Eligibility of children's residential care centers under energy efficiency funding criteria and interpretation of social service building exceptions

Şedinţa publică din data de 18 octombrie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal, reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Judeţul Hunedoara a solicitat ca, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene - Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional, prin hotărârea ce se va pronunţa în cauză, să se dispună:

- anularea scrisorii de răspuns contestatar emisă de Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, înregistrată la registratura Consiliului Judeţean Hunedoara sub nr. x/09.10.2017 prin care a fost respinsă contestaţia cu privire la cererea de finanţare x/21.06.2017 în baza neîndeplinirii criteriului de verificare a conformităţii administrative şi eligibilităţii nr. 96 din cadrul Grilei CAE aferente Ghidului Solicitantului - Condiţii specifice de accesare a fondurilor pentru Axa prioritară 3, Prioritatea de investiţii 3.1 - Sprijinirea eficienţei energetice, a gestionării inteligente a utilizării energiei din surse regenerabile în infrastructurile publice, Operaţiunea B- Clădiri Publice în cadrul apelului de proiecte POR/2016/3/3.1/B/1/7REGIUNI, anularea Deciziei de respingere a contestaţiei nr. 412/05.09.2017 comunicată în urma verificării conformităţii administrative şi eligibilităţii şi obligarea autorităţii pârâtă la continuarea procesului de evaluare acestuia la finanţare .

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 65/2020 din 29 iunie 2020 Curtea de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal a decis următoarele: "Respinge excepţia tardivităţii formulării contestaţiei împotriva Scrisorii de respingere a cererii de finanţare în etapa de verificare a conformităţii administrative şi eligibilităţii nr. x/21.06.2017, emisă de Agenţia Pentru Dezvoltare Regională Vest.

Admite, în parte, acţiunea în contencios administrativ, astfel cum a fost precizată, formulată de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Judeţul Hunedoara, cu sediul în municipiul Deva, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene - Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional (în prezent Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice) cu sediul în Bucureşti, şi Agenţia pentru Dezvoltare Regională - Regiunea Vest, cu sediul social în jud. Timiş, având sediul procesual ales în Timişoara, şi pe cale de consecinţă:

Anulează Decizia de respingere a contestaţiei înregistrată sub nr. x/05.09.2017, emisă de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene.

Anulează Scrisoarea de respingere a cererii de finanţare în etapa de verificare a conformităţii administrative şi eligibilităţii referitoare la cererea de finanţare înregistrată sub nr. x/21.06.2017, emisă de Agenţia Pentru Dezvoltare Regională Vest.

Constată că reclamanta îndeplineşte criteriul de eligibilitate menţionat la Secţiunea 4.2 punctul 15 din Ghidul specific 3.1. B.

Obligă Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest să procedeze la reevaluarea cererii de finanţare nr. x/21.06.2017 cu privire la îndeplinirea celorlalte criterii de eligibilitate.

Respinge în rest pretenţiile reclamantei.

Respinge cererea pârâtei Agenţia pentru Dezvoltare Regională - Regiunea Vest privind acordarea cheltuielilor de judecată".

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 65/2020 din 29 iunie 2020 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal au declarat recurs pârâţii Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei şi Agenţia pentru Dezvoltare Regională - Regiunea Vest.

Recurenta pârâtă Agenţia pentru Dezvoltare Regională - Regiunea Vest, în temeiul dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi rejudecând cauza să se respingă cererea de chemare în judecată., cu cheltuieli de judecată.

Arată că în faţa instanţei de fond, prin întâmpinarea formulată la cererea de chemare în judecată, a invocat excepţia tardivităţii formulării acţiunii împotriva Scrisorii nr. 11222/07.08.2017 de respingere a cererii de finanţare nr. x/21.06.2017, proiect Creşterea eficienţei energetice - Centru de Plasament Brad, emisă de către Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest Timişoara.

Curtea a apreciat că cererea de anulare a scrisorii de respingere a cererii de finanţare x/21.06.2017, emisă de către Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest Timişoara a fost formulată in termen, motiv pentru care a respins excepţia tardivităţii.

Instanţa de fond a reţinut că din cererea de chemare în judecată cu care a fost investită în prezentul dosar rezulta implicit că reclamanta UAT judeţul Hunedoara a contestat şi actul administrativ reprezentat de Scrisorii nr. 11222/07.08.2017 de respingere a cererii de finanţare nr. x/21.06.2017, chiar dacă, spune instanţa, petitele concrete ale acţiunii în contencios administrativ nu au fost formulate cu acurateţea necesară.

Însăşi instanţa de fond nu a fost lămurită de la început cu privire la petitele din acţiunea cu care a fost investită, astfel încât la termenul de judecată din data de 06.06.2018 din prezentul dosar, prin încheierea de şedinţă de la acel termen, a dispus emiterea unei adrese către reclamant UAT Judeţul Hunedoara cu solicitarea de a preciza dacă obiectul acţiunii îl constituie şi scrisoarea de respingere a cererii de finanţare nr. x/21.06.2017.

Or, în atare condiţii, nu se poate susţine, în mod justificat şi valabil, din partea instanţei de fond că ar rezulta implicit din cererea de chemare în judecată că a fost sesizată să se pronunţe şi cu privire la anularea Scrisorii nr. 11222/07.08.2017 de respingere a cererii de finanţare nr. x/21.06.2017, pentru că daca era aşa, nu se mai punea problema de a fi solicitate lămuriri suplimentare de către instanţă.

