Validity of expired medical documents under "Green House" photovoltaic program where IT platform suspension by authority triggered deadline extension

Şedinţa publică din data de 1 februarie 2023

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată iniţial pe rolul Tribunalului Alba la data de 11.02.2021 sub nr. x/2021 aşa cum a fost precizată la data de 5.03.2021 (f 16) reclamanţii A. şi B. au chemat în judecată pârâta Administraţia Fondului pentru Mediu solicitând instanţei ca prin hotărârea ce va pronunţa să dispună:

- anularea tuturor actelor administrative emise de către pârâtă cu ocazia respingerii cererilor de finanţare şi ale contestaţiilor formulate de către aceştia;

- obligarea pârâtei la aprobarea cererilor de finanţare;

- obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru, onorariu de avocat şi orice alte cheltuieli judiciare efectuate în prezenta cauză.

Prin sentinţa nr. 207/CAF/2021, Tribunalul Alba a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Alba Iulia.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel la data de 21 mai 2021, iar prin sentinţa nr. 142/28.06.2021 Curtea a declinat competenta de soluţionare a acţiunii în favoarea Tribunalului Alba.

Prin Decizia nr. 4487/6.10.2021, pronunţată în regulator de competenţă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit competenţa în favoarea Curţii de Apel Alba Iulia.

Cauza a fost reînregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 01.11.2021, sub nr. x/2021*.

1.2. Hotărârea instanţei de fond

Curtea de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 222 din 20 decembrie 2021, a respins excepţia inadmisibilităţii acţiunii reclamanţilor invocată de pârâta Administraţia Fondului pentru Mediu şi, in consecinţă, a admis în parte acţiunea formulată de reclamanţii A. şi B., în contradictoriu cu pârâta Administraţia Fondului pentru Mediu, a anulat decizia de respingere a cererii de finanţare nr. x - 3743 a reclamantei A., precum şi decizia de respingere a cererii de finanţare nr. x - 3898 a reclamantului B., luate ca urmare a Deciziei Comitetului Director al AFM în şedinţa din 11.06.2020, corespunzător menţiunilor pentru fiecare reclamant în parte, raportat la listele şi poziţiile aferente fiecărui reclamant, a anulat în parte Decizia Comitetului Director al AFM prin care au fost respinse contestaţiile formulate de reclamanţii A. şi B. împotriva deciziei de respingere a cererilor de finanţare corespunzător menţiunilor pentru fiecare reclamant în parte, raportat la listele şi poziţiile aferente fiecărui reclamant şi a obligat pârâta să procedeze la reanalizarea cererilor de finanţare formulate de cei doi reclamanţi.

Totodată, a respins în rest acţiunea.

1.3. Calea de atac a recursului exercitată în cauză şi motivele înfăţişate

Împotriva sentinţei civile nr. 222 din 20 decembrie 2021 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal a promovat recurs pârâta Administraţia Fondului pentru Mediu, invocând incidenţa motivului de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În recursul formulat, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., pârâta a formulat următoarele critici:

Aplicarea şi interpretarea greşită a dispoziţiilor Ghidului de finanţare aprobat prin Ordinul Ministrului Mediului nr. 1287/2018 (denumit în continuare "Ghid"), iar analiza efectuată asupra modului în care a fost analizată cererea de finanţare depusă de intimaţii reclamanţi este viciată.

Arată recurenta că, nu pot fi primite susţinerile potrivit cărora valabilitatea documentelor din dosarele de finanţare ar trebui analizată la momentul depunerii acestora la instalatorul validat, faţă de prevederile exprese ale art. 21 lit. e) din Ghid, mai sus citate, care stabilesc termenul de 30 de zile de valabilitate a extrasului de carte funciară prin raportare la momentul înscrierii solicitantului în program, identificat de legiuitor ca fiind data introducerii în aplicaţia informatică a cererii de finanţare şi a actelor anexă.

