Secuiesc, jud. Harghita.

Prin Hotărârea nr. 645/23.09.2019, CNCD a decis că prevederile O.G. nr. 137/2000 nu sunt incidente privind executarea unor hotărâri judecătoreşti definitive, precum şi că faptele sesizate nu reprezintă discriminare conform art. 2 alin. (1) din O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare.

Instanţa de fond a constatat nelegalitatea hotărârii atacate, soluţie împărtăşită şi de instanţa de control judiciar.

Înalta Curte constată că în mod corect s-a reţinut că argumentele CNCD referitoare la lipsa atribuţiilor "în domeniul sancţionării neexecutării unor hotărâri judecătoreşti" sunt irelevante în cauză.

De asemenea, se reţine că temeinic şi legal s-a apreciat că fapta reclamată îndeplineşte cerinţa impusă de lege pentru a fi considerată discriminare.

Nu pot fi primite susţinerile recurentului potrivit cărora "plăcile comemorative şi inscripţiile statuilor nu pot fi considerate ca având conţinut de interes public", de vreme ce în general statuile sunt monumente de for public iar plăcile comemorative sunt amplasate în spaţiul public, pe clădiri publice, pentru a fi vizibile publicului larg.

În cauză, placa comemorativă inscripţionată cu un text exclusiv în limba maghiară, era amplasată pe domeniul public, pe faţada unei clădiri publice a unei instituţii publice unde este accesibilă publicului larg. Intenţia celor care au amplasat placa în cauză a fost tocmai ca textul acesteia sa fie accesibil publicului larg.

Pe de altă parte, Înalta Curte reţine că potrivit art. 1 din Legea nr. 500/2004 privind folosirea limbii române în locuri, relaţii şi instituţii publice "(1) Orice text scris sau vorbit în limba română, având caracter de interes public, în sensul prevăzut la art. 2, trebuie să fie corect din punct de vedere al proprietăţii termenilor, precum şi sub aspect gramatical, ortoepic şi, după caz, sub aspectul punctuaţiei şi ortografic, conform normelor academice în vigoare.

(2) Orice text scris sau vorbit într-o limbă străină, indiferent de dimensiuni, având caracter de interes public, trebuie să fie însoţit de traducerea sau de adaptarea în limba română."

Astfel fiind, Înalta Curte constată că în mod temeinic şi legal s-a constatat că amplasarea plăcii comemorative exclusiv în limba maghiară pe faţada Primăriei Cristuru Secuiesc creează o deosebire, restricţie, preferinţă, pe bază de limbă, cu efecte asupra restrângerii dreptului de acces la informaţii de interes public a cetăţenilor români necunoscători ai limbii maghiare.

În ceea ce priveşte critica potrivit căreia instanţa de fond a reţinut autoritatea de lucru judecat a hotărârii pronunţate în dosarul nr. x/2018, Înalta Curte constată că aceasta este neîntemeiată şi nu poate fi primită, deoarece instanţa de fond a invocat-o doar ca practică judiciară.

În raport cu cele reţinute, Înalta Curte constată că toate criticile sunt nefondate, judecătorul fondului apreciind în mod corect şi legal starea de fapt dedusă judecăţii, hotărârea pronunţată nefiind susceptibilă de criticile formulate, dimpotrivă, aceasta a fost dată cu aplicarea corectă a dispoziţiilor legale aplicabile cauzei, după cercetarea atentă a fondului şi a probatoriilor administrate.

Prin urmare, instanţa constată că susţinerile şi criticile recurentei sunt neîntemeiate şi nu pot fi primite, iar instanţa de fond a pronunţat o hotărâre legală.

Faţă de soluţia pronunţată, Înalta Curte va obliga recurentul-pârât Primarul Oraşului Cristuru Secuiesc la plata sumei de 2.000 RON, reprezentând cheltuieli de judecată către intimata-reclamantă A.

6. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepţia tardivităţii recursului formulat de recurentul - pârât Primarul Oraşului Cristuru Secuiesc, invocată din oficiu, va respinge recursul declarat de recurentul - pârât Primarul Oraşului Cristuru Secuiesc ca tardiv formulat şi va respinge recursul declarat de recurentul - pârât Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia tardivităţii recursului formulat de recurentul - pârât Primarul Oraşului Cristuru Secuiesc, invocată din oficiu.

Respinge recursul declarat de recurentul - pârât Primarul Oraşului Cristuru Secuiesc împotriva sentinţei civile nr. 1177 din 10 noiembrie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, ca tardiv formulat.

Respinge recursul declarat de recurentul - pârât Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării împotriva sentinţei civile nr. 1177 din 10 noiembrie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Obligă recurentul-pârât Primarul Oraşului Cristuru Secuiesc la plata sumei de 2.000 RON, reprezentând cheltuieli de judecată către intimata-reclamantă A..

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 3 februarie 2023.