Nullity of cassation appeal for failure to frame grievances within strict statutory grounds of illegality in pension recalculation dispute

Şedinţa publică din data de 24 octombrie 2023

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Potrivit art. 499 C. proc. civ., "prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanţei de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate şi analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins. În cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivelor de casare".

Circumstanţele cauzei

Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII a contencios administrativ şi fiscal la data de 22.07.2022, sub nr. de dosar x/2021, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, ca pârâtul să dispună obligarea Casei Judeţene de Pensii Giurgiu la recalcularea pensiei sale, prin marirea bazei de calcul cu 200%, în conformitate cu H.G. nr. 565/1996 şi Legea nr. 3/1977.

La 22.11.2021, ca raspuns la intampinarile formulate de parati, reclamantul a precizat ca obiectul procesului vizeaza nerespectarea Legii nr. 3/1977, a H.G. nr. 565/1996 si a Legii nr. 19/2000 cu anexa 4, si nu un calcul aritmetic sau omiterea vreunui document de vechime ce intra strict in sarcina Casei de Pensii Giurgiu.

A mai adaugat ca aceste organe trebuie sa oblige Casa de Pensii Giurgiu sa respecte legile elaborate de specialistii lor si nu numai sa le transmita reclamantia sa ca simpli curieri.

La 17.02.2022 reclamantul a precizat ca in discutie este refuzul paratilor chemati in proces de a actualiza baza de calcul a pensiei cu 200 % conform art. 2 din H.G. nr. 565/1996 si Legii nr. 3/1977.

La termenul de judecata din 03.02.2022, instanta a disjuns capatul de cerere formulat de reclamant la 09.09.2021 in contradictoriu cu parata Casa Judeteana de Pensii Giurgiu si a dispus formarea unui nou dosar, avand ca obiect "obligatie de a face".

Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa civilă nr. 542 din data de 18 martie 2022 pronunţată în dosarul nr. x/2021 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, a dispus următoarele:

"Respinge excepţia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului Ministerului Muncii si Protectiei Sociale, cu denumirea actuala Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, invocată de acesta prin intampinare.

Admite excepţia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei Casa Nationala de Pensii Publice, invocată de aceasta parata prin intampinare.

Respinge cererea de chemare in judecată formulata de reclamantul A., in contradictoriu cu paratul Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, ca neîntemeiată.

Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamant în contradictoriu cu parata Casa Nationala de Pensii Publice ca fiind introdusa împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă."

Recursul exercitat în cauză

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamantul A. şi, fără a încadra criticile sale în unul sau mai multe dintre motivele strict şi limitativ prevăzute la art. 488 alin. (1) C. proc. civ., recurentul a susţinut în esenţă că, printr-un abuz al judecătoarei B., invocând Legea nr. 303/2004, art. 99 litera " t" şi " f" s-a deturnat direcţia dosarului din contencios administrativ spre conflicte de muncă şi asigurări sociale, formându-se dosarul disjuns nr. x/2022

Solicită destituirea din funcţie a acestui magistrat care, prin atitudinea sa defăimează justiţia. Acesta nu avea voie să-i disjungă acţiunea fără acordul său.

În sentinţa din 03.02.2022 instanţa a minţit că recurentul nu s-a prezentat la strigarea cauzei, la apelul nominal, el fiind prezent în sala de judecată, astfel că instanţa a refuzat să judece, nefiind vorba de nici o solicitare a sa de a lasă cauza la a doua stigare.

Solicită anularea dosarului disjuns nr. x/2022 şi urmarea cursului procesual normal.

Apărările formulate în cauză

Împotriva recursului promovat de reclamantul A. au formulat întâmpinări ambii intimaţi - pârâţi.

În cadrul întâmpinării sale, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, soluţia pronunţată de instanţa fondului fiind legală şi temeinică.

La rândul său, intimata Casa Naţională de Pensii Publice, în cadrul întâmpinării a solicitat admiterea excepţiei nulităţii recursului, în conformitate cu art. 489 alin. (2) C. proc. civ. şi a se anula recursul promovat de reclamant, ca nemotivat, neexistând nici o critică concretă asupra legalităţii sentinţei atacate.

Deopotrivă, solicită şi respingerea recursului, ca nefondat şi menţinerea sentinţei de fond, ca temeinică şi legală.

Răspunsul la întâmpinări

Recurentul - reclamant A. a răspuns la apărările celor doi intimaţi-pârâţi, în cadrul unui Răspuns la întâmpinare, susţinând că îşi menţine punctul de vedere iniţial.

