Jurisdictional conflict over damages for unconstitutional health insurance contributions on high-value pensions: central authority rank vs. value threshold

Şedinţa publică din data de 16 noiembrie 2023

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, la data de 30.12.2022, sub nr. x/2022, reclamantul A. a chemat în judecată pârâţii Guvernul României şi Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, solicitând:

- să se constate vătămarea drepturilor şi intereselor sale legitime prin măsura reglementată de art. XXIV pct. 12 şi pct. 13 din O.U.G. nr. 130/2021, respectiv prin modificarea Codul fiscal prin aplicarea cotei de contribuţie la sistemul de sănătate de 10%, în cazul pensiilor ce depăşesc suma lunară de 4.000 RON;

- obligarea pârâtului Guvernul României să asigure fonduri pentru restituirea sumelor reţinute din pensie cu titlu de C.A.S.S., începând cu luna ianuarie 2022 şi până la momentul încetării reţinerii, sume actualizate cu indicele de inflaţie, şi să plătească dobanda legală penalizatoare, prevăzută de art. 3 alin. (2) din O.G. nr. 13/2011;

- obligarea pârâţilor să restituie sumele reţinute din pensie cu titlu de CASS, începând cu luna ianuarie 2022 şi până la momentul încetării reţinerii, sume actualizate cu indicele de inflaţie, şi să plătească dobânda legală penalizatoare, prevăzută de art. 3 alin. (2) din O.G. nr. 13/2011.

Reclamantul a invocat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. XXIV pct. 12 şi pct. 13 din O.U.G. nr. 130/2021 în raport cu dispoziţiile art. 44, art. 47, art. 115, art. 125 şi art. 56 din Constituţia României, iar în ceea ce priveşte cererea de sesizare a Curţii Constituţionale a României, a arătat că O.U.G. nr. 130/2021 prezintă carenţe procedurale, întrucât, sub pretextul urgenţei, nemotivat, se încalcă dispoziţiile referitoare la ritmul normal de transparenţă decizională şi adaptare, părţile implicate nefiind consultate.

În drept, reclamantul a înţeles să invoce prevederile art. 9 din Legea nr. 554/2004.

Prin sentinţa nr. 439/2023 din 6 aprilie 2023, Tribunalul Gorj a admis excepţia necompetenţei sale materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, la data de 15.05.2023, sub dosar nr. x/2023.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Hotărârea Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal

Prin sentinţa nr. 195/2023 din 25 mai 2023, Curtea de Apel Craiova a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Pentru a pronunţa această soluţie, curtea de apel a reţinut, în esenţă, că obiectul acţiunii constă în obligarea pârâtei Casa de Pensii Sectorială a M.A.I. de a-i restitui sume reţinute cu titlu de contribuţie obligatorie pentru fondul naţional de asigurări sociale de sănătate, prin punerea în aplicare a dispoziţiilor O.U.G. nr. 130/2021.

Totodată, a reţinut că invocarea de către reclamant a excepţiei de neconstituţionalitate a O.U.G. nr. 130/2021, odată cu cererea de chemare în judecată, nu face ca această împrejurare să se constituie în obiectul principal al acţiunii, cu consecinţa atragerii automate a competenţei curţii de apel ca instanţă de contencios administrativ.

Prin urmare, întrucât obiectul real al cererii deduse judecăţii constă în pretenţia reclamantului de restituire a contribuţiilor la asigurările sociale de sănătate reţinute lunar, precum şi plata dobânzii legale a sumelor reţinute, iar cuantumul acestora nu depăşeşte suma de 3.000.000 RON, curtea de apel a reţinut că, aplicând criteriul valoric în stabilirea competenţei materiale de soluţionare a cauzei, potrivit art. 10 alin. (1) teza a I din Legea nr. 554/2004, competenţa de soluţionare a cererii de chemare în judecată aparţine Tribunalului Gorj, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj, secţia contencios administrativ şi fiscal, la data de 29.06.2023, sub dosar nr. x/2023.