Faptul că precizarea de acţiune a reprezentat o modificare a cererii de chemare în judecată, în sensul art. 204 C. proc. civ., este confirmată din nou tot de Curtea de Apel Alba Iulia care la termenul de judecată din data de 12.09.2018 a dispus comunicarea precizării de acţiune către părţi pentru a-şi exprima poziţia asupra acesteia:

Astfel, potrivit art. 204 din C. proc. civ.

Modificarea cererii de chemare în judecată

(1) Reclamantul poate să-şi modifice cererea şi să propună noi dovezi, sub sancţiunea decăderii, numai până la primul termen la care acesta este legal citat, in acest caz, instanţa dispune amânarea pricinii şi comunicarea cererii modificate pârâtului, în vederea formulării întâmpinării, care, sub sancţiunea decăderii, va fi depusa cu cel puţin 10 zile înaintea termenului fixat, urmând a fi cercetată de reclamant la dosarul cauzei.

(2) Cu toate acestea, nu se va da termen, ci se vor trece în încheierea de şedinţă declaraţiile verbale făcute în instanţă când:

1. se îndreaptă greşelile materiale din cuprinsul cererii;

2. reclamantul măreşte sau micşorează cuantumul obiectului cererii;

3. se solicită contravaloarea obiectului cererii, pierdut sau pierit în cursul procesului;

4. se înlocuieşte o cerere în constatare printr-o cerere în realizarea dreptului sau invers, atunci când cererea în constatare este admisibilă.

(3) Modificarea cererii de chemare în judecată peste termenul prevăzut la alin. (1) poate avea loc numai cu acordul expres al tuturor părţilor.

Dacă nu ar fi fost vorba de o modificare a cererii de chemare în judecată, instanţa nu ar fi trebuit să acorde termen pentru comunicarea precizării de acţiune, aşa cum a procedat.

Precizarea de acţiune a fost făcută abia la data de 10.09.2018, ulterior adresei primite din partea instanţei de fond - Curtea de Apel Alba Iulia, motiv pentru care contestaţia formulată împotriva acestui act administrativ a fost formulată cu depăşirea termenului legal de 6 luni de zile de la data primirii răspunsului la plângerea prealabilă.

într-adevăr, aşa cum s-a reţinut şi de către instanţa de fond, termenul de 6 luni prevăzut de art. 11 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 554/2004 a început să curgă la data de 09.10.2017, când s-a comunicat răspunsul la plângerea prealabilă prin comunicarea Deciziei nr. 412/05.09.2017, iar ultima zi a termenului legal 3 fost data de 09.04.2018.

Până la această dată, reclamanta U.A.T. Judeţul Hunedoara trebuia să conteste actele administrative pe care le considera nelegale şi să solicite instanţei anularea lor.

Pentru aceste considerente, solicită instanţei de recurs să îndrepte această eroare a instanţei de fond şi, rejudecând, să admită excepţia tardivităţii formulării cererii de anulare a Scrisorii nr. 11222/07.08.2017 de respingere a cererii de finanţare nr. x/21.06.2017, cu consecinţa respingerii cererii de chemare în judecată ca tardivă.

Pe fondul cauzei, învederează instanţei de recurs că, aşa cum s-a reţinut şi în hotărârea recurată, problema de drept care se pune în prezenta cauză este dacă reclamanta U.A.T. Judeţul Hunedoara îndeplineşte sau nu criteriul de eligibilitate nr. 96 din cadrul Grilei CAE aferente Ghidului Solicitantului -Condiţii specifice de accesare a fondurilor pentru Axa prioritară 3, Prioritatea de investiţii 3.1. - Sprijinirea eficienţei energetice, a gestionării inteligente a energiei şi a utilizării energiei din surse regenerabile în infrastructurile publice, Operaţiunea B - Clădiri Publice în cadrul apelului de proiecte POR/2016/3/3.1./B/1/7REGI UNI.

În acest sens, este necesară interpretarea juridică corectă a prevederilor din Ghidul Solicitantului, secţiunea 4.2, punctul 15 potrivit căreia:

Clădirea nu este de tipul clădirilor de locuit colective sau asimilate acestora, cu excepţia:

Penitenciarelor

Clădirilor cu destinaţia de locuinţe sociale (definite conform Legii Locuinţei nr. 114/1996).

Clădirilor în cadrul cărora sunt furnizate servicii sociale (H.G. nr. 867/2015 pentru aprobarea Nomenclatorului serviciilor sociale, precum şi a regulamentelor-cadru de organizare şi funcţionare a serviciilor social, cu modificările şi completările ulterioare), aflate în proprietatea publică/administrarea unui UAT comună, oraş, Municipiul Bucureşti şi subdiviziunile administrative-teritoriale ale acestuia, sectoare ale Municipiului Bucureşti, judeţ, de tipul centrelor rezidenţiale de îngrijire şi asistenţă pentru persoane vârstnice Căminelor aferente instituţiilor de învăţământ.