Împrejurarea că art. 18 din Ghid stabileşte în sarcina instalatorului validat obligaţia de a analiza conformitatea documentelor prezentate cu condiţiile impuse de Ghid nu poate conduce la concluzia susţinută de prima instanţă, potrivit căreia analiza valabilităţii acelor acte ar trebui făcută exclusiv prin raportare la momentul depunerii dosarului de finanţare la instalator.

Este evident că, dacă ar fi aşa, nu s-ar mai justifica dispoziţia normativă potrivit căreia, după verificarea conformităţii documentelor, instalatorul validat are obligaţia de a le introduce scanate, în aplicaţia informatică (art. 18 alin. (3) lit. c) din Ghid), o atare măsură fiind reglementată tocmai pentru a permite verificarea de către Comisia de analiză a criteriilor de eligibilitate, astfel cum acestea rezultă din documente.

Susţine recurenta că legiuitorul a stabilit atribuţii distincte pe seama instalatorului validat şi, respectiv, a Comisiei de analiză, rezervând acesteia din urmă obligaţia de a analiza criteriile de eligibilitate, fără a exclude însă dreptul acesteia de a analiza şi conformitatea documentelor, în aplicarea principiului quipotius major, potius minor.

Contrar susţinerilor primei instanţe, nici comunicatul de presă formulat de recurentă la data de 30.10.2019, adus la cunoştinţă publică anterior reluării sesiunii de înscriere în aplicaţia informatică a solicitanţilor persoane fizice, la data de 06.11.2019, nu ar permite o interpretare contrară . celei mai sus expuse.

Astfel, se precizează în al doilea paragraf al comunicatului de presă că: "toate documentele înregistrate cu succes în aplicaţia informatică, precum şi cele înregistrate în registrul instalatorilor care nu au fost încărcate în aplicaţie până la momentul suspendării accesului în aplicaţia informatică, sunt acceptate de Administraţia Fondului pentru Mediu ca fund depuse în termen, în vederea analizării."

O altă critică vizează modalitatea de interpretare dată de instanţa fondului prevederilor din Ghid referitoare la data înscrierii în aplicaţia informatică a cererilor de finanţare şi a documentelor anexate, confuzia fiind evidentă atât cu privire la aplicabilitatea unor prevederi legale în speţă, dar şi cu privire la semnificaţia unor termeni, prima instanţă asimilând noţiunea de "suspendare" a procedurii de înscriere cu noţiunea de "indisponibilitate" a aplicaţiei informatice la care face trimitere art. 33 alin. (7) din Ghid.

Aşa cum rezultă din prevederile ar. 21 lit. e) din Ghid, legiuitorul a stabilit expres care sunt documentele necesare solicitantului în vederea înscrierii, precizând că documentele pe care le depune solicitantul la instalatorul cu care Autoritatea a încheiat contract de participare sunt: (...); e) extras de carte funciară, nu mai vechi de 30 de zile la data înscrierii, din care să rezulte dreptul de proprietate asupra imobilului construcţie pe care se va implementa proiectul, în original; (...)

Or, la data de 06.11.2019, când dosarul intimatului reclamant a fost introdus în aplicaţia informatică de către instalatorul validat, Extrasul de carte funciară eliberat la 05.09.2019 şi Certificatul de atestare fiscală nr. x/04.09.2019 aveau o vechime mai mare de 30 de zile, fiind astfel justificată soluţia de respingere a cererii de finanţare.

Prima instanţă asimilează eronat noţiunea de "suspendare" a procedurii de înscriere cu noţiunea de "indisponibilitate" a aplicaţiei informatice, făcând trimitere la dispoziţiile art. 33 alin. (7) din Ghid care statuează că:

"(7) In situaţia în care aplicaţia informatică este indisponibilă, toate termenele prevăzute în ghidul de finanţare care depind de funcţionarea ei se prelungesc corespunzător cu perioada în care aceasta nu a funcţionat."

