Appeal for statutory performance bonus as non-employee competition coach dismissed, upholding denial due to lack of statutory teaching status

Şedinţa publică din data de 11 octombrie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Piteşti la data de 30.07.2020, reclamantul A. a chemat în judecată Ministerul Educaţiei şi Cercetării, solicitând să fie obligat pârâtul să achite suma de 8330 RON, în conformitate cu Anexa 2, poziţia 138 din Ordinul nr. 5560/12.12.2019, privind aprobarea listei elevilor care au primit distincţii la competiţiile şcolare internaţionale desfăşurate în anul 2019, a profesorilor care i-au pregătit şi cea a unităţilor de învăţământ de provenienţă a elevilor şi acordarea unor stimulente financiare acestora, de către MEC, suma care trebuia achitată în data de 17.12.2019.

Totodată, solicită anularea Ordinului Ministerului Educaţiei şi Cercetării nr. 3105/2020 de modificare a Ordinului nr. 5560/12.12.2019.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa civilă nr. 120/F-CONT din 3 noiembrie 2020 a Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal s-a respins ca nefondată cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei menţionate la pct. 2 a formulat recurs reclamantul arătând că sentinţa recurata este netemeinică şi nelegală, data cu încălcarea şi aplicarea greşită a normelor de drept material (art. 488 alin. (1), pct. 8 din C. proc. civ.).

Instanţa a încălcat normele de drept material, interpretând fragmentar si eronat H.G. nr. 536/2016, respectiv, Normele Metodologice privind cheltuielile cu organizarea şi desfăşurarea competiţiilor şcolare, extraşcolare şi extra curriculare, cuantumul stimulentelor financiare acordate elevilor premiaţi şi unităţilor şcolare de provenienţă a premianţilor, cu referire la art. 2 pct. (1), care nu se referă la stimulentele financiare acordate profesorilor pregătitori sau cadrelor didactice

În afară de cheltuieli de cazare, transport si masă, care sunt acordate si altor persoane decât cadrele didactice însoţitoare, actul normativ se refera exclusiv la cuantumurile stimulentelor financiare acordate elevilor.

Reclamantul a arătat că fost membru al comisiei centrale a Olimpiadei Naţionale de Informatica si al Taberelor de pregătire a loturilor naţionale. De asemenea, a fost Deputy Team Leader alături de un cadru didactic la Olimpiada Balcanica de Informatica în anul 2018 şi la Turneul International de la Shumen.

Concluzia instanţei este eronata, de vreme ce în H.G. nr. 536/2016 nu se precizează nimic privitor la stimulente financiare pentru cei care pregătesc elevii. Stimulentele financiare acordate profesorilor pregătitori sunt stabilite exclusiv prin Ordinul de ministru 5560/2019, fiind greşită şi afirmaţia instanţei cum că reclamantul ar fi beneficiat în anii anteriori de stimulente financiare prevăzute de H.G. nr. 536/2016.

Stimulentele financiare i-au fost acordate tot în baza unui ordin de ministru din 2018 şi, nicidecum în baza unei hotărâri care nu face referire la asemenea stimulente.

Din faptul ca ministerul pârât a pus în discuţie publică un proiect de hotărâre de guvern pentru reglementarea noţiunii de "profesor pregătitor", înseamnă ca aceasta noţiune trebuie definită şi, având în vedere definiţia propusă de proiect, rezultă cu necesitate ca ea nu se limitează la "cadru didactic". Proiectul a fost propus inclusiv pentru a acoperi un vid legislativ in privinţa definirii sintagmei "profesor pregătitor".

Totodată, s-a arătat că intimatul parat a încălcat prevederile O.M.E.C. nr. 5560/2019 şi nu a depus la dosar nicio dovadă emisă în anul 2019 care să justifice neacordarea în anul 2019 a sumelor prevăzute in O.M.E.C. 5560/2019.

