Nullity of cassation appeal for failure to formulate concrete illegality critiques against European funding eligibility decision

Şedinţa publică din data de 24 octombrie 2023

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Potrivit art. 499 C. proc. civ., "prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanţei de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate şi analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins. În cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivelor de casare".

Circumstanţele cauzei

Cadrul procesual

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 26.07.2021 pe rolul Curţii de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2021, reclamantul Spitalul Judeţean de Urgenţă Bacău a chemat în judecată pârâtul Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Direcţia Generală, Programe Europene, Capital Uman, Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Capital Uman solicitând instanţei anularea Deciziei nr. 62279/24.06.2021 şi, în subsidiar, reevaluarea proiectului "Mama si copilul au dreptul la viaţă", conform motivaţiei din cadrul contestaţiei depuse la data de 24.05.2021, în sensul declarării proiectului ca fiind eligibil pentru finanţare în baza punctajului obţinut, respectiv 91.5 puncte.

Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 46/2022 din 28 aprilie 2022, Curtea de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins acţiunea privind pe reclamantul Spitalul Judeţean de Urgenţă Bacău, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene-Direcţia Generală, Programe Europene, Capital Uman- Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Capital Uman, ca neîntemeiată.

Cererea de recurs

Împotriva sentinţei nr. 46/2022 din 28 aprilie 2022 pronunţate de Curtea de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs reclamantul Spitalul Judeţean de Urgenţă Bacău, în cadrul căruia, invocând dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a solicitat schimbarea în tot a hotărârii atacate, în sensul admiterii acţiunii, aşa cum a fost formulată, prin care a solicitat anularea actului administrativ.

În dezvoltarea motivelor de recurs, recurentul-reclamant a reluat susţinerile formulate în cadrul cererii de chemare în judecată şi consemnate la filele x, respectiv la filele x din acţiune, fără a formula critici la adresa hotărârii instanţei de fond.

Apărările intimatei-pârâte

Intimatul-pârât Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a formulat întâmpinare împotriva recursului promovat de recurentul - reclamant, în cadrul căreia a invocat excepţia nulităţii recursului, în considerarea faptului că recursul nu cuprinde motive de critică a hotărârii.

A susţinut că recurentul - reclamant a solicitat " schimbarea " sentinţei recurate prin prisma art. 488 pct. 8 C. proc. civ., fără a indica ce normă de drept material ar fi fost încălcată în cauză de către prima instanţă astfel încât aceasta să se circumscrie art. 488 pct. 8 din Codul de procedurä civilă, respectiv fără a arăta în mod concret viciile raţionamentului instanţei de natură a atrage nelegalitatea hotărârii. Recurentul doar a reluat argumentele pe care le-a invocat prin cererea de chemare în judecată, fără a expune motivele pentru care instanţa de fond ar fi nesocotit normele de drept material pretins a fi fost încălcate, care ar atrage nelegalitatea hotărârii pronunţate de aceasta potrivit art. 488 pct. 8 din C. proc. civ.

Pe fondul recursului a solicitat respingere acestuia, ca nefondat, aspectele expuse de recurentul - reclamant nefiind de natură a răsturna legalitatea hotărârii primei instanţe prin prisma încălcării dreptului material.

Răspunsul la întâmpinare

Recurentul - reclamant Spitalul Judeţean de Urgenţă Bacău a formulat Răspuns la întâmpinarea intimatului - pârât, în cadrul căruia menţionează că motivele de recurs se încadrează în dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., întrucât vizează interpretarea şi aplicarea greşită de către prima instanţă a unor norme juridice la o anumită situaţie de fapt, în condiţiile în care întreaga argumentare a Curţii de Apel Bacău din sentinţa civilă nr. 46/2022 se întemeiază pe interpretarea prevederilor Ghidului Solicitantului - Condiţii Specifice de Accesare a Fondurilor "Programe de ingrijire a gravidei copilului - etapa II" aprobat prin Ordinul nr. 242 din 04.03.2021.