Prin apelul de proiecte din prezenta speţă cu titlul POR/2016/3/3.1/B/1/7 REGIUNI se finanţează, prin excepţie: Penitenciarele

Clădirile cu destinaţia de locuinţe sociale Căminele aferente instituţiilor de învăţământ.

Iar, din categoria clădirilor de locuit colective sau asimilate acestora, in domeniul serviciilor sociale. numai clădirile publice in cadrul cărora sunt furnizate servicii sociale (H.G. nr. 867/2015 pentru aprobarea Nomenclatorului serviciilor sociale, precum şi a regulamentelor-cadiu de organizare şi funcţionare a serviciilor sociale) şi doar de tipul centrelor rezidenţiale de îngrijire şi asistentă pentru persoane vârstnice.

în privinţa clădirilor în cadrul cărora sunt furnizate servicii sociale, Ghidul specific menţionează că sunt exceptate şi astfel sunt eligibile pentru finanţare numai centrele sociale care funcţionează în baza H.G. nr. 867/2015 pentru aprobarea Nomenclatorului serviciilor sociale, precum şi a regulamentelor-cadru de organizare şi funcţionare a serviciilor sociale, cu modificările şi completările ulterioare şi care sunt de lipul centrelor rezidenţiale de îngrijire şi asistentă pentru persoane vârstnice.

Curtea de Apel Alba Iulia a interpretat însă diferit prevederile din Ghidul specific, dând o interpretare eronată şi în contradicţie cu angajamentele pe care România, ca stat european şi le-a asumat.

Astfel, aşa cum a arătat şi în faţa instanţei de fond, dar prima instanţă nu a ţinut cont, prin Strategia Naţională pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului 2014-2020, Guvernul României şi-a asumat închiderea tuturor centrelor de plasament de tip vechi/clasice, care funcţionează în structura preluată în anul 1997, respectiv anul 2000.

Aşadar, pentru grupul vulnerabil copii, sunt de accesat bani europene însă în cadrul unei alte axa - axa prioritară 8 Dezvoltarea infrastructurii de sănătate şi sociale, Obiectiv specific 8.3, operaţiunea C - grup vulnerabil copii din cadrul POR 2014-2020.

În acest context, este justificată şi se explică excepţia din Ghidul specific Axa prioritară 3, Prioritatea de investiţii 3.1. - Sprijinirea eficienţei energetice, a gestionării inteligente a energiei şi a utilizării energiei clin surse regenerabile în infrastructurile publice, Operaţiunea B - Clădiri Publice in cadrul apelului de proiecte POR/2016/3/3.1./B/1/7REGIUNI potrivit căreia se finanţează, prin excepţie, din categoria clădirilor de locuit colective sau asimilate acestora, în domeniul serviciilor sociale, numai clădirile publice în cadrul cărora sunt furnizate servicii sociale şi doar de tipul centrelor rezidenţiale de îngrijire şi asistentă pentru persoane vârstnice. (H.G. nr. 867/2015 pentru aprobarea Nomenclatorului serviciilor sociale, precum şi a regulamentelor-cadru de organizare şi funcţionare a serviciilor sociale).

Recurenta nu poate fi de acord cu instanţa de fond care a concluzionat că dată fiind menţionarea în cuprinsul criteriului de eligibilitate a H.G. nr. 867/2015, s-a stabilit eligibilitatea tuturor clădirilor în care sunt prestate servicii sociale astfel cum acestea sunt individualizate în nomenclatorul serviciilor sociale. Conform acestui nomenclator, din cadrul unităţilor care oferă servicii sociale cu cazare fac parte atât centrele rezidenţiale de îngrijire şi asistenţă pentru persoane vârstnice cât şi centrele rezidenţiale pentru copii.

Dacă simpla trimitere la H.G. nr. 867/2015 înseamnă automat că sunt eligibile toate clădirile în care sunt prestate servicii sociale astfel cum acestea sunt individualizate în nomenclatorul serviciilor sociale nu era necesar să se precizeze nimic mai mult şi, în mod neîndoielnic, nimic în plus.

Dacă însă s-a menţionat expres sintagma de tipul clădirilor de tipul centrelor rezidenţiale de îngrijire şi asistenţă pentru persoane vârstnice, este limpede că doar aceste clădiri pot face obiectul apelului de proiecte.

Faptul că s-a făcut trimitere la H.G. nr. 867/2015 nu înseamnă nimic mai mult decât că acesta este actul normativ care reglementează clădirile rezidenţiale de îngrijire şi asistenţă pentru persoane vârstnice -clădiri în care sunt furnizate servicii sociale pentru persoanele vârstnice.

Nu poate fi de acord cu prima instanţa nici în ceea ce priveşte concluzia sa cum că in cazul in care s-ar fi dorit a fi considerate ca eligibile, la categoria clădirilor in cadrul cărora sunt furnizate servicii sociale, doar centrele rezidenţiale de îngrijire şi asistenţă pentru persoane vârstnice, nu se impunea a se face trimitere la dispoziţiile H.G. nr. 867/2015, fiind suficient a fi menţionată doar această categorie de clădiri.

Este clar că trimiterea la legea aplicabilă/la actul normativ incident nu înseamnă nicidecum că sunt eligibile toate clădirile în cadrul cărora sunt furnizate servicii sociale.