Or, dacă indisponibilitatea aplicaţiei informatice la care face referire norma precitată, are în vedere anumite probleme de ordin tehnic care ar putea afecta funcţionarea aplicaţiei informatice, suspendarea procedurii de înscriere reprezintă o măsură unilaterală dispusă de Autoritate, dictată de circumstanţe obiective, finalizate cu sesizarea organelor abilitate pentru a se pronunţa cu privire la legalitatea înscrierilor efectuate de către instalatorii validaţi în aplicaţia informatică, demers efectuat în data de 16 septembrie 2019.

Concluzionând, din practica instanţelor în cauze identice, s-a constatat că recurenta în mod legal a respins dosarele de finanţare pe motiv de nevalabilitate a actelor la data înregistrării acestora în sistemul informatic al Programului Casa Verde Fotovoltaice de către instalatorul validat. Se reţine clar că data la care corect recurenta s-a raportat în analizarea documentelor este data înregistrării lor în sistemul informatic al programului de către instalatorul validat deoarece de la acea dată se puteau vizualiza documentele de către comisia de analiză, şi nu data depunerii documentelor la instalatorul validat aşa cum a reţinut instanţa de fond în prezenta cauză.

Faţă de acestea a solicitat admiterea recursului, casarea in parte a sentinţei atacate şi, în rejudecare respingerea integrală a acţiunii formulate de reclamanţi, ca neîntemeiată.

1.4. Apărările formulate în cauză

Recurenţii-reclamanţi au depus note scrise, prin care au solicitat respingerea recursului, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu.

În susţinerea poziţiei lor procesuale, recurenţii-reclamanţi au arătat că sunt nefondate criticile subsumate motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., întrucât este evident că, in mod greşit cererile de finanţare au fost respinse pentru neîndeplinirea criteriilor de eligibilitate, respectiv extrasul de carte funciară depus la dosar este mai vechi de 30 de zile la data înscrierii ceea ce contravine art. 21 lit. e) din ghidul de finanţare aferent programului. Certificatul de atestare fiscală privind obligaţiile de plată către bugetul de stat şi către bugetul local erau expirate la data înregistrării/depunerii dosarului (06.11.2019).

1.5. Procedura de soluţionare a recursului.

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin rezoluţie s-a fixat termen de judecată pentru soluţionarea cererii de recurs la data de 1 februarie 2023, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului declarat în cauză

Examinând sentinţa recurată, prin prisma criticilor formulate, şi văzând dispoziţiile art. 499 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul nu este fondat şi urmează a fi respins pentru considerentele ce vor succede:

Înalta Curte apreciază, că soluţia instanţei de fond dată în judecarea fondului şi care face obiectul criticilor din recurs, anume cea de admitere în parte a acţiunii reclamanţilor, este în deplin acord cu dispoziţiile legale incidente, astfel cum au fost acestea analizate şi reţinute în considerentele prezentului control judiciar.

Sub aspectul circumstanţelor cauzei, Înalta Curte reţine că, în cadrul Programului privind instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică, în vederea acoperirii necesarului de consum şi livrării surplusului în reţeaua naţională - Casa Verde Fotovoltaice, reclamanţii au solicitat o finanţare nerambursabilă în cuantum de 20.000 RON, dosarele de finanţare fiind înregistrate cu numărul unic x A., respectiv nr. x B., la instalatorul validat C. S.R.L.

Cererile de finanţare au fost respinse pentru neîndeplinirea criteriilor de eligibilitate, respectiv extrasul de carte funciară depus la dosar este mai vechi de 30 de zile la data înscrierii ceea ce contravine art. 21 lit. e) din ghidul de finanţare aferent programului. Certificatul de atestare fiscală privind obligaţiile de plată către bugetul de stat şi către bugetul local erau expirate la data înregistrării/depunerii dosarului (06.11.2019).

Reclamanţii au formulat contestaţie împotriva soluţiei de respingere,iar comisia de soluţionare a contestaţiilor, considerând că aspectele referitoare la neconformitatea reţinută în analiza iniţială a dosarului ca motiv de respingere a cererii de finanţare sunt conforme cu realitatea, a dispus respingerea contestaţiilor, prin Decizia nr. 198/DCD/5.08.2020, soluţiile de respingere fiind afişate pe site-ul AFM în data de 07.08.2020.

