Scoring fairness in fishing rights allocation: judicial limits on reviewing discretionary administrative evaluation criteria

Şedinţa publică din data de 3 februarie 2023

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin acţiunea formulată reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultura (A.N.PA), Asociaţia Pescarilor "B." şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, anularea rezultatului procedurii, respectiv al Hotărârii Comisiei de evaluare a documentaţiilor, precum şi cel al Comisiei de soluţionare a contestaţiilor din cadrul ANPA, prin intermediul cărora contestaţia formulată deşi a fost admisă în integralitatea ei, accesul la resursele acvatice vii privind bazinele hidrografice:

Bârzava, Zona Bocşa - Măureni; Caras, Zona Râul Caras, Lacul Secu, Zona Lacul Secu, Nera, Zona Nera mijlocie şi Nera Inferioară, Timiş, Zona Râul Timiş, bazine aflate în domeniul public al statului, i-a fost îngrădit în mod nelegal, ca urmare a refuzului de a încheia contractele de administrare a acestor bazine hidrografice cu reclamanta; reanalizarea aspectelor invocate de către reclamantă atât prin intermediul contestaţiei formulate, cât şi prin intermediul plângerii prealabile, atât în ceea ce priveşte aspectele care au determinat o depunctare nejustificată a asociaţiei, dar şi cele care au determinat atribuirea unui punctaj supraevaluat pârâtei Asociaţia Pescarilor "B." din Timişoara şi ca urmare a acestei analize să se dispună atribuirea tuturor acestor bazine hidrografice spre gestiune reclamantei, ca urmare a faptului că întruneşte cel mai mare punctaj; anularea Contractului nr. x/11.10.2017 pentru utilizarea resurselor acvatice vii în scop recreativ, contract înregistrat la Registratura ANPA sub nr. x/11.10.2017, încheiat între ANPA în calitate de administrator şi Asociaţia Pescarilor "B." din Timişoara în calitate de beneficiar, pentru zonele de pescuit ce constituie Anexa 1 la acest contract, determinat de faptul că acest contract a fost încheiate în mod nelegal; obligarea ANPA de a pune în aplicare dispoziţiile Direcţiei Generale de Control, Antifraudă şi Inspecţii din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în ceea ce priveşte reevaluarea în mod unitar a tuturor contestaţiilor, cu privire la aprecierea, evaluarea şi punctarea Planurilor de management;

în temeiul prevederilor art. 16 din Legea nr. 554/2004, solicită obligarea pârâtei ANPA, în caz de opoziţie la prezenta acţiune, la plata prejudiciului cauzat asociaţiei reclamante ca urmare a imposibilităţii încasării cotizaţiei de la cei 4.700 de pescari, prin raportarea acestei sume la o cotizaţie de 100 RON/persoană/an, deci un total al sumelor neîncasate de către asociaţie de 470.000 RON/an, în solidar cu membrii comisiei de evaluare a documentaţiilor, precum şi cu cei ai comisiei de soluţionare a contestaţiilor, care au procedat în mod nelegal la analiza acestora şi astfel au viciat rezultatul procedurii.

2. Soluţia instanţei de fond

Curtea de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 360 din 16 iunie 2021, judecând cauza în fond, după casare, a respins acţiunea formulată de reclamanta Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Caraş-Severin, în contradictoriu cu pârâtele Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură şi Asociaţia Pescarilor "B." şi a obligat reclamanta Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Caraş-Severin la plata sumei de 9.500 RON către pârâta Asociaţia Pescarilor "B.", cu titlul de cheltuieli de judecată, în toate fazele procesuale.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva hotărârii instanţei de fond reclamanta Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Caraş-Severin a declarat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ.

După o amplă prezentare a situaţiei de fapt, în motivarea recursului se arată că instanţa care a procedat la rejudecarea cauzei, a încălcat normele de drept material, iar sentinţa cuprinde considerente contradictorii.

