Limits of Ministry of Youth and Sports authority to prohibit national sports federation from representing Romania in international competitions

Şedinţa publică din data de 18 octombrie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 19.03.2020, sub nr. x/2020, reclamanta A. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Tineretului şi Sportului a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună obligarea pârâtului la emiterea unui răspuns oficial la petiţia nr. 13943/19.12.2019.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 1123 din 10 noiembrie 2020 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins excepţia lipsei de interes şi excepţia lipsei de obiect şi a respins cererea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Tineretului şi Sportului cu sediul în Bucureşti, ca neîntemeiată.

3. Recursul exercitat în cauză

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamanta A. aratând că sentinţa recurată este nelegală întrucât lipseşte "motivarea la obiect", Ministerul Tineretului şi Sportului trebuia să fie obligat să interzică B. să nu mai reprezinte România la competiţiile internaţionale şi să nu mai organizeze pe teritoriul ţării astfel de competiţii.

II. Considerentele şi soluţia instanţei de recurs

Analizând încheierea atacată, prin prisma criticilor formulate de recurenţi şi a dispoziţiilor legale incidente în materia supusă verificării, Înalta Curte constată că recursule este nefondat, pentru considerentele expuse în continuare.

Prealabil, Înalta Curte respinge excepţia nulităţii recursului pentru nemotivare invocată de intimata reclamantă apreciind că, în mod formal, criticile recurentei se circumscriu cazurilor de casare reglementate de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.

Motivul de recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6) C. proc. civ.:

"când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei".

Potrivit art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., în considerentele hotărârii "se vor arăta obiectul cererii şi susţinerile pe scurt ale părţilor, expunerea situaţiei de fapt reţinută de instanţă pe baza probelor administrate, motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât şi cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor."

Verificând conţinutul sentinţei atacate, instanţa de control judiciar constată că aceasta îndeplineşte exigenţele menţionate, întrucât judecătorul a expus în mod clar şi logic argumentele care au fundamentat soluţia adoptată.

Motivul de recurs analizat nu are în vedere fiecare dintre argumentele de fapt şi de drept folosite de reclamantă în cererea de chemare în judecată, instanţa având posibilitatea să le grupeze şi să le structureze în funcţie de problemele de drept deduse judecăţii, putând să le răspundă prin considerente comune.

Cu alte cuvinte, chiar dacă în motivarea sentinţei nu se regăsesc literal toate argumentele invocate de părţii reclamante, sentinţa nu este susceptibilă de a fi reformată prin prisma motivului de recurs cercetat.

Aşadar, reţine Înalta Curte că prin cererea înregistrată la pârât sub nr. x/19.12.2019, reclamanta A. a solicitat, în baza art. 18 pct. 1, lit. r) din Legea sportului, coroborat cu art. 20 şi 21 din H.G. nr. 884/2001 ca pârâtul Ministerul Tineretului şi Sportului să dispună interzicerea B. de a reprezenta România în competiţiile internaţionale sau de a organiza pe teritoriul României competiţii internaţionale.

Prin adresa nr. x/09.01.2020, pârâtul Ministerul Tineretului şi Sportului a răspuns reclamantei că "B. este o structură sportivă de interes naţional, constituită prin asocierea cluburilor sportive, fiind persoană juridică de drept privat, de utilitate publică, autonomă, neguvernamentală, apolitică şi fără scop lucrativ. Ministerul Tineretului şi Sportului autorizează federaţiile sportive naţionale să reprezinte România în competiţiile sportive internaţionale, dacă respectă prevederile art. 20 şi art. 21 din H.G. nr. 884/2001 Regulamentul de punere în aplicare al Legii nr. 69/2000 a educaţiei fizice şi sportului".

La solicitarea reclamantei de a interzice B. să reprezinte România în competiţiile internaţionale sau să organizeze pe teritoriul României competiţii internaţionale, pârâtul a comunicat reclamantei care sunt atribuţiile sale în procesul de autorizare, şi anume faptul că potrivit legii, Ministerul Tineretului şi Sportului autorizează federaţiile sportive naţionale să reprezinte Romania în competiţiile sportive internaţionale sau să organizeze pe teritoriul României competiţii sportive internaţionale, dacă respectă prevederile art. 20 şi art. 21 din H.G. nr. 884/2001.

Aşadar, reţine Înalta Curte că răspunsul autorităţii pârâte este întemeiat pe dispoziţiile legale incidente, redate în mod amplu şi detaliat de către instanţa de fond, în acord cu procedura autorizării desfăşurării pe teritoriul României a campionatelor mondiale, europene şi regionale şi a participării reprezentativelor naţionale la campionatele mondiale europene şi regionale organizate în străinătate.

În acest sens s-a pronunţat şi instanţa de fond reţinând că "În temeiul dispoziţiilor legale invocate în petiţie, pârâtul are doar posibilitatea de analizare a condiţiilor legale de autorizare a desfăşurării pe teritoriul României a campionatelor mondiale, europene şi regionale, şi a participării reprezentativelor naţionale la campionatele mondiale, europene şi regionale.".

Or, în temeiul dispoziţiilor art. 18 alin. (1) lit. r) din Legea nr. 69/2000 şi al dispoziţiilor art. 20 şi art. 21 din H.G. nr. 884/2001 Regulamentul de punere în aplicare al Legii nr. 69/2000 a educaţiei fizice şi sportului sunt evidente limitele legale ale atribuţiilor intimatul-pârât Ministerul Tineretului şi Sportului în procesul de autorizare, acesta neavând atribuţii vizând "interzicerea B. să nu mai reprezinte România la competiţiile internaţionale şi să nu mai organizeze pe teritoriul ţării astfel de competiţii", astfel cum solicită recurenta.

Faţă de aceste considerente, contatând că sentinţa recurată este pronunţată cu respectarea dispoziţiilor legale incidente şi nu se impune reformarea acesteia, în temeiul dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 şi art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de reclamanta A. împotriva sentinţei civile nr. 1123 din 10 noiembrie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepţia nulităţii recursului invocată de intimatul pârât Ministerul Tineretului şi Sportului.

Respinge recursul declarat de reclamanta A. împotriva sentinţei civile nr. 1123 din 10 noiembrie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 18 octombrie 2022.