2.2. Hotărârea Tribunalului Gorj, secţia contencios administrativ şi fiscal

Prin sentinţa nr. 689/2023 din 22 septembrie 2023, Tribunalul Gorj a admis excepţia necompetenţei sale materiale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat din oficiu judecata cauzei şi a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu soluţionarea conflictului negativ de competenţă.

Pentru a pronunţa această hotărâre, tribunalul a reţinut, în esenţă, că, în cauza dedusă judecăţii, reclamantul solicită instanţei să se constate că este vătămat printr-o ordonanţă a Guvernului, act normativ emis de o autoritate centrală.

În aceste circumstanţe, raportându-se la rangul central al autorităţii pârâte faţă de care reclamantul a solicitat acordarea de despăgubiri şi obligarea la emiterea unui act administrativ prin care să dispună încetarea vătămării cauzată printr-o ordonanţă a Guvernului, tribunalul a reţinut că, potrivit dispoziţiilor art. 10 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 554/2004, competenţa de soluţionare a cauzei revine secţiei de contencios administrativ şi fiscal a curţii de apel, în acelaşi sens, fiind şi dispoziţiile art. 96 pct. 1 din C. proc. civ., potrivit cărora curţile de apel judecă "în primă instanţă, cererile în materie de contencios administrativ şi fiscal, potrivit legii speciale".

II. Decizia ÎCCJ pronunţată în regulator de competenţă

Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 pct. 2 şi art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente.

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Aspectul care a generat conflictul negativ de competenţă între instanţele sesizate îl constituie problema instanţei competente material să soluţioneze cauza, în raport cu obiectul dedus judecăţii şi prevederile legale incidente în materie.

Înalta Curte reţine că obiectul cererii introductive îl reprezintă acordarea de despăgubiri de către pârâtul Guvernul României, ca urmare a punerii în aplicare a dispoziţiilor art. XXIV pct. 13 din O.U.G. nr. 130/2021, declarată neconstituţională.

Având în vedere cererea de chemare în judecată promovată de reclamant prin care acesta se consideră vătămat printr-o ordonanţă a Guvernului, devin incidente dispoziţiile art. 126 alin. (6) teza finală din Constituţia României care stabilesc că instanţele de contencios administrativ sunt competente să soluţioneze cererile persoanelor vătămate prin ordonanţe sau prin dispoziţii din ordonanţe declarate neconstituţionale.

Totodată, faţă de dispoziţiile art. 9 din Legea nr. 554/2004 invocate expres ca şi temei juridic al cererii de chemare în judecată potrivit cărora persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim prin ordonanţe sau dispoziţii din ordonanţe poate introduce acţiune la instanţa de contencios administrativ, coroborate cu prevederile art. 10 alin. (1) din acelaşi act normativ, care stabilesc două criterii pentru determinarea instanţei de contencios administrativ, respectiv pozitionarea autorităţii publice emitente a actului administrativ (autoritate centrală/locală) şi valoarea impozitului, taxei, contribuţiei care face obiectul actului administrativ, Înalta Curte constată că, în speţă, este determinant criteriul rangului central al autorităţii pârâte faţă de care reclamantul a solicitat acordarea de despăgubiri şi obligarea la emiterea unui act administrativ prin care să dispună încetarea vătămării.

Pentru toate aceste considerente, în raport şi de dispoziţiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, conform dovezilor de la dosar reclamantul având domiciliul în circumscripţia teritorială a Curţii de Apel Craiova, Înalta Curte reţine că instanţa competentă material şi teritorial să soluţioneze cauza în prima instanţă este Curtea de Apel Craiova.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate

Pentru aceste considerente, în condiţiile art. 133 pct. 2, art. 135 alin. (1) şi alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Craiova.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa soluţionării cauzei privind pe reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României şi Casa de Pensii Sectorială a MAI, în favoarea Curţii de Apel Craiova.

Definitivă.

Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Pronunţată astăzi, 16 noiembrie 2023.