În ceea ce priveşte analiza efectuată de către Curtea de Apel Timişoara, în rejudecare, cu privire la acordarea punctajului la Punctul III. 2 al Anexei nr. 4 la Ordinul nr. 60/2017 al M.A.D.R. - Criteriile de capacitate tehnico - profesionale, existenţa dotărilor tehnice proprii, referitor la veridicitatea documentelor care atesta proprietatea asociaţiei asupra bunurilor, taloanele maşinilor şi bărcilor, numărul acestora, cât şi documente justificative pentru celelalte dotări: puşcă, binoclu, pistol, uniforme, mijloace de comunicaţii etc, recurenta apreciază că aceasta este incorectă şi este necesar a fi cenzurată de către instanţa de recurs.

Astfel, recurenta consideră că se impune a fi observat că deşi cauza a fost casată cu trimitere, stabilindu-se în mod exact cadrul în care trebuiau analizate susţinerile părţilor, instanţa de rejudecare a efectuat o analiză sumară a aspectelor sesizate, pierzând din vedere esenţa aspectelor stabilite a fi soluţionate cu ocazia casării.

În opinia recurentei, ceea ce este extrem de important şi Curtea de Apel Timişoara nu a sesizat, este faptul că în grila de punctaj se menţionează un punctaj maxim care poate fi acordat, astfel fiind evident că exista şi posibilitatea acordării unui număr de puncte proporţional cu numărul dotărilor deţinute de către fiecare asociaţie în parte.

Recurenta arată că nu a contestat existenţa dotărilor tehnice deţinute de către B., dar acordarea punctajului s-a făcut cu încălcarea criteriilor avute în vedere de ordinul menţionat, iar hotărârea recurată este greşită, prin includerea în rândul dotărilor tehnice proprii a unor elemente străine de cele enumerate în ordin, apreciind astfel ca fiind corectă evaluarea lor de către ANPA.

Referitor la acest punct, deşi instanţa de rejudecare menţionează ca fiind analizat prin prisma prevederilor Ordinului nr. 60/2017 al M.A.D.R., în realitate nu a fost respectată litera şi spiritul acestui ordin în ceea ce priveşte analiza făcută.

Totodată, în afara cadrului stabilit de Ordinul nr. 60/2017 al M.A.D.R., Curtea de Apel Timişoara face o analiză a faptului că existenţa dotărilor superioare atât ca număr, cât şi ca nivel de dotare în proprietatea asociaţiei este determinată de faptul că sunt atât asociaţie de vânătoare, cât şi de pescuit, fără a avea în vedere că dotările menţionare priveau strict activitatea de pescuit, aici nefiind incluse nici personalul şi nici dotările aferente activităţii de vânătoare.

Recurenta mai precizează că AJ.V.P.S. Caraş-Severin are întocmit un plan de management pentru fiecare bazin hidrografic solicitat, plan în care sunt cuprinse dotările afectate fiecărui bazin în mod separat şi nu pe întreaga asociaţie, astfel cum sunt întocmite acestea în cazul B., fiind imposibilă asigurarea pazei pentru toate cele 10 zone solicitate cu dotările menţionate de către aceasta.

În ceea ce priveşte analiza instanţei referitor la acordarea unui număr de 12 puncte aferente îndeplinirii condiţiilor impuse la punctul III.3 al Anexei nr. 4 la Ordinul nr. 60/2017 al M.A.D.R. privind grila de evaluare, recurenta consideră că se impun a fi făcute câteva precizări, din care reiese cu claritate nerespectarea condiţiilor de punctaj de către comisia de evaluare, precum şi de către comisia de soluţionare a contestaţiilor, aspecte care au fost încălcate şi de către prima instanţă, hotărârea dată fiind şi din acest punct de vedere lipsită de temei legal.

În grila de punctaj se menţionează un punctaj maxim care poate fi acordat, astfel fiind evident că exista şi posibilitatea acordării unui număr de puncte proporţional cu numărul personalului propriu angajat de către fiecare asociaţie în parte.