Nu este corectă nici aprecierea instanţei de fond potrivit căreia: faptul că în cadrul criteriului apreciat ca fiind neîndeplinit de către reclamantă nu sunt incluse doar clădirile de tipul centrelor rezidenţiale de îngrijire şi asistenţă pentru persoane vârstnice, remită şi din prevederile cuprinse la punctul 4-4 din Ghid, unde sunt stabilite criteriile de evaluare tehnică şi financiară, la punctul 1 Contribuţia proiectului la realizarea obiectivelor specifice priorităţii de investiţie -, subpunctul Funcţia/activitatea socială, se menţionează că "Se va acorda prioritate clădirilor în care se desfăşoară activităţi sociale (asistenţă medicală/servicii medicale, asistentă socială, învăţământ/educaţie/penitenciare etc.)". Aşadar, în mod evident au fost avute in vedere toate clădirilor în care se desfăşoară activităţi sociale de tipul celor menţionate şi nu doar centrele rezidenţiale de îngrijire şi asistenţă pentru persoane vârstnice.

Au fost menţionate mai multe tipuri de activităţi precum (asistenţă medicală/servicii medicale, asistentă socială, învăţământ/educaţie/penitenciare etc), pentru că sunt mai multe tipuri de clădiri eligibile printre care penitenciarele, clădirile cu destinaţia de locuinţe sociale, căminele aferente instituţiilor de învăţământ, dar, din categoria clădirilor de locuit colective sau asimilate acestora, în domeniul serviciilor sociale, numai clădirile publice în cadrul cărora sunt furnizate servicii sociale de tipul centrelor rezidenţiale de îngrijire şi asistentă pentru persoane vârstnice

Pe de altă parte, un aspect foarte important de menţionat este faptul că, potrivit legii, autoritatea de management este structura responsabilă de gestionarea şi implementarea unuia sau mai multor programe operaţionale şi răspunde pentru utilizarea eficientă, efectiva şi transparentă a fondurilor. Fiecare Program Operaţional are desemnată o autoritate de management

Autoritatea de management - AM POR a emis un punct de vedere cu privire la interpretarea criteriului 15 din cadrul secţiunii 4.2. din Ghidul specific - Ghidul Solicitantul aferent Priorităţii de investiţii 3.1. B- Clădiri publice în cadrul Programului Operaţional regional POR 2014 - 2020, iar potrivit acestui punct de vedere al AM POR, care se află la dosarul cauzei

Pe cale de consecinţă, pentru toate aceste considerente, completate cu cele expuse în faţa instanţei de fond prin înscrisurile de la dosarul cauzei asupra cărora nu a revenit şi aici, dar pe cale solicită ca instanţa să aibă în vedere la soluţionarea recursului, solicită admiterea recursul promovat în cauză, casarea în întregime a hotărârii recurate pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia în prezentul dosar, cu toate consecinţele legale ce decurg din această soluţie, respectiv respingerea cererii de chemare în judecată, în principal ca tardivă, iar în subsidiar, ca nefondată şi recunoaşterea dreptului recurentei la recuperarea tuturor cheltuielilor de judecată avansate în prezentul dosar în toate fazele procesuale, în virtutea culpei procesuale a intimatei - reclamante - U.A.T. judeţul Hunedoara.

Prezentul recurs se întemeiază pe dispoziţiile incidente din C. civ. şi C. proc. civ., precum şi pe cele ale actelor normative indicate în cuprinsul recursului.

Recurentul pârât Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, în temeiul dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi rejudecând cauza să se respingă cererea de chemare în judecată, considerând că hotărârea atacată este nelegală şi netemeinică.

Critică hotărârea instanţei de fond pentru că nu s-a ţinut cont de faptul că A. a emis Scrisoarea de respingere a cererii de finanţare în etapa de verificare a conformităţii administrative şi eligibilităţii nr. 11.223/07.08.2017, deoarece UAT judeţul Hunedoara a răspuns "NU" la întrebarea:

"clădirea nu este din tipul clădirilor de locuit colective sau asimilate acestora (cu excepţia tipurilor de clădiri menţionate in Ghidul Specific (secţiunea 4.?. punctul 15) V

Arată că Programul Operaţional Regional (POR) 2014-2020. aprobat de Comisia Europeană, cuprinde mai multe axe prioritare de investiţii, structurate la rândul lor în mai multe priorităţi de investiţii, obiective specifice şi operaţiuni, aspecte care se reflectă în apelurile de proiecte lansate de instituţia noastră in calitate de Autoritate de Management (AM), cu criterii şi condiţii specifice fiecărui apel de proiect in funcţie de axa prioritară, prioritatea de investiţii, obiective specifice, operaţiune în care se încadrează.

Astfel, chiar dacă în cadrul POR 2014-2020 există capitole unde se prezintă şi la nivel general tipurile de investiţii care se pot finanţa, nu înseamnă că prin orice apel de proiecte lansat în cadrul POR este eligibil orice solicitant si orice obiect de investiţii, cum reiese din cuprinsul sentinţei civile pe care o criticăm, deoarece fiecare axă prioritară de investiţii din cadrul POR impune condiţii diferite de eligibilitate privind solicitanţii de finanţare si proiectele care pot fi depuse.