Procedura de soluţionare a recursului

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de comunicare a actelor de procedură între părţi, prin intermediul grefei instanţei, în conformitate cu dispoziţiile art. 486, art. 490 C. proc. civ.

În temeiul dispoziţiilor art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin Rezoluţia Preşedintelui completului învestit aleatoriu cu soluţionarea dosarului din data 05.09.2022 a fost fixat primul termen pentru judecata recursului la data de 24.10.2023, în şedinţă publică, cu citarea părţilor, când luând act de concluziile orale formulate de recurentul - reclamant - personal, atât cu privire la excepţia nulităţii, invocată de intimata Casa Naţională de Pensii Publice, cât şi pe fondul recursului, considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt şi temeiurile de drept ale cauzei, în conformitate cu dispoziţiile art. 392 C. proc. civ., Înalta Curte a declarat dezbaterile închise şi a reţinut cauza spre soluţionare, în principal, asupra excepţiei nulităţii şi, în subsidiar, asupra cererii de recurs ce face obiectul pricinii deduse judecăţii.

Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Analizând cu prioritate excepţia nulităţii recursului, invocată de intimata-pârâtă Casa Naţională de Pensii Publice, în cadrul întâmpinării depuse la dosar, Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată, raportat la dispoziţiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ., reţinând următoarele:

Prin cererea depusă pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII a contencios administrativ şi fiscal la data de 22.07.2022, sub număr de dosar x/2021, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, ca pârâtul să dispună obligarea Casei Judeţene de Pensii Giurgiu la recalcularea pensiei sale, prin marirea bazei de calcul cu 200%, în conformitate cu H.G. nr. 565/1996 şi Legea nr. 3/1977.

La termenul de judecată din 03.02.2022, instanta a disjuns capatul de cerere formulat de reclamant la 09.09.2021 in contradictoriu cu parata Casa Judeteana de Pensii Giurgiu si a dispus formarea unui nou dosar, avand ca obiect obligatie de a face.

Ca urmare a respingerii cererii de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, ca neîntemeiată şi, în contradictoriu cu pârâta Casa Nationala de Pensii Publice ca fiind introdusa împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, a exercitat calea de atac a recursului reclamantul A. şi, fără a încadra criticile sale în unul sau mai multe din motivele de nelegalitate prevăzute strict şi limitativ la articolul 488 alin. (1) C. proc. civ., acesta s-a limitat a-şi exprima nemulţumirea cu privire la soluţia de disjungere dispusă de instanţă la termenul de judecată din data de 03.02.2022, fără a recura însă şi încheierea de şedinţă prin care s-a pronunţat această soluţie de disjungere a capătului de cerere având ca obiect " obligaţia de a face" şi fără a formula critici concrete la adresa sentinţei recurate.

Examinând astfel cererea de recurs, din perspectiva îndeplinirii condiţiilor art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., Înalta Curte constată că potrivit acestui text de lege:

"(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni:

d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".

Articolul 487 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, prevede că:

"Recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile şi în recurs."

Conform art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., republicat:

"Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (3)", iar potrivit art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., republicat:

"Aceeaşi sancţiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488."

Reţine astfel Înalta Curte că recursul este o cale extraordinară de atac, care poate fi exercitată numai pentru motivele de nelegalitate expres şi limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ.

Din economia textelor legale anterior citate rezultă că nu este suficient ca recursul să fie depus şi motivat în termenul prevăzut de lege, ci este necesar ca respectivele critici de nelegalitate să poată fi circumscrise motivelor de nelegalitate expres şi limitativ reglementate. Textul legal se interpretează în sensul formulării, prin motivele de recurs, a unei argumentări juridice a nelegalităţii invocate, prin precizarea eventualelor greşeli săvârşite de instanţă în legătură cu dispoziţiile legale pretins încălcate, în lipsa acestor menţiuni neputându-se exercita controlul judiciar.

Soluţia la care s-a oprit legiuitorul se explică prin aceea că recursul este o cale extraordinară de atac, de reformare, în care se examinează numai conformitatea hotărârii atacate cu normele de drept aplicabile, astfel cum rezultă din art. 483 alin. (3) C. proc. civ.. Simpla nemulţumire a părţii cu privire la hotărârea pronunţată nu este suficientă, ci este necesar ca recursul să fie întemeiat pe cel puţin unul dintre motivele prevăzute expres şi limitativ de lege, fiind o cale de atac de reformare prin care se realizează exclusiv controlul de legalitate a hotărârii atacate, deoarece, părţile au avut la dispoziţie o judecată în fond în faţa primei instanţe.

În consecinţă, în măsura în care recursul nu este motivat ori atunci când aspectele învederate în cererea de recurs nu pot fi încadrate în dispoziţiile art. 488 pct. 1-8 C. proc. civ., calea de atac va fi lovită de nulitate.