Relevant, în context, este faptul că, prin Dispoziţia Preşedintelui Administraţiei Fondului pentru Mediu nr. 562 din 06.09.2019 a fost deschisă începând cu data de 10.09.2019 sesiunea de depunere a dosarelor de finanţare nerambursabila - persoane fizice, în cadrul Programului privind instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică, în vederea acoperirii necesarului de consum si livrării surplusului în reţeaua naţională aprobat prin Ordinul ministrului mediului nr. 1287/2018. Finanţarea programului se realizează din din sumele virate prin Programul Operaţional Regional 2014-2020.

Întrucât, recurenta -pârâtă Administraţia Fondului pentru Mediu, cu aceeaşi dată, respectiv 10 septembrie 2019, a suspendat înscrierile persoanelor fizice în programul denumit generic "Casa Verde Fotovoltaice", în vederea efectuării unei analize a modului de funcţionare a acestui proces, programul fiind reluat la data de 06.11.2019, ora 10, dată la care instalatorii validaţi au putut relua înscrierea persoanelor fizice în aplicaţia informatică.

Este de menţionat aici, că raţionamentul pe baza căruia se întemeiază Decizia Comitetului director din data de 11.06.2020 şi Decizia comitetului director din data de 07.08.2020 nu ia în considerare faptul că suspendarea înregistrărilor în aplicaţia informatică a fost decisă de însăşi recurenta pârâta, fiind întemeiată exclusiv pe culpa acesteia, iar documentaţia reclamanţilor era completă şi conformă exigenţelor legale la momentul depunerii ei la instalatorul validat.

Mai mult decât atât, s-a adus la cunoştinţă că data reluării înscrierilor în Program, va fi anunţat din timp pe site-ul instituţiei, astfel încât persoanele fizice care nu au depus şi nu au înregistrat documentele la instalatorii validaţi până în data de l0 septembrie, să aibă timpul necesar constituirii dosarului în vederea înscrierii.

La data înscrierii la instalator, toate documentele depuse de reclamanţi şi anume: extrasul de Carte funciară, Certificatul de atestare fiscală privind obligaţiile de plată către bugetul de stat şi certificatul de atestare fiscală privind impozitele şi taxele locale şi alte venituri ale bugetului local emis pe numele solicitanţilor erau în termenul de valabilitate prevăzut de Ghidul de finanţare şi îndeplineau condiţiile de eligibilitate prevăzute la art. 18 alin. (1) din Ghid.

Recurenta aduce critici sentinţei prin prisma interpretării şi aplicării normelor de drept material constând în Ordinul ministrului mediului nr. 1287/2018 privind aprobarea Ghidului de finanţare a Programului privind instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică, în vederea acoperirii necesarului de consum şi livrării surplusului în reţeaua naţională, critici ce se încadrează în motivul de casare prevăzut de art. 488 pct. 8 C. proc. civ.

Recurenta consideră că prevederile art. 18 alin. (3) din Ghid au fost aplicate greşit de către instanţa de fond, întrucât acestea stabilesc data la care se realizează înscrierea solicitantului în program ca fiind data introducerii documentelor în aplicaţia informatică, sens în care, în baza art. 21 din Ghid, extrasul CF şi certificatele de atestare fiscală trebuiau să fie în termenul de valabilitate în raport de data astfel stabilită, în speţă - 06.11.2019.

Curtea reţine că art. 18 nu prevede, în mod expres, care este data înscrierii, ci numai faptul că înscrierea se face la unul din instalatorii validaţi, care va efectua înscrierea, arătând apoi la alin. (3) în ce constă înscrierea.

În consecinţă, Curtea constată că înscrierea presupune mai multe operaţiuni ce sunt în sarcina instalatorului validat, şi care faptic se desfăşoară ulterior primirii de către acesta a cererii solicitantului şi a documentelor necesare.

Nu poate fi ignorat faptul că, în baza art. 33 alin. (6) din acelaşi act normativ, instalatorul are obligaţia de a transmite Autorităţii toate documentele prin intermediul aplicaţiei informatice.