La verificarea conformităţii administrative şi eligibilităţii, proiectul intimatei-reclamante a fost declarat neeligibil de către A. şi nu a fost inclus in următoarea etapă a procesului de evaluare şi selecţie, deoarece la data depunerii cererii de finanţare, s-a încălcat criteriul 96 din Grila de verificare a conformităţii administrative şi eligibilităţii a proiectului (cererii de finanţare) şi a componentelor (clădirilor).

Conform secţiunii "Descrierea investiţiei" clin formularul cererii de finanţare, solicitantul UAT judeţul Hunedoara a depus documente din care rezultă următoarele aspecte:

Categoria clădirii este Clădiri de locuit colective sau asimilate acestora:

Funcţiunea clădirii - se specifică faptul că prezenta clădire a centrului de plasament Brad asigură accesul copiilor aflaţi în dificultate, pe o perioadă determinată la găzduire, îngrijire, educaţie şi pregătire, în vederea reintegrării sau integrării familiale şi socio-profesionale.

De asemenea, vă supunem atenţiei faptul că în HCJ nr. 2-13/2016 privind aprobarea ROF DGASPC Hunedoara, a ROF a Centrului de zi de recuperare pentru copii Deva şi a Centrului de zi de recuperare pentru adulţi Deva, la pagina 48, sunt încadrate Centrele de plasament din judeţul Hunedoara, în categoria unităţilor ce asigură servicii de tip rezidenţial pentru copii.

Trebuie observat că din analiza Ghidului Solicitantului - Condiţii specifice de accesare a fondurilor pentru Axa prioritară 3, Prioritatea de investiţii 3.1 - Sprijinirea eficienţei energetice, a gestionării inteligente a energiei şi a utilizării energiei din surse regenerabile în infrastructurile publice. Operaţiunea B - Clădiri Publice în cadrul apelului de proiecte POR/2016/3/3.1/B/1/7REGIUNI (cu modificările şi completările ulterioare) reies următoarele: la punctul 15, secţiunea 4.2 se menţionează că sunt neeligibile clădirile de locuit colective sau asimilate acestora (sunt considerate clădiri de tip rezidenţial), clădirea propusă prin cererea de finanţare în discuţie, nefăcând astfel obiectul apelului de proiecte aferent priorităţii de investiţie 3.1 - Operaţiunea B - Clădiri Publice, cu anumite excepţii menţionate in ghidul specific.

Recurenta nu este de acord cu interpretarea că această menţiune este cu titlu exemplificativ, ci este cu titlu de indicare clară a tipului de servicii sociale coroborat cu codul corespunzător din cadrul Nomenclatorului serviciilor sociale. Precizăm ca Nomenclatorul serviciilor sociale prevede în cadrul codului aferent unui tip de serviciu social atât activităţile (rezidenţiale de îngrijire şi asistenţă), cât şi beneficiarii acestor activităţi (persoane vârstnice).

În stabilirea condiţiei de eligibilitate de la secţiunea 4.2, punctul 15 din Ghidul specific prin care, în cadrul acestui fel de proiecte, sunt eligibile, în domeniul serviciilor sociale cu caracter rezidenţial, numai clădiri în cadrul cărora sunt furnizate servicii sociale de tipul centrelor rezidenţiale de îngrijire şi asistenţă pentru persoane vârstnice, în conformitate cu HGM, nr. 867/2015 s-a avut în vedere respectarea angajamentelor Romanici în privinţa infrastructurii de dezinstituţionalizare, angajament urmărit orizontal la nivelul programului şi aplicabil şi altor axe prioritare ale POR 2014-2020.

Dată fiind necesitatea înţelegerii şi transpunerii corecte a obiectivului dezinstituţionalizării, ca obiectiv orizontal ce trebuie translatat la nivelul tuturor celorlalte obiective tematice (OT), şi nu doar la nivelul OT 9 (de ex, la nivelul obiectivelor tematice referitoare la eficienţa energetică, etc). Comisia Europeană a iniţiat o corespondenţă oficială în acest sens. prin care se precizează că nu ar trebui finanţate investiţii care contravin obiectivului dezinstituţionalizării, cum ar fi acţiuni prin care sunt menţinute, renovate, înfiinţate clădiri existente sau instituţii noi ce menţin orice formă de instituţionalizare.

În clădirea - obiect al proiectului, DGASPC Hunedoara furnizează servicii de tip rezidenţial pentru copii şi nu pentru persoane vârstnice, care se încadrează in tipul clădirilor de locuit colective sau asimilate acestora, nereprezentând însă, una din excepţiile menţionate la punctul 15, secţiunea 4.2 din Ghidul specific, ceea ce are ca efect neeligibilitatea proiectului depus de intimate-reclamantă.

Conform POR, proiectele aferente investiţiilor anterior menţionate se încadrează în Axa prioritară 8, prioritatea de investiţii 8.3 C şi nu fac obiectul Axei prioritare 3. Prioritatea de Investiţii 3.1, Operaţiunea B- Clădiri Publice.