Analizând cererea de recurs din perspectiva dispoziţiilor mai sus menţionate, se constată că recurentul nu a încadrat recursul său în niciunul din cazurile de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., iar în motivarea cererii de recurs nu a adus critici care să poată fi încadrate în motivele de nelegalitate prevăzute în textele de lege sus-menţionate.

Astfel, se constată că prezenta cerere de recurs nu îndeplineşte cerinţele de formă prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., întrucât, chiar dacă recurentul nu a încadrat expres recursul său în unul sau mai multe din motivele de nelegalitate prevăzute expres si limitativ la art. 488 alin. (1) C. proc. civ., nici aspectele invocate în cuprinsul cererii nu permit încadrarea acestora în niciunul dintre motivele de casare prevăzute de textul de lege anterior menţionat, partea limitându-se a-şi exprima nemultumirea cu privire la disjungerea capătului de cerere formulat de reclamant în data de 09.09.2021, în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Giurgiu, având ca obiect " obligaţie de a face", fără a combate în vreun fel raţionamentul reţinut de prima instanţă la pronunţarea hotărârii recurate.

Ori, reţine Înalta Curte că motivele de recurs sunt instituite prin dispoziţii procedurale speciale, de strictă interpretare, ce nu pot fi extinse prin analogie la situaţii ce nu au fost avute în vedere la legiferare şi trebuie să vizeze numai nelegalitatea hotărârii atacate, spre deosebire de Codul anterior în care motivele vizau şi netemeinicia acesteia.

Prin urmare, recursul nu reprezintă o cale devolutivă de atac, instanţa de recurs fiind învestită cu analiza conformităţii hotărârii recurate în raport cu dispoziţiile legale incidente, prin prisma motivelor de casare expuse de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

În speţa de faţă, Înalta Curte constată că recurentul-reclamant nu a formulat nicio critică posibil a fi circumscrisă unuia din motivele de nelegalitate prevăzute la art. 488 alin. (1) C. proc. civ., aptă să conducă la casarea hotărârii recurate.

Obligaţia de motivare presupune indicarea în concret a criticilor neanalizate, a normei de drept material aplicabile în speţă şi a modului în care aceasta a fost încălcată sau greşit aplicată la situaţia de fapt reţinută de prima instanţă, or, recurentul nu a indicat niciun element de natură a contura incidenţa cel puţin a unui motiv de casare din cele prevăzute limitativ de norma legală anterior menţionată.

Lecturând cererea de recurs, Înalta Curte nu a putut identifica în cadrul acesteia critici concrete cu privire la judecata realizată de instanţa de fond, recurentul neexpunând în ce constă nelegalitatea hotărârii, care sunt normele de drept încălcate sau aplicate greşit de instanţa de fond şi necombătând în vreun fel raţionamentul şi argumentele instanţei de fond în ceea ce priveşte lipsa calităţii procesuale pasive a pârâtei Casa Naţională de Pensii Publice şi netemeinicia cererii formulate de reclamant în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, motiv pentru care instanţa de recurs nu poate exercita controlul judiciar.

În concluzie, cum aspectele invocate de recurentul - reclamant nu se încadrează în prevederile art. 488 alin. (1) C. proc. civ., şi cum, în cauză, nu pot fi reţinute, în raport de prevederile art. 489 alin. (3) C. proc. civ., motive de ordine publică, Înalta Curte, admiţând excepţia nulităţii recursului, invocată de intimata Casa Naţională de Pensii Publice în cadrul întâmpinării depuse la dosar, va aplica sancţiunea expres prevăzută de art. 489 alin. (2) C. proc. civ., constatând nul recursul formulat de reclamantul A..

Soluţia instanţei de recurs. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, constatând că recurentul-reclamant nu s-a conformat exigenţelor cerute de lege şi nu a formulat critici care să permită încadrarea motivelor de recurs în vreunul dintre cazurile expres şi limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ. şi cum, în cauză, nu pot fi reţinute, în raport de prevederile art. 489 alin. (3) C. proc. civ., motive de ordine publică, Înalta Curte, constatând ca fiind întemeiată excepţia nulităţii, invocată de intimata Casa Naţională de Pensii Publice în cadrul întâmpinării depuse la dosar, va aplica sancţiunea expres prevăzută de art. 489 alin. (2) C. proc. civ. şi, pe cale de consecinţă, în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va constata nul recursul formulat de reclamantul A., făcând aplicarea dispoziţiilor art. 499 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul formulat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 542 din 18 martie 2022 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 24 octombrie 2023.