Susţine recurentul că, din cuprinsul cererii de recurs rezultă cu claritate că argumentele sale privesc tocmai erorile de interpretare si aplicare (în special sub aspectul criteriilor de evaluare selectie tehnică financiarä) a dispozitiilor cuprinse în Ghidul Solicitantului - Conditii Specifice "Programe de îngrijire a gravidei copilului - etapa II" aprobat prin Ordinul nr. 242/2021, a Orientărilor privind accesarea finantärilor în cadrul Programului Operational Capital Uman 2014-2020 şi implicit a celor cu caracter general prevăzute de O.U.G. nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014 - 2020 şi de REGULAMENTUL (UE) NR. 1303/2013 din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispozitii comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare ruralä Fondul european pentru pescuit 9i afaceri maritime, precum de stabilire a unor dispozitii generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune Fondul european pentru pescuit si afaceri maritime de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului.

Susţine astfel că argumentele expuse în cererea de recurs reprezintă o motivare a căii de atac exercitate, conform exigenţelor prevăzute de dispoziţiile art. 486 alin. (1) C. proc. civ., motiv pentru care solicită respingerea excepţiei nulităţii recursului, ca nefondată.

Cu privire la aspectele de fond ale cauzei, recurentul arată că îşi mentine argumentele dezvoltate prin cererea de recurs şi care demonstrează eligibilitatea proiectului în discuţie.

Procedura de soluţionare a recursului

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin Rezoluţia completului învestit aleatoriu cu soluţionarea dosarului, din data de 05.09.2022, a fost fixat primul termen pentru judecata recursului la data de 24 octombrie 2023, în şedinţă publică, cu citarea părţilor, când Înalta Curte, luând act de solicitarea ambelor părţi, de judecarea a cauzei în lipsă, considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt şi temeiurile de drept ale cauzei, în conformitate cu dispoziţiile art. 394 C. proc. civ. a declarat dezbaterile închise, reţinând cauza spre soluţionare.

Având în vedere dispoziţiile art. 248 C. proc. civ., Înalta Curte va analiza mai întâi excepţia nulităţii recursului, invocată de intimatul - pârât Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene în cadrul întâmpinării depusă la dosar, prin raportare la dispoziţiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ. şi, în subsidiar, eventual, fondul recursului ce face obiectul pricinii dedusă judecăţii.

Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursului, potrivit prevederilor art. 496-499 din C. proc. civ.

Având în vedere dispoziţiile art. 248 C. proc. civ., analizând mai întâi excepţia nulităţii recursului, invocată de către intimatul-pârât în cadrul întâmpinării, Înalta Curte constată ca fiind întemeiată această excepţie, raportat la dispoziţiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ., reţinând următoarele:

Argumentele de fapt şi de drept relevante.

Prin cererea de chemare în judecată depusă pe rolul Curţii de Apel Bacău sub nr. x/2021, reclamantul Spitalul Judeţean de Urgenţă Bacău a chemat în judecată pârâtul Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Direcţia Generală, Programe Europene, Capital Uman, Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Capital Uman solicitând instanţei anularea Deciziei nr. 62279/24.06.2021 şi, în subsidiar, reevaluarea proiectului "Mama si copilul au dreptul la viaţă", conform motivaţiei din cadrul contestaţiei depuse la data de 24.05.2021, în sensul declarării proiectului ca fiind eligibil pentru finanţare în baza punctajului obţinut, respectiv 91.5 puncte.

Instanţa de fond - în speţă Curtea de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal - a respins acţiunea privind pe reclamantul Spitalul Judeţean de Urgenţă Bacău, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene-Direcţia Generală, Programe Europene, Capital Uman- Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Capital Uman, ca neîntemeiată.

Ca urmare a respingerii acţiunii de către prima instanţă, reclamantul Spitalul Judeţean de Urgenţă Bacău a declarat recurs şi, invocând dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., acesta s-a limitat a relua aproape integral susţinerile din cadrul acţiunii de fond, fără a menţiona expres normele de drept material încălcate sau aplicate greşit de către prima instanţă şi fără a formula veritabile critici de nelegalitate la adresa hotărârii pronunţate de instanţa de fond.

Examinând cererea de recurs, din perspectiva îndeplinirii condiţiilor art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., Înalta Curte constată că potrivit acestui text de lege:

"(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni:

d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".

Articolul 487 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, prevede că:

"Recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile şi în recurs."

Conform art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., republicat:

"Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (3)", iar potrivit art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., republicat:

"Aceeaşi sancţiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488."

Reţine astfel Înalta Curte că recursul este o cale extraordinară de atac, care poate fi exercitată numai pentru motivele de nelegalitate expres şi limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ.