Astfel, este inadmisibil să acorzi acelaşi număr de puncte pentru numărul de specialişti cu studii superioare în cazul în care ai 2 astfel de angajaţi, ca şi pentru asociaţia care deţine 5 astfel de specialişti care aveau specializare strict piscicultura. Această analiză trebuia făcută şi în contextul în care se solicita atribuirea unui număr foarte mare de bazine, situaţie care făcea necesar a se aprecia raportându-se dotările la numărul de ape solicitate.

La acest capitol, prima instanţă procedează la aprecierea punctajului acordat pentru personalul propriu angajat de către B., prin ignorarea criteriului conform căruia în ceea ce priveşte personalul avizat pentru paza obiectivelor- aferent zonelor de pescuit recreativ solicitate, intimata pârâtă a depus o listă cu trei astfel de angajaţi, dar dintre aceştia doar doi îndeplineau condiţiile pentru a fi apreciaţi ca fiind efectiv avizaţi în acest sens, astfel încât instanţa trebuia să excludă de la analiză unul dintre aceştia, determinat de neîndeplinirea criteriilor avute în vedere de către Ordinul nr. 60/2017 al M.A.D.R.

În ceea ce priveşte personalul propriu avizat pentru paza obiectivelor (aferent zonei/zonelor de pescuit recreativ solicitate), conform celor menţionate în Grila de evaluare ce se constituie ca Anexa nr. 4 la Ordinul nr. 60/2017 al M.A.D.R., recurenta consideră că nici în acest caz nu a fost respectată procedura de evaluare corectă a documentelor depuse.

Se mai susţine că deşi la oferta formulată de către B. s-a depus o listă cu personalul propriu care era destinat a asigura paza obiectivelor, aceasta cuprindea un număr de trei persoane, din care doar două deţineau atestate care să le confere drepturile şi calitatea avută în vedere de art. 38 din Legea nr. 333/2003, cel de-al treilea angajat, respectiv C. dobândind acest atestat doar la data de 27.07.2017, deci la 13 zile după încheierea procesului de evaluare, care a avut loc la data de 14.07.2017, aşa cum reiese din procesul-verbal încheiat cu această ocazie.

Recurenta consideră că depunerea atestatului Seria x nr. x, emis doar la data de 27.07.2017 de către I.P.J, Timiş, este de natură a induce în eroare instanţa de judecată, acest atestat neputând fi avut în vedere de comisia de evaluare la data de 14.07.2017, când s-a încheiat procesul-verbal de evaluare, deoarece nu era încă emis, aşa cum s-a precizat chiar de către reprezentantul convenţional al acesteia, cu ocazia judecării cauzei.

În opinia recurentei, este greşită evaluarea efectuată de către comisia de evaluare, în baza căreia B. i-au fost acordate 4 puncte din 6 la acest capitol, în condiţiile în care această asociaţie avea doar 2 persoane avizate pentru paza obiectivelor, această împrejurare trebuind să fie analizată prin prisma solicitării de a-i fi atribuite spre gestionare un număr de 10 ape doar în judeţul Caraş Severin, toate aceste ape aflându-se la distanţe foarte mari, uneori de peste 200 km una de alta (cu excepţia lacurilor Dognecea Mare şi Dognecea Mică).

De asemenea, cerinţa din grila de evaluare era cât se poate de clară, în sensul că urma a fi evaluat personalul propriu avizat pentru paza obiectivelor (aferent zonei/zonelor de pescuit recreativ solicitate), deci nu personalul care urma a fi eventual angajat ulterior, aşa cum susţine pârâta prin întâmpinare.

Se mai menţionează că în ceea ce priveşte personalul atestat al A.J.V.P.S. Caraş-Severin, acesta este în număr de 14 persoane care aveau atribuţii strict pentru zonele unde se află bazinele hidrografice solicitat a fi atribuite, în cele mai multe cazuri, apele solicitate traversând sau fiind limitrofe fondurilor de vânătoare atribuite spre administrare asociaţiei de către Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.