Pe de o parte, conform art. 33 alin. (7), în situaţia în care aplicaţia informatică este indisponibilă, toate termenele prevăzute în ghidul de finanţare care depind de funcţionarea ei se prelungesc corespunzător cu perioada în care aceasta nu a funcţionat.

Textul nu reglementează ce înseamnă indisponibilitatea aplicaţiei informatice.

Instanţa are în vedere că sensul comun al termenului indisponibil este acela de:

1. care nu poate fi folosit. 2. (despre maşini) care nu este în stare de funcţionare.

Din comunicatele de presă emise succesiv, la data de 04.10.2019, 30.10.2019 şi 06.11.2019, rezultă că a fost suspendat accesul în aplicaţia informatică, prin urmare aceasta nu putea fi folosită, devenind astfel indisponibilă.

Pe de altă parte, însăşi Ghidul de finanţare a dat efect juridic comunicatelor de presă emise de către Autoritate şi/sau autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, prin urmare ele nu pot fi ignorate, constituind veritabile acte administrative apte a produce efecte juridice.

Astfel, potrivit art. 38 din ghid, singurele date, informaţii şi instrucţiuni valabile prezentate în mass-media referitoare la program sunt cele transmise sub forma comunicatelor de presă de către Autoritate şi/sau autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului.

Or, examinând comunicatele arătate mai sus, este de remarcat că recurenta -pârâtă a înţeles să accepte şi documentele înregistrate în aplicaţie ori depuse la instalatori validaţi până în momentul suspendării accesului.

În acest sens, sunt de evidenţiat următoarele paragrafe: "Toate documentele depuse şi înregistrate la instalatorii validaţi până la momentul suspendării accesului în aplicaţia informatică sunt acceptate ca fiind depuse în termen la data redeschiderii accesului, în vederea analizării"; "data reluării înscrierilor în Program va fi anunţată (...) astfel încât persoanele fizice care nu au depus şi nu au înregistrat documentele la instalatorii validaţi până în data de 10 septembrie să aibă timpul necesar constituirii dosarului" - comunicatul din 04.10.2019.

De aici, concluzia că pe perioada suspendării procedurii, instalatorul nu a putut accesa platforma informatică exclusiv din culpa pârâtei, situaţie în care aceasta trebuia să recunoască ca fiind îndeplinită procedura înscrierii reclamanţilor la instalator şi verificarea valabilităţii documentelor în raport cu data de 10.09.2019, iar nu în raport de data înregistrării cererii pe platformă chiar în ziua reluării procedurii, în data de 06.11.2019.

Prin urmare, în mod eronat pârâta nu a ţinut cont de faptul că reclamanţii au depus la data de 10.09.2019 cererile de finanţare şi toate actele necesare la instalatorul validat, conform prevederile Ordinului nr. 1287/2018, dovedind că la această dată era respectat termenul de valabilitate de 30 de zile a certificatului de atestare fiscală privind impozitele şi taxele locale emise de Primăria Bucium la data de 29.08.2019, a extrasului de carte funciară eliberat la 28.08.2019, precum şi a termenului de valabilitate de 90 de zile a certificatului de atestare fiscală emis de Serviciul Fiscal Orăşenesc Câmpeni la data de 04.07.2019, astfel cum bine a punctat judecătorul fondului.

Faţă de cele expuse, Înalta Curte constată că sentinţa recurată este apărată de orice critică de nelegalitate ce s-ar putea subsuma motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., soluţia instanţei de fond fiind pronunţată cu corecta aplicare şi interpretare a normelor de drept material incidente în cauză.

III. Temeiul procesual al soluţiei date recursului

Pentru considerentele expuse, constatând caracterul nefondat al criticilor de nelegalitate circumscrise dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în temeiul art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul promovat de autoritatea pârâtă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de pârâta Administraţia Fondului pentru Mediu împotriva sentinţei nr. 222 din 20 decembrie 2021 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 1 februarie 2023.