Analizând cererea de recurs din perspectiva dispoziţiilor mai sus menţionate, se constată că recursul, deşi este încadrat în motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., nu conţine critici care să poată fi încadrabile în textul legal menţionat; aceasta în condiţiile în care recurentul - reclamant reiterează, în calea extraordinară de atac, aspectele sesizate în acţiunea cu care a învestit prima instanţă de judecată, fără să dezvolte motive de nelegalitate ce privesc sentinţa atacată. Dimpotrivă, se reiau aspectele de fond ale cauzei, aşa cum au fost redate în acţiunea introductivă de instanţă.

Se constată, aşadar, că recurentul - reclamant, în cadrul cererii de recurs, doar a reiterat aspectele susţinute şi la judecata pe fond a pricinii şi asupra cărora instanţa de fond s-a pronunţat, fără a critica în concret argumentele avute în vedere de instanţa de fond la judecata litigiului, în condiţiile în care obligaţia de motivare a recursului presupune concretizarea criticilor formulate, în raport cu soluţia primei instanţe, motivarea imprecisă sau generală atrăgând sancţiunea nulităţii recursului, în condiţiile prevăzute de art. 489 alin. (2) din C. proc. civ.

Or, simpla expunere a unor succesiuni de fapte şi afirmaţii, nu este suficientă pentru a se considera îndeplinită condiţia motivării recursului, având în vedere că, din ansamblul criticilor formulate nu se desprind argumentele ce susţin nelegalitatea hotărârii de fond, instanţa de control judiciar neputând încadra susţinerile părţii în vreunul din motivele de nelegalitate strict şi limitativ prevăzute la art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., în condiţiile în care cererea de recurs reprezintă doar o reluare a acţiunii formulate la primul ciclu procesual.

Ori, în practica judiciară s-a decis că simpla nemulţumire a unei părţi sau a părţilor în litigiu faţă de hotărârea pronunţată nu este suficientă pentru casarea acesteia, ci partea recurentă are obligaţia să-şi întemeieze recursul pe cel puţin unul dintre motivele prevăzute limitativ de lege.

Prin urmare, recursul nu reprezintă o cale devolutivă de atac, instanţa de recurs fiind învestită cu analiza conformităţii hotărârii recurate în raport cu dispoziţiile legale incidente, prin prisma motivelor de casare expuse de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Motivele de recurs sunt instituite prin dispoziţii procedurale speciale, de strictă interpretare, ce nu pot fi extinse prin analogie la situaţii ce nu au fost avute în vedere la legiferare şi trebuie să vizeze numai nelegalitatea hotărârii atacate, spre deosebire de Codul anterior în care motivele vizau şi netemeinicia acesteia.

În speţa de faţă, însă, Înalta Curte constată că recurentul-reclamant nu a formulat nicio critică posibil a fi circumscrisă unuia din motivele de nelegalitate prevăzute la art. 488 alin. (1) C. proc. civ., aptă să conducă la casarea hotărârii recurate.

Obligaţia de motivare presupune indicarea în concret a criticilor neanalizate, a normei de drept material aplicabile în speţă şi a modului în care aceasta a fost încălcată sau greşit aplicată la situaţia de fapt reţinută de prima instanţă, or, recurentul nu a indicat niciun element de natură a contura incidenţa cel puţin a unui motiv de casare din cele prevăzute limitativ de norma legală anterior menţionată.

Lecturând cererea de recurs, Înalta Curte nu a putut identifica în cadrul acesteia critici concrete cu privire la judecata realizată de instanţa de fond, recurentul neexpunând în ce constă nelegalitatea hotărârii, care sunt normele de drept încălcate sau aplicate greşit de instanţa de fond şi necombătând în vreun fel raţionamentul acesteia, motiv pentru care instanţa de recurs nu poate exercita controlul judiciar.

Inclusiv în cadrul Răspunsului dat la întâmpinarea intimatului, recurentul - reclamant s-a limitat a susţine că motivele de recurs se încadrează în dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. întrucât "vizează interpretarea şi aplicarea greşită de către prima instanţă a unor norme juridice la o anumită situaţie de fapt", invocând doar generic erorile de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor cuprinse în Ghidul Solicitantului - Condiţii Specifice . . . . . . . . . .în O.U.G. nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014 - 2020 şi în REGULAMENTUL (UE) NR. 1303/2013 din 17 decembrie 2013, fără a indica în concret norma/normele de drept material încălcate sau aplicate greşit de instanţa de fond.