Menţionează că acest proiect a fost respins avându-se in vedere prevederile din Ghidul Solicitantului aferent Priorităţii de investiţii 3.16 Clădiri publice, la secţiunea 4.2 Eligibilitatea proiectului, a componentelor (clădirilor) individuale care îl compun, precum şi a activităţilor, care la punctul 15 menţionează:

"Clădirea nu este din tipul clădirilor de locuit colective sau asimilate acestora, cu excepţia:

- penitenciarelor,

- clădirilor cu destinaţie de locuinţe sociale" (definite conform Legii locuinţei nr. 114/1996, republicată), clădirilor in cadrul cărora sunt furnizate servicii sociale (H.G. nr. 867/2015 pentru aprobarea Nomenclatorului serviciilor sociale, precum şi a regulamentelor-cadiu de organizare şi funcţionare a serviciilor sociale, cu modificările şi completările ulterioare). aflate în proprietatea publică/administrarea unui UAT comună, oraş Municipiul Bucureşti şi subdiviziunile administrativ-teritoriale ale acestuia, sectoarele ale Municipiului Bucureşti, judeţ, de tipul centrelor rezidenţiale de îngrijire şi asistenţă pentru persoane vârstnice, căminelor aferente instituţiilor de învăţământ.

În categoria clădirilor cu destinaţie de locuinţe sociale nu se includ locuinţele sociale construite prin programele A-N.L.

În motivarea soluţiei pronunţate, instanţa de fond reţine faptul că "prin menţionarea în cuprinsul criteriului de eligibilitate a H.G. nr. 867/2015 s-a stabilit eligibilitatea tuturor clădirilor în care sunt prestate servicii sociale, astfel cum acestea sunt individualizate in nomenclatorul serviciilor sociale",

Faţă de aceste argumente, a învederat instanţei de control judiciar faptul că sintagma "de tipul" ce se regăseşte în cuprinsul Ghidului Solicitantului are semnificaţia "din categoria", fiind preluată cu acest înţeles din H.G. nr. 867/2015 (art. 2 alin. (6) din textul de lege mai sus menţionat precizează că "fiecare dintre tipurile de servicii sociale prevăzute în Nomenclator se încadrează într-unul din cele patru regulamente-cadru prevăzute la alin. (2)-(15)".

Prin aplicarea criteriului de eligibilitate în cauză, instituţia a înţeles să respecte punctul 15, secţiunea 4.2 din ghidul specific aferent PI 3.1B. - Clădiri Publice, prevederile POR 2014-2020 negociat cu Comisia Europeană, cu privire la încurajarea dezvoltăm infrastructurii de dezinstituţionalizare, in special pentru copii şi persoanele cu dizabilităţi, finanţându-se doar proiecte care vizează centrele sociale fără componentă rezidenţială, si prin excepţie proiecte care vizează centre rezidenţiale de îngrijire si asistentă pentru persoane vârstnice.

Potrivit susţinerilor instanţei de fond, punctul 4.4 din Ghid vine să întărească o concluzie potrivit căreia in criteriul de eligibilitate nu sunt incluse doar clădirile de tipul centrelor rezidenţiale de îngrijire pentru persoane vârstnice.

Faţa de acestea, arată că existenţa unui criteriu în Grila de evaluare tehnică şi financiară (criteriul 1 - Contribuţia proiectului la realizarea obiectivelor specifice priorităţii de investiţie - Subpunctul Funcţia/activitatea socială) prin care se acordă un punctaj mai mare pentru proiectele care propun la finanţare clădiri în care se desfăşoară activităţi sociale nu presupune finanţarea tuturor clădirilor cu funcţii sociale fără a ţine cont şi de alte aspecte.

Astfel, chiar dacă există acest criteriu cu caracter general, care acordă prioritate la finanţare clădirilor cu funcţii sociale, sunt şi alte criterii suplimentare pe care Autoritatea de management le-a folosit pentru a se asigura că proiectele finanţate respectă legislaţia naţională şi europeană şi/sau obligaţiile asumate de România pentru utilizarea fondurilor europene structurale şi de investiţii (ex. ineligibilitatea la finanţare a clădirilor in care sunt furnizate servicii sociale care implică cazare).

Apreciază ca fiind lipsită de temei interpretarea Curţii potrivit căreia, prin existenţa unui astfel de criteriu in grila ETF, in mod evident, au fost avute în vedere pentru finanţare toate tipurile de clădiri in care se desfăşoară activităţi sociale şi nu doar centrele rezidenţiale de îngrijire si asistenţă pentru persoanele vârstnice, fiind restrânsă astfel, in mod nejustificat aria de aplicare a criteriului de eligibilitate în baza căruia proiectul a fost. declarat neeligibil.

Mai mult decât atât, instanţa de fond a ignorat faptul că în vederea obţinerii de fonduri nerambursabile pentru obiectivul dezinstituţionalizării, în cadrul Regulamentului Fondului European de Dezvoltare Regională 1301/2014, există prioritatea de investiţii 9.a, respectiv "investiţii in infrastructurile sanitare şi sociale care contribuie la dezvoltarea la nivel naţional, regional şi local, reducând inegalităţile în materie de sănătate, promovând incluziunea socială prin îmbunătăţirea accesului la servicii sociale, culturale şi de recreare, precum şi trecerea de la serviciile instituţionale la serviciile prestate de colectivităţile locale", prin care este încurajată abordarea dezinstituţionalizării şi trecerea la serviciile