Personalul propriu al A.J.V.P.S. Caraş-Severin este în număr de 54 de persoane, din care 50 sunt atestate pentru paza obiectivelor, în listele depuse fiind incluse doar persoanele cărora le fuseseră stabilite atribuţii pentru activitatea de pescuit recreativ, iar aceste susţineri nu au fost contestate de către pârâta ANPA.

În ceea ce priveşte această cerinţă a grilei de evaluare, trebuie remarcat faptul că pentru a fi punctată, aceasta presupune existenţa unei triple condiţii, şi anume: să fie vorba despre personal propriu, deci să fie încadrat cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată la data depunerii documentaţiei, să beneficieze de pregătire profesională corespunzătoare, deci să deţină certificate de calificare profesională, dar şi să fie avizat pentru paza obiectivelor, conform prevederilor art. 38 (fost art. 41) din Legea nr. 333/2003, privind paza obiectivelor şi bunurilor, dar şi o a treia condiţie şi anume aceea ca personalul care îndeplineşte aceste condiţii să fie într-un număr egal cu cel al bazinelor hidrografice şi zonelor pentru care B. şi-a exprimat intenţia de a le adjudeca, respectiv 10 în judeţul Caraş Severin, 9 în judeţul Timiş şi 4 în judeţul Mehedinţi, ori evaluarea se impunea a fi făcută prin prisma personalului aferent zonei/zonelor de pescuit recreativ solicitate.

Deşi s-a solicitat în mod expres analiza acestor chestiuni, instanţa în rejudecare le-a analizat exclusiv în ceea ce priveşte existenţa la dosarul procedurii a documentelor depuse de intimata-pârâtă B., fără însă a analiza conţinutul acestor documente, nesocotind astfel dispoziţiile din decizia de casare, ba mai mult chiar, nu a avut în vedere sub nicio formă argumentele expuse şi nu a apreciat asupra oportunităţii acordării numărului de puncte indicat de către ANPA, prin raportare la numărul de bazine piscicole solicitat a fi atribuite.

În susţinerea recursului sunt indicate şi redate texte de lege incidente pricinii şi practică judiciară.

4. Apărările formulate în cauză

Intimaţii B. şi Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură Bucureşti au formulat întâmpinări prin care au solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

5. Soluţia instanţei de recurs

Analizând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurentă, a apărărilor expuse în întâmpinările intimaţilor, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat.

Pentru a ajunge la această soluţie instanţa a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

În ceea ce priveşte motivul de recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. ("când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei")

Înalta Curte reţine că potrivit art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., în considerentele hotărârii "se vor arăta obiectul cererii şi susţinerile pe scurt ale părţilor, expunerea situaţiei de fapt reţinută de instanţă pe baza probelor administrate, motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât şi cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor."

Verificând conţinutul sentinţei atacate, instanţa de control judiciar constată că aceasta îndeplineşte exigenţele menţionate, întrucât judecătorul fondului a expus în mod clar şi logic argumentele care au fundamentat soluţia adoptată.

Motivul de recurs analizat nu are în vedere fiecare dintre argumentele de fapt şi de drept folosite de reclamant în cererea de chemare în judecată, instanţa având posibilitatea să le grupeze şi să le structureze în funcţie de problemele de drept deduse judecăţii, putând să le răspundă prin considerente comune.

Cu alte cuvinte, chiar dacă în motivarea hotărârii judecătoreşti nu se regăsesc literal toate susţinerile invocate de partea reclamantă, sentinţa nu este susceptibilă de a fi reformată prin prisma motivului de recurs cercetat.

Prin urmare, verificând conţinutul sentinţei atacate, instanţa de control judiciar reţine că aceasta îndeplineşte exigenţele art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., întrucât judecătorul fondului a expus în mod clar şi logic argumentele care au fundamentat soluţia adoptată. De asemenea, în cuprinsul hotărârii judecătoreşti analizate, nu se regăsesc considerente contradictorii, instanţa de fond înfăţişând într-o manieră clară şi coerentă argumentele avute în vedere în adoptarea soluţiei asupra cererii de chemare în judecată.