Faptul ca în anul 2020, după ce reclamantul a depus plângere prealabila, intimatul parat a emis un nou ordin prin care încearcă sa acopere nerespectarea prevederilor O.M.E.C. nr. 5560/2019, nu face decât sa demonstreze ca era obligat să respecte actul a cărui executare s-a solicitat prin acţiune.

Pentru aceste motive a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei şi admiterea acţiunii.

4. Apărările formulate în cauză

Intimatul - pârât nu a formulat întâmpinare.

5. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamant este nefondat, pentru următoarele considerente:

Argumente de fapt relevante

Prin Anexa nr. 2 la Ordinul nr. 5560/12.12.2019 emis de Ministrul Educaţiei, privind aprobarea listei elevilor care au primit distincţii la competiţiile şcolare internaţionale desfăşurate în anul 2019, a profesorilor care i-au pregătit şi cea a unităţilor de învăţământ de provenienţă a elevilor şi acordarea unor stimulente financiare acestora, de către M.E.C., la poziţia 138, a fost inclus şi reclamantul, în calitate de profesor pregătitor, cu un premiu în suma de 8330 RON.

Ulterior, prin Ordinul Ministrului Educaţiei nr. 3105/22.01.2020 s-a dispus modificarea Ordinului nr. 5560/12.12.2019 în sensul înlăturării de pe lista profesorilor pregătitori a reclamantului.

Reclamantul a formulat plângerea prealabilă înregistrată sub nr. x/14.01.2020, prin care a solicitat să i se acorde premiul în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 5560/12.12.2019, plângerea fiindu-i respinsă, după cum rezultă din răspunsul cu nr. x/05.02.2020, ca urmare a faptului că acesta nu ocupă o funcţie didactică în cadrul unei unităţi de învăţământ.

Refuzul emitentului ordinului de a acorda suma de bani reprezentând premiul, a fost întemeiat de autoritatea pârâtă pe împrejurarea că, potrivit cadrul legislativ care reprezintă temeiul emiterii ordinului, premierea se acordă doar persoanelor care îndeplineau condiţiile legale care să ateste statutul de profesor, respectiv cadru didactic încadrat în învăţământ în baza unui contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată/determinată.

Împrejurarea că recurentul reclamant nu este încadrat în muncă la niciuna dintre unităţile de învăţământ din subordinea pârâtului, neavând funcţia de profesor/cadru didactic, nu este contestată, instanţa de fond făcând o analiză exhaustivă a funcţiilor didactice din perspectiva art. 247 din Legea 1/2011, inclusiv din perspectiva definiţiei personalului didactic asociat (lit. n), noţiune în care nu se încadrează, de asemenea, recurentul reclamant.

În cadrul motivelor de recurs, este însă criticată soluţia adoptată de organul administrativ şi susţinută de prima instanţă, din perspectiva modului de interpretare a dispoziţiilor H.G. nr. 536/2016, precum şi din perspectiva ignorării calităţii de "profesor pregătitor" recunoscută de ministerul pârât, pe de o parte, în raport de conduita administrativă anterioară (reclamantul fiind premiat cu alte ocazii pentru rezultatele obţinute prin prisma acestei calităţi), iar, pe de altă parte, prin iniţierea unui proiect de hotărâre de guvern prin care se doreşte a se reglementa la nivel legislativ noţiunea de "profesor pregătitor".

Aminteşte Înalta Curte că, din definiţia actului administrativ prevăzută de legiuitor la art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, aşa cum a reţinut şi prima instanţă, rezultă condiţiile de validitate ale acestuia, care se subordonează obligaţiei emiterii acestuia în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare.

Astfel, instanţa are de verificat concordanţa actului administrativ supus analizei cu actele normative cu forţă juridică superioară în temeiul şi în executarea cărora au fost emis, ţinând seama de principiul ierarhiei şi forţei juridice a actelor normative consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituţia României şi art. 4 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată.

