Hospital financial director's conflict of interest: presumption triggered by relative's ownership in supplier entity, regardless of decision-making role or personal benefit
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal as unfounded, thereby upholding the lower court's rejection of the plaintiff's action and confirming the validity of the Integrity Agency's evaluation report. The case involved a challenge to an integrity assessment that alleged a conflict of interest because the plaintiff, serving as the financial director of a public hospital, was the first-degree relative of the sole shareholder and administrator of a commercial company that had contracted for services with the hospital for approximately 280,000 RON. The court held that under Articles 178(2)(a) and 181(9) of Law No. 95/2006 read in conjunction with Law No. 176/2010, a conflict of interest exists solely based on the concurrent holding of a specific management position in a public health unit and a close familial relationship with an owner of a private entity in commercial relations with that unit. The Court ruled that the legal presumption of conflict does not require proof that the public official participated in decision-making, signed contracts, or obtained personal patrimonial benefits, thereby rejecting the argument that the lack of direct involvement or profit negated the violation.
Legislator headnote
AI generatedart. 178 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 95/2006, art. 8 din Legea nr. 176/2010, art. 25 alin. (1) din Legea nr. 176/2010, art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ, art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 496 alin. (1) C. proc. civ; Hospital financial director's conflict of interest: presumption triggered by relative's ownership in supplier entity, regardless of decision-making role or personal benefit: The case involved a challenge to an integrity assessment that alleged a conflict of interest because the plaintiff, serving as the financial director of a public hospital, was the first-degree relative of the sole shareholder and administrator of a commercial company that had contracted for services with the hospital for approximately 280,000 RON. The court held that under Articles 178(2)(a) and 181(9) of Law No. 95/2006 read in conjunction with Law No. 176/2010, a conflict of interest exists solely based on the concurrent holding of a specific management position in a public health unit and a close familial relationship with an owner of a private entity in commercial relations with that unit. The Court ruled that the legal presumption of conflict does not require proof that the public official participated in decision-making, signed contracts, or obtained personal patrimonial benefits, thereby rejecting the argument that the lack of direct involvement or profit negated the violation.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural rule cited as the legal basis for the final decision on the merits in administrative litigation.
Procedural rule cited in the dispositive to authorize the dismissal of the appeal as unfounded.
Full text
Şedinţa publică din data de 11 octombrie 2022
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii
Prin cererea înregistrată sub nr. x/2020 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A. a formulat contestaţie împotriva raportului de evaluare nr. x/27.02.2020, emis de ANI la data de 27.02.2020, solicitând anularea acestuia.
Prin raportul de evaluare contestat, pârâta, a reţinut încălcarea dispoziţiilor art. 181 alin. (1) şi alin. (9), coroborat cu art. 178 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, fiind incidente dispoziţiile art. 25 alin. (1)-(5) din Legea nr. 176/2010, deoarece nu ar fi respectat regimul juridic al conflictelor de interese, în perioada martie 2017- ianuarie 2019, S.C. B. S.R.L., societate la care mama sa deţinea calitatea de asociat şi funcţia de administrator, furnizând produse şi încheind contracte de lucrări/prestări servicii cu Spitalul Municipal Orşova, în valoare totală de 280.111,47 RON.
Prin sentinţa nr. 796 din data de 17.09.2020 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti a fost admisă excepţia necompetenţei teritoriale a Curţii de Apel Bucureşti, invocată din oficiu.
A fost declinată competenţa teritorială de soluţionare a cauzei privind cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate, în favoarea Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal.
2. Hotărârea primei instanţe
Prin sentinţa civilă nr. 245 din 3 noiembrie 2020 a Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal s-a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate, ca neîntemeiată.
3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva sentinţei menţionate la pct. 2 a formulat recurs reclamantul criticând-o pentru motive de nelegalitate.
S-a arătat că au fost încălcate dispoziţiile art. 8 din Legea nr. 176/2010 care stabilesc regulile după care se desfăşoară activitatea de evaluare, respectiv legalitatea, confidenţialitatea, imparţialitatea, independenţa operaţională, celeritatea, buna administrare, dreptul la apărare, precum şi prezumţia dobândiri dobândirii licite a averii.