Obiectivul dezinstituţionalizării (DI) este asumat la nivel naţional, atât la nivel general, prin respectarea condiţionalităţi lor ex-ante generale cu privire la antidiscriminare şi dizabilităţi, aplicabile tuturor obiectivelor tematice finanţabile prin fondurile europene structurale şi de investiţii, cât şi specific prin intermediul programelor operaţionale (în special, POR şi POCU) care susţin atingerea acestui obiectiv, prin acţiunile finanţate în domeniul dezinstituţionalizării, respectiv prin finanţarea de investiţii de tip nard prin POR (ex. locuinţe protejate acompaniate de centre de zi pentru grupul vulnerabil "persoane cu dizabilităţi"), respectiv, a acţiunilor de tip "soft" prin POCU (finanţarea intervenţiilor care ţin de training, plata salariilor personalului care deserveşte infrastructura de Dl etc)

Pe cale de consecinţa, in aprecierea tuturor celor mai sus menţionate, solicită să se dispună admiterea recursului declarat împotriva sentinţei civile nr. 65/29.06.2020, pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia în dosarul nr. x/2018, iar pe fond, să respingeţi cererea de chemare în judecată formulată de UAT Judeţul Hunedoara ca neîntemeiată.

În drept,recursul este întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., precum şi pe cele ale actelor normative indicate în cuprinsul acestuia.

4. Apărarea formulată în cauză

Intimata-reclamantă, UAT Judeţul Hunedoara a depus întâmpinare în cuprinsul căreia a invocat excepţia nulităţii recursului declarat de recurentul-pârât Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei şi excepţia inadmisibilităţii acestuia, iar, pe fond, a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

De asemenea, şi recurenta-intimată A. a depus întâmpinare la recursul promovat de Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei pe care îl susţine, solicitând admiterea acestuia.

II. Soluţia instanţei de recurs

Cu titlu prealabil, Înalta Curte constată că cele două recursuri conţin argumente cvasiidentice, motiv pentru care vor primi considerente comune.

Cu privire la excepţia inadmisibilităţii recursului declarat de recurentul-pârât Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, Înalta Curte, constatând că nu este întemeiată, o va respinge ca atare.

Susţine intimata că recurentul nu indică concret motivul de casare la care face referire, aducând doar critici de fond sentinţei atacate.

Înalta Curte apreciază că nu poate fi considerată un fine de neprimire modalitatea în care recurentul a înţeles să îşi structureze recursul, pentru a putea fi analizate motivele invocate, trebuie să se purceadă, aşadar, la judecata pe fond a cererii de recurs.

Nici excepţia nulităţii recursului invocată prin aceeaşi întâmpinare nu este întemeiată.

Motivarea intimatei în susţinerea acestei excepţii este aceea că recurentul avea obligaţia legală de a preciza motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul.

Înalta Curte observă că, la nivel formal, sunt indicate şi dezvoltate motivele pe care se întemeiază recursul, că excepţia nulităţii va fi respinsă. Faptul dacă acestea sunt sau nu întemeiate face obiectul verificării pe fond a cererii de recurs.

Analizând sentinţa prin prisma criticilor formulate, a întâmpinărilor depuse, precum şi a dispoziţiilor legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursurile nu sunt fondate.

Înalta Curte reaminteşte că recursul este o cale extraordinară de atac, prin care se urmăreşte, aşa cum se precizează în art. 483 alin. (3) din C. proc. civ., să se supună instanţei competente examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

Împrejurarea că recursul este singura cale de atac reglementată în materia contenciosului administrativ nu-i schimbă natura juridică, respectiv într-o cale de atac ordinară şi devolutivă, întrucât dispoziţiile art. 20 din Legea nr. 554/2004 nu conţin norme derogatorii de la prevederile C. proc. civ.

Aşa fiind, prin exercitarea recursului se poate cere casarea hotărârii atacate numai pentru motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 din C. proc. civ., iar solicitarea reevaluării stării de fapt prin reaprecierea mijloacelor de probă de către instanţa de recurs nu se circumscrie motivului reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 din Cod şi nici altui motiv de casare prevăzut de respectivul articol.

Reţine Înalta Curte că recurenta-reclamantă a solicitat prin prezentul demers judiciar, anularea scrisorii de răspuns emisă de Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene prin care a fost respinsă contestaţia, urmare a neîndeplinirii criteriului de verificare a conformităţii administrative şi eligibilităţii nr. 96 din cadrul Grilei CAE aferente Ghidului solicitantului.

În mod corect instanţa de fond a anulat actele administrative atacate şi, constatând că reclamanta îndeplineşte respectivul criteriu, a obligat autoritatea să îi reevalueze cererea de finanţare.

În ceea ce priveşte motivul de recurs vizând tardivitatea formulării acţiunii, Înalta Curte îl va respinge ca nefondat.

Prima instanţă, având a se pronunţa asupra excepţiei tardivităţii formulării acţiunii, în mod corect a respins-o, motivat de împrejurarea că acţiunea a fost introdusă în termenul de 6 luni defipt de dispoziţiile art. 11 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 554/2004.

Recurenta-pârâtă A. critică această soluţie deoarece, în accepţiunea sa, instanţa de fond nu a fost lămurită cu privire al limitele investirii sale, reţinând în final, în mod eronat, consideră recurenta, că a fost învestită şi cu privire la legalitatea scrisorii de respingere a cererii de finanţare şi cu anularea sa.