În acest sens, se reţine că potrivit articolului 57 alin. (4) din Legea nr. 1/2011:

"Pentru sprijinirea copiilor şi a tinerilor capabili de performanţe înalte, Ministerul Educaţiei şi Cercetării organizează competiţii şcolare, extraşcolare şi extracurriculare, tabere de profil, simpozioane şi alte activităţi specifice şi acordă burse şi alte forme de sprijin material şi financiar. Normele metodologice privind cheltuielile cu organizarea şi desfăşurarea competiţiilor şcolare, extraşcolare şi extracurriculare, cuantumul stimulentelor financiare acordate elevilor premiaţi, profesorilor care i-au pregătit şi unităţilor şcolare de provenienţă a premianţilor se aprobă prin hotărâre a Guvernului."

Astfel, prin art. 5 din H.G. nr. 536/2016 privind stimularea performanţei şcolare înalte din învăţământul preuniversitar s-au stabilit cuantumurile stimulentelor financiare, acordate individual, în funcţie de rezultate şi de compediile şcolare la care au fost obţinute (naţionale, internaţionale), pentru:

"Elevii şi formaţiile/echipele de elevi premiaţi potrivit Metodologiei-cadru de organizare şi desfăşurare a competiţiilor şcolare, Regulamentului de organizare a activităţilor cuprinse în calendarul activităţilor educative, şcolare şi extraşcolare, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, şi regulamentelor competiţiilor internaţionale organizate în ţară sau la care participarea echipelor care reprezintă România este finanţată de Ministerul Educaţiei, denumit în continuare ME, primesc diplome, medalii şi stimulente financiare în cuantumuri după cum urmează: (...)"

În timp ce, la lit. d) se prevede că:

"pentru şcoala unde frecventează elevul/elevii premiat/premiaţi la competiţiile şcolare internaţionale categoria I şi, respectiv, a II-a se acordă aceleaşi stimulente pe care le-a/le-au obţinut elevul/elevii său/săi. Stimulentele primite se vor utiliza pentru dotări destinate, cu prioritate, disciplinei/disciplinelor corespunzătoare obţinerii performanţei şcolare."

Observă Înalta Curte că prin normele metodologice sunt reglementate doar premiile acordate elevilor şi unităţilor de învăţământ, iar celelalte dispoziţii ale actului normativ se referă la drepturile de cazare, masă, transport, etc., care privesc însoţitorii elevilor.

Instanţa apreciază însă relevante dispoziţiile O.U.G. nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, norme avute în vedere la emiterea ordinului atacat, prin care la art. 36 alin. (3) prevede că:

"În perioada 2019-2021, instituţiile şi autorităţile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii, înfiinţate pe lângă instituţiile publice, nu acordă personalului din cadrul acestora premii.";

Iar, prin alin. (4) prevede că:

"Prin excepţie de la prevederile alin. (3), în perioada 2019-2021 se pot acorda premii pentru sportivii şi colectivele tehnice care au obţinut performanţe deosebite la acţiunile sportive internaţionale şi naţionale oficiale, pentru elevii, studenţii, cercetătorii şi profesorii care au obţinut distincţii la olimpiadele internaţionale şi concursurile internaţionale şi naţionale pe discipline de învăţământ şi pentru profesorii care i-au pregătit pe aceştia, cu încadrarea în alocarea bugetară".

Văzând cadrul normativ mai sus expus, Înalta Curte constată că anularea ordinului atacat poate fi dispusă doar dacă prin emiterea acestuia s-a produs reclamantului o vătămare într-un drept astfel cum este aceasta definită prin prevederile art. 2 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 554/2004, însă din dispoziţiile legale nu reiese încălcarea unui asemenea drept.

Cu alte cuvinte, recurentul - reclamant nu poate invoca un drept recunoscut printr-un act normativ şi care să fi fost încălcat de autoritatea pârâtă.

În aceste condiţii, interpretarea noţiunii de "profesor" trebuie realizată doar în raport de definiţia acesteia cuprinsă în Legea nr. 1/2011, actul normativ care stabileşte dreptul la stimulente financiare, astfel cum a realizat şi prima instanţă, nefiind permisă extinderea sferei de cuprindere a acesteia.