Aceasta deoarece, din analiza considerentelor sentinţei recurate, rezultă indubitabil că, în prezenta cauză, instanţa de fond a indicat ce reprezintă, în opinia sa, indicii temeinice, respectiv argumentele care au stat la baza raţionamentului său logico-juridic concretizat în dispozitivul sentinţei, astfel că nu se poate susţine, cu suficient temei, că hotărârea atacată în prezenta cauză ar fi nemotivată, sau că, prin prisma considerentelor sale, nu ar fi posibilă exercitarea controlului judiciar prin intermediul căii de atac a recursului.

Doctrina şi jurisprudenţa au afirmat constant că o motivare clară şi cuprinzătoare a unei hotărâri judecătoreşti nu presupune analizarea tuturor afirmaţiilor părţilor, ci doar a acelora cu caracter esenţial, chiar şi acestea din urmă putând fi tratate în mod global. Este obligatoriu ca judecătorul să analizeze, în mod real şi păstrându-şi echilibrul dar şi obiectivitatea, susţinerile ambelor părţi cu interese contrare în proces, dar doar acele susţineri care au legătură cu obiectul cauzei, cu fundamentul pretenţiilor deduse judecăţii şi cu soluţia ce urmează a se dispune, din perspectiva acestei soluţii, urmând a fi filtrate şi cenzurate respectivele susţineri, fie în sensul reţinerii, fie în cel al înlăturării lor.

Astfel fiind, Înalta Curte apreciază că acest motiv de recurs nu este întemeiat.

În ceea ce priveşte motivul de recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. ("când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material")

Din actele şi lucrările dosarului rezultă că instanţa de fond, în rejudecare, a pornit de la cele statuate prin decizia de casare şi a rejudecat cauza în limitele impuse de instanţa supremă.

Astfel, cu privire la dezlegarea dată de instanţa de fond în ceea ce priveşte acordarea punctajului la criteriul I.3 şi criteriul IV din grila de evaluare prevăzută în Anexa nr. 4 la Ordinul nr. 60/2017, instanţa de recurs a validat dezlegarea instanţei de fond.

Doar în privinţa dezlegărilor date cu privire la analiza criteriilor de evaluare nr. III.2 şi III.3, Înalta Curte a constatat că soluţia curţii de apel reflectă interpretarea şi aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. c) şi n) din Legea nr. 554/2004, sub aspectul analizei caracterului de oportunitate al actului administrativ.

În cadrul primului ciclu procesual, instanţa de judecată a considerat că nu se poate pronunţa asupra punctajului acordat, aceasta fiind o chestiune de oportunitate ce ţine de modul de analiză a comisiei de evaluare şi a comisiei de soluţionare a contestaţiilor.

După casare, în rejudecare, instanţa de fond s-a pronunţat şi cu privire la punctajul acordat de ANPA, considerând că acesta este corect acordat.

Recurenta - reclamanta apreciază ca, deşi prima instanţa menţionează numărul de membri ca fiind analizat prin prisma prevederilor Ordinului nr. 60/2017 al MADR, în realitate nu a fost respectata litera şi spiritul acestui ordin în ceea ce priveşte analiza făcuta de către instanţa.

Recurenta - reclamanta contesta veridicitatea documentaţiei depusa de B. în cadrul procedurii reglementata de prevederile Ordinului MADR nr. 60/2017 referitor la numărul de membri declaraţi.

Conform prevederilor art. 5 din Ordinul MADR nr. 60/2017, pentru încheierea contractelor de utilizare a resurselor acvatice vii în scop recreativ solicitanţii vor depune la sediul filialelor regionale ale ANPA/Direcţiei politici şi inspecţii maritime o solicitare scrisă pentru zona/zonele de pescuit recreativ delimitată/delimitate conform deciziei preşedintelui ANPA, care să aibă anexat următoarele documente:

a)certificatul din Registrul special, eliberat de grefa judecătoriei/tribunalului de ta sediul asociaţiei de pescari, cu cel mult 30 de zile înainte de data depunerii documentaţiei; b)înregistrarea de către ANPA în Registrul unic de evidenţă a asociaţiilor de pescari în scop recreativ;