Înalta Curte, efectuând propriul raţionament, conchide în sensul arătat de instanţa de fond, respectiv că recurenta-reclamantă a formulat în termen legal cererea sa.

La data de 05.09.2017 a fost emisă Decizia nr. 412 cu privire la contestaţia formulată, înaintată către reclamantă prin adresa nr. x/05.10.2017.

Acţiunea reclamantei a fost depusă la instanţă pe data de 23.02.2018, în termenul de 6 luni prevăzut de dispoziţiile art. 11, alin. (1) lit. a) din Legea nr. 554/2004.

Astfel, recurenta-reclamantă a solicitat anularea scrisorii prin care i s-a respins contestaţia şi obligarea pârâtei la continuarea procesului de evaluare.

Nu poate fi reţinut argumentul recurentei-pârâte în sensul că reclamanta nu ar fi înţeles să conteste şi scrisoarea de respingere a cererii de finanţare.

Înalta Curte, în acord cu cele reţinute de instanţa de fond, consideră că reclamanta, chiar dacă nu a dat dovadă de o foarte accentuată acurateţe juridică, din modul de formulare a cererii, a înţeles să conteste şi respectiva scrisoare.

Reclamanta a solicitat continuarea procesului de evaluare a cererii.

Precizarea depusă la data de 10.09.2018 a întărit această concluzie logică la care s-a oprit prima instanţă şi nu reprezintă o modificare a acţiunii, în sensul articolului 204 C. proc. civ., ci este chiar o modalitate de explicitare a ceea ce s-a cerut prin acţiunea introductivă.

În ceea ce priveşte anularea actelor administrative contestate, Înalta Curte constată că ambele recursuri sunt bazate pe aspectul potrivit căruia reclamanta-intimată îndeplineşte sau nu criteriul de eligibilitate nr. 96 din cadrul Grilei CAE aferente ghidului solicitantului.

Aşadar, critica sentinţei din perspectiva greşitei aplicări a normelor de drept material vizează modalitatea în care prima instanţă a interpretat dispoziţiile secţiunii 4.2, punctul 15 din Ghidul solicitantului.

Potrivit acestui criteriu:

"Clădirea nu este din tipul clădirilor de locuit colective sau asimilate acestora, cu excepţia:

penitenciarelor, clădirilor cu destinaţie de locuinţe sociale" (definite conform Legii locuinţei nr. 114/1996, republicată), clădirilor in cadrul cărora sunt furnizate servicii sociale (H.G. nr. 867/2015 pentru aprobarea Nomenclatorului serviciilor sociale, precum şi a regulamentelor-cadiu de organizare şi funcţionare a serviciilor sociale, cu modificările şi completările ulterioare). aflate în proprietatea publică/administrarea unui UAT comună, oraş Municipiul Bucureşti şi subdiviziunile administrativ-teritoriale ale acestuia, sectoarele ale Municipiului Bucureşti, judeţ, de tipul centrelor rezidenţiale de îngrijire şi asistenţă pentru persoane vârstnice, căminelor aferente instituţiilor de învăţământ.

Înalta Curte mai reţine că reclamanta a solicitat finanţare pentru Creşterea eficienţei energetice -Centrul de plasament Brad, centru care are în îngrijire copii.

Cererea a fost declarată neeligibilă motivat de împrejurarea că acest centru oferă asistenţă socială copiilor, iar nu persoanelor vârstnice, clădirea neîncadrându-se în excepţiile menţionate în Ghid.

În acord cu raţionamentul instanţei de fond, Înalta Curte apreciază că, potrivit normelor mai sus redate, prin trimiterea pe care o fac, la dispoziţiile din H.G. nr. 867/2015, acestea includ şi centrele rezidenţiale pentru copii.

Mai exact, se specifică la secţiunea 4.2. "clădirile în cadrul cărora sunt furnizate servicii sociale (H.G. nr. 867/2015) de tipul centrelor rezidenţiale de îngrijire şi asistenţă pentru persoane vârstnice".

Este clar din modul de redactare a textului, că sintagma " de tipul" sugerează un exemplu, este folosită cu titlu exemplificativ, iar nu că este singurul fel de centru eligibil.

De asemenea, în mod corect a înlăturat instanţa de fond alegaţiile recurentului-pârât Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene în sensul că o asemenea investiţie ar contraveni obiectivului dezinstituţionalizării, având în vedere că proiectul vizează creşterea eficienţei energetice a unei clădiri deja existente.

În concluzie, constatând că instanţa de fond a dat o interpretare legală şi temeinică normelor materiale aplicabile în speţă, nefiind incident motivul de casare prevăzute de dispoziţiile art. 488 alin. (8) C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 20 din Legea nr. 554/2004 şi art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursurile declarate, ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepţiile nulităţii şi inadmisibilităţii invocate de intimata reclamantă Unitatea Administrativ Teritorială Judeţul Hunedoara.

Respinge recursurile declarate de pârâţii Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei şi Agenţia pentru Dezvoltare Regională - Regiunea Vest împotriva sentinţei nr. 65/2020 din 29 iunie 2020 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondate.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 18 octombrie 2022.