În acest sens, Înalta Curte constată că potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ.:

"Recursul urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înţelegând să încadreze calea de atac a recursului în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres şi limitativ de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ.

Prin urmare, Înalta Curte constată că susţinerile recurentului nu reprezintă veritabile critici împotriva sentinţei recurate şi, ca atare, nu pot fi apreciate drept motive de nelegalitate pe care să se întemeieze calea de atac, în sensul exigenţelor prevăzute de art. 488 din C. proc. civ.. Or, această neregularitate a cererii de recurs este sancţionată cu nulitatea.

Această soluţie nu aduce atingere Constituţiei României, care prevede exercitarea căilor de atac în condiţiile prevăzute de lege, şi nici Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, care prevede dreptul la un singur grad de jurisdicţie în materie civilă (art. 6 par. 1 CEDO şi care are prioritate de aplicare faţă de dreptul generic la un remediu efectiv prev. de art. 13 din Convenţie), referirea la "recurs" neputând fi în niciun caz înţeleasă ca referindu-se la calea de atac de reformare a recursului din dreptul intern, înţelesul corect al acestei noţiuni fiind acela de "remediu".

Este evident că motivele de nelegalitate trebuie să îmbrace forma unor critici concrete aduse acesteia, a unor aspecte referitoare la modul de aplicare a legii de către prima instanţă la situaţia concretă, nicidecum nu pot fi formulate sub forma unor susţineri generale, pur teoretice, din care instanţa de recurs să poată deduce anumite aspecte neprecizate expres de recurent, legate de nelegalitatea hotărârii.

Conform art. 488 C. proc. civ., modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere numai pentru ipotezele prevăzute la pct. 1-8.

Aceasta înseamnă că nelegalitatea hotărârii care se atacă trebuie să îmbrace obligatoriu una din formele prevăzute limitativ de art. 488 pct. 1-8, motivele de recurs desemnează ipotezele expres şi limitativ prevăzute de lege pentru care se poate cere casarea hotărârii atacate iar textul legal se interpretează în sensul formulării unei argumentări juridice a nelegalităţii invocate, prin indicarea dispoziţiilor legale pretins încălcate ori greşit aplicate de instanţă şi prin precizarea eventualelor greşeli săvârşite de instanţă în legătură cu aceste dispoziţii legale, în lipsa acestor menţiuni neputându-se exercita controlul judiciar.

Raportat la aceste considerente teoretice, Înalta Curte constată că recurentul-reclamant nu a formulat nicio critică concretă împotriva hotărârii recurate, respectiv nu a menţionat critici punctuale pe aspectele reţinute în considerentele sentinţei recurate, susţinerile sale referitoare la situaţia de fapt neputându-se încadra în niciunul din motivele de nelegalitate prevăzute strict şi limitativ la art. 488 alin. (1) C. proc. civ., în condiţiile în care recursul nu reprezintă o cale devolutivă de atac.

Reţinând astfel că, prin cererea de recurs nu a fost formulată nicio critică posibil a fi circumscrisă motivelor de nelegalitate prevăzute strict şi limitativ la dispoziţiile art. 488 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a face aplicarea dispoziţiilor art. 489 alin. (2) C. proc. civ., constatând nulitatea recursului.

Soluţia instanţei de recurs. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, constatând că recurentul-reclamant nu s-a conformat exigenţelor cerute de lege şi nu a formulat critici care să permită încadrarea motivelor de recurs în vreunul dintre cazurile expres şi limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ. şi cum, în cauză, nu pot fi reţinute, în raport de prevederile art. 489 alin. (3) C. proc. civ., motive de ordine publică, Înalta Curte, constatând ca fiind întemeiată excepţia nulităţii, invocată de intimatul-pârât Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene în cadrul întâmpinării, va aplica sancţiunea expres prevăzută de art. 489 alin. (2) C. proc. civ. şi, pe cale de consecinţă, în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va constata nul recursul formulat de reclamantul Spitalul Judeţean de Urgenţă Bacău, reţinând şi incidenţa în cauză a dispoziţiilor art. 499 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul formulat de reclamantul Spitalul Judeţean de Urgenţă Bacău împotriva sentinţei nr. 46/2022 din data de 28 aprilie 2022 pronunţate de Curtea de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 24 octombrie 2023.