c)numărul mediu de membri pescari în scop recreativ înregistraţi în documentele asociaţiei în anul precedent solicitării;

d)planul de management pentru practicarea pescuitului recreativ al asociaţiei pentru zona/zonele de pescuit recreativ solicitată/solicitate, elaborat de instituţii de cercetare din domeniul pescuitului şi acvacultura, pentru o perioadă de 10 ani;

e)lista dotărilor tehnice proprii;

f)lista personalului propriu pentru controlul/paza obiectivelor aferente zonei/zonelor de pescuit recreativ solicitate (în copii conforme cu originalele);

g)lista personalului propriu cu studii medii sau superioare (în copii conforme cu originalele);

h)ultima situaţie financiară;

i)certificat fiscal (din care să rezulte că nu înregistrează datorii la Direcţia Generată Finanţe Publice şi consiliul local).

Potrivit art. 7 din Ordinul MADR nr. 60/2017, grila de evaluare este prezentată în anexa nr. A, care face parte din prezentul ordin. Conform prevederilor acestui ordin, solicitantul trebuie să declare numărul de membri avuţi în anul anterior depunerii cererii, conducând la acordarea unui punctaj între 10 şi 25 de puncte, în funcţie de numărul membrilor declaraţi. Din declaraţia pe propria răspundere depusă de B. în cadrul documentaţiei ce însoţea solicitarea formulată în conformitate cu prevederile art. 5 din ordin reiese faptul că aceasta a avut înscrişi în anul 2016 un număr de 7.068 membri, corespunzând unui punctaj de 25 de puncte.

Motivul invocat de recurenta - reclamanta cu privire la nelegalitatea procedurii este legat de faptul ca B. nu putea avea în 2016 un număr de 7.068 membri în condiţiile în care aceasta nu a administrat decât doua bălti în judeţul Timiş, deci nu din domeniul public al Statului, respectiv acumularea Dumbrăviţa şi balta Ianova, suprafeţe pe care este imposibil să-şi desfăşoare activitatea de pescuit recreativ peste 5.000 de pescari.

Recurenta - reclamantă opinează că, în ceea ce priveşte numărul membrilor declaraţi de pârâta B., ANPA trebuia să analizeze numărul membrilor declaraţi de pârâta B. prin prisma documentelor contabile şi al evidentelor proprii ale asociaţiei. Însă, dacă ar fi procedat în acest fel, ar fi aplicat un tratament diferit, discriminatoriu chiar, faţă de pârâta B., în condiţiile în care, în cadrul aceleiaşi procedurii de atribuire prevăzută de Ordinul MADR nr. 60/2017, pentru recurenta - reclamantă AJVPS Caraş - Severin punctajul aferent numărului de membri s-a stabilit doar pe baza declaraţiei proprii a acesteia.

Înalta Curte apreciază că în mod corect a procedat instanţa de fond cu privire la înlăturarea susţinerilor reclamantei în sensul că în mod greşit pârâtei i s-a acordat punctajul de 25 de puncte privind numărul de membri, având în vedere ca potrivit declaraţiei pe propria răspundere apreciată ca fiind suficientă de ANPA atât în cazul pârâtei Asociaţia Pescarilor "B." cât şi în cazul reclamantei, numărul de membri pescari al asociaţiei pârâte în anul 2016 era de 7068.

De asemenea, în ceea ce priveşte analiza efectuată de către prima instanţă cu privire la acordarea punctajului la Punctul III.2 al Anexei nr. 4 la Ordinul nr. 60/2017 al MADR, Înalta Curte constată că în urma analizării documentaţiei depuse de B., instanţa de fond în mod corect a reţinut că aceasta a depus toată documentaţia prevăzută de Ordinul MADR nr. 60/2017, criticile formulate de recurenta -reclamantă ţinând, nu de legalitatea procedurii, ci de aspecte de oportunitate, aceasta fiind atributul exclusiv al comisiei de evaluare sau comisiei de soluţionare a contestaţiilor.