Totodată, ca şi condiţie de validitate a actului administrativ, legalitatea acestuia implică şi oportunitatea, derivând din capacitatea pe care o are organul administrativ de a alege soluţia care corespunde cel mai bine interesului public care trebuie satisfăcut.

În exercitarea puterii sale discreţionare, în limitele şi în vederea îndeplinirii obiectivelor stabilite prin actele normative cu forţă juridică superioară incidente în materie, autoritatea publică dispune de o marjă de apreciere, iar numai în cazul în care dreptul de apreciere ar fi exercitat abuziv, prin încălcarea limitelor prevăzute de lege sau prin încălcarea drepturilor subiective ori intereselor legitime private, s-ar putea vorbi despre un exces de putere în sensul art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004, iar actul administrativ ar fi anulabil.

Este adevărat că reclamantul avea o speranţă legitimă de a obţine un premiu, având în vedere calitatea de membru în Comisia Centrală a Olimpiadei Naţionale de Informatica şi al Taberelor de pregătire a loturilor naţionale, precum şi calitatea de Deputy Team Leader la olimpiadele şi turneele internaţionale, activitatea sa fiind recunoscută prin diplomele de excelenţă oferite de Ministerul Educaţiei Naţionale, depuse la filele x, precum şi în raport de împrejurarea că în anul anterior i s-a acordat o astfel de distincţie.

Raportat însă la cadrul legislativ, care, aşa cum s-a arătat, nu instituie o astfel de obligaţie în sarcina autorităţii, se constată că refuzul pârâtului de a acorda premii altor persoane cu activitate de pregătire a elevilor care au obţinut medalii la olimpiade, cu excepţia celor care sunt cadre didactice/profesori în accepţiunea Legii nr. 1/2011, se încadrează în limitele "marjei de apreciere" pe care autorităţile o au în exercitarea atribuţiilor legale.

Constată Înalta Curte că nu se poate vorbi nici de un refuz nejustificat de soluţionare a unei cereri, în sensul art. 2 lit. i) din Legea nr. 554/2004 şi nici de un exces de putere din partea autorităţii publice, în sensul art. 2 lit. n) din Legea nr. 554/2004, cu atât mai mult cu cât, la emiterea actului, au fost avute în vedere normele O.U.G. nr. 114/2018 privind măsurile fiscal -bugetare la nivelul întregii economii, care au suprimat temporar premiile, dând, prin excepţie, posibilitatea acordării acestora, condiţionat de încadrarea în alocarea bugetară.

Această concluzie se desprinde şi din adresa Ministerului Finanţelor Publice nr. x/2018, prin care a fost returnat proiectul de hotărâre privind modificarea H.G. nr. 536/2016 (invocată, ca temei, de recurentul - reclamant), în sensul neavizării includerii în sistemul de premiere prevăzut de actul normativ a altor persoane decât cele care îndeplinesc funcţia de profesor, astfel cum este definit prin legislaţia primară (Legea nr. 1/2011).

În ceea ce priveşte critica privind încălcarea O.M.E.C. nr. 5560/2019, instanţa reţine caracterul neîntemeiat al acesteia, fiind vorba despre o modificare a conţinutului printr-un act administrativ ulterior, emis de emitent în aceleaşi condiţii, în măsura în care acesta nu era intrat în circuitul civil şi nu şi-a produs efectele.

Prin urmare, Înalta Curte constată că sentinţa recurată este legală, fiind dată cu corecta interpretare şi aplicare a normelor de drept incidente circumstanţelor de fapt reţinute în cauză, motivele invocate prin cererea de recurs nefiind în măsură să conducă la reformarea acesteia.

6. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, nefiind identificate motive de casare a sentinţei prin prisma dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinţei nr. 120/F-CONT din 3 noiembrie 2020 a Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 11 octombrie 2022.