Astfel, în mod corect a reţinut instanţa de fond că instanţa de contencios administrativ analizează legalitatea actelor administrative contestate, şi anume existenţa sau inexistenţa unor documente la dosarul procedurii administrative pe baza cărora s-a acordat punctajul. Aspectele ce ţin de oportunitatea emiterii actului administrativ cad exclusiv în sarcina organului emitent, instanţa de judecată neputându-se substitui autorităţii sau instituţiei publice.

În ceea ce priveşte personalul cu studii medii declarat de B., Înalta Curte constată că în mod corect a motivat instanţa de fond, reţinând chiar şi ipoteza în care cele trei persoane nu ar îndeplini condiţia de a avea studii medii, apreciind că acest aspect singular nu ar fi putut conduce la admiterea acţiunii, atâta timp cât, chiar în cazul acordării în mod greşit a 4 puncte, pârâta B. tot ar fi totalizat un punctaj de 88 puncte, punctaj superior reclamantei care a avut un punctaj de 86 de puncte.

În ceea ce priveşte personalul propriu avizat pentru paza obiectivelor, s-a susţinut că pârâtei B. i-au fost acordate un număr de 4 puncte din cele 6 care se puteau acorda maxim, recurenta - reclamantă arătând că nici în acest caz nu a fost respectată procedura de evaluare a documentelor depuse.

Înalta Curte apreciază că nu pot fi primite aceste susţineri, deoarece instanţa de fond, în mod corect, a constatat că reclamanta, pe fondul cauzei, nu contestă faptul că două din cele trei persoane menţionate în lista cu personalul propriu care era destinat a asigura paza obiectivelor deţineau atestate care să le confere drepturile şi calitatea avută în vedere de art. 38 din Legea nr. 333/2003, rămânând la latitudinea pârâtei ANPA acordarea punctajului, instanţa de contencios neputându-se substitui comisiei de evaluare sau comisiei de soluţionare a contestaţiilor în analizarea unor chestiuni de oportunitate.

Contrar afirmaţiilor recurentei - reclamante, instanţa de fond a procedat la analiza criteriului avut în vedere de punctul IV al Anexei nr. 4 la Ordinul nr. 60/2017 al MADR privind criteriile de capacitate economică şi financiară.

Din formularea acestei grile de evaluare, la punctul IV privind criteriile de capacitate economică şi financiare, subpunctul IV. 1 se prevede cu caracter eliminatoriu depunerea unui certificat fiscal din care să rezulte că asociaţia solicitantă nu înregistrează datorii la Direcţia Generală Finanţe Publice şi consiliul local.

Se poate observa că, din punctul de vedere al grilei de evaluare, pârâta B. a depus toate documentaţia solicitată, aşa cum temeinic şi lega a reţinut şi instanţa de fond.

În raport cu cele reţinute, Înalta Curte constată că toate criticile sunt nefondate, judecătorul fondului apreciind în mod corect şi legal starea de fapt dedusă judecăţii, hotărârea pronunţată nefiind susceptibilă de criticile formulate, dimpotrivă, aceasta a fost dată cu aplicarea corectă a dispoziţiilor legale aplicabile cauzei, după cercetarea atentă a fondului şi a probatoriilor administrate.

Prin urmare, instanţa constată că susţinerile şi criticile recurentei sunt neîntemeiate şi nu pot fi primite, iar instanţa de fond a pronunţat o hotărâre legală.

Faţă de soluţia pronunţată, în temeiul dispoziţiilor art. 453 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va obliga recurenta-reclamantă la plata cheltuielilor de judecată către intimata-pârâtă Asociaţia Pescarilor "B.".

6. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenta - reclamantă A. împotriva sentinţei civile nr. 360 din 16 iunie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Obligă recurenta-reclamantă la plata sumei de 4.000 RON reprezentând cheltuieli de judecată către intimata-pârâtă Asociaţia Pescarilor "B.".

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 3 februarie 2023.