Potrivit art. 25 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit reglementării aplicabile demnităţii, funcţiei sau activităţii respective, fapta unei persoane care a emis un act administrativ, a încheiat un act juridic, a luat o decizie sau a participat la luarea unei decizii, cu încălcarea obligaţiilor legale referitoare la incompatibilităţi sau conflict de interese.
Din înscrisurile depuse la dosarul A.N.I., contracte de prestări servicii, documente justificative, facturi, etc., rezultă că recurentul reclamant nu a fost implicat în luarea vreunei decizii, nu a încheiat un act juridic/administrativ în legătură cu acestea.
S.C. B. S.R.L. a fost reprezentată la încheierea contractelor de C., potrivit împuternicirii nr. 3/17.02.2015, persoană care administra societatea comercială, iar decizia de contractare a serviciilor societăţii nu a fost luată în cadrul Comitetului Director al Spitalului, ci de către managerii spitalului prin procedura achiziţiei directe, în baza unui referat de necesitate întocmit de angajaţii spitalului.
Recurentul - reclamanta este obligat, potrivit fişei postului să dea curs documentelor fiscale primite, în caz contrar săvârşind o abatere disciplinară.
În cauză nu sunt incidente dispoziţiile art. 181 alin. (1) şi alin. (9), art. 178 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 95/2006, precum şi art. 25 alin. (1)-(5) din Legea nr. 176/2010, întrucât recurentul reclamant nu a luat şi nici nu a participat la luarea vreunei decizii în legătură cu contractele şi facturile menţionate în raportul de evaluare contestat, nu a încheiat vreun act juridic şi nici nu a emis vreun act administrativ care să influenţeze în vreun fel încheierea acestor contracte, achiziţionarea produselor/serviciilor ori recepţia acestora.
Totodată, s-a arătat că, urmare a derulării raporturilor comerciale între Spitalul Municipal Orşova şi S.C. B. S.R.L., recurentul - reclamant nu a avut vreun beneficiu patrimonial, argument înlăturat în mod nefondat de către prima instanţă.
Motivarea sentinţei este lapidară, în condiţiile în care instanţa de fond nu a cercetat în mod aprofundat speţa, rezumându-se la a invoca două articole pentru motivarea hotărârii atacate. Or, în situaţia în care se reţine chiar de către instanţa de fond neimplicarea reclamantulu în luarea vreunei decizii, semnării vreunui contract între Spitalul Municipal Orşova şi S.C. B. S.R.L., nu este posibil să se concluzioneze asupra existenţei conflicutlui de interese.
Pentru aceste motive, s-a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei şi admiterea acţiunii formulate.
4. Apărările formulate în cauză
Intimata-pârâtă Agenţia Naţională de Integritate a depus întâmpinare prin care a invocat excepţia nulităţii recursului, respinsă în şedinţa publică, iar, în subsidiar, a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
S-a arătat că, astfel cum corect a reţinut prima instanţă, în cazul recurentului - reclamant conflictul de interese este generat, indiferent de modalitatea de achiziţionare de servicii, de existenţa unui grad de rudenie între recurentul - reclamant, care deţine o funcţie de conducere în cadrul Spitalului Municipal Orşova, funcţie specifică comitetului director şi mama acestuia care deţinea calitatea de asociat unic şi funcţia de administrator al S.C. B. S.R.L.
5. Soluţia instanţei de recurs
Analizând sentinţa recurată în raport de motivele de casare formulate, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamant este nefondat.
Prin raportul de evaluare nr. x/27.02.2020 contestat în prezenta cauză, s-a constatat, în urma activităţii de evaluare că reclamantul ar fi încălcat dispoziţiile art. 181 alin. (1) şi alin. (9), coroborat cu art. 178 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, fiind incidente dispoziţiile art. 25 alin. (1)-(5) din Legea nr. 176/2010, deoarece nu ar fi respectat regimul juridic al conflictelor de interese, întrucât, în perioada martie 2017- ianuarie 2019, S.C. B. S.R.L., societate la care mama sa deţinea calitatea de asociat şi funcţia de administrator, a furnizat produse şi a încheiat contracte de lucrări/prestări servicii cu Spitalul Municipal Orşova, în valoare totală de 280.111,47 RON.
În drept, sunt relevante următoarele dispoziţii din Legea nr. 95/2006:
Art. 181 alin. (1):
"În cadrul spitalelor publice se organizează şi funcţionează un comitet director, format din managerul spitalului, directorul medical, directorul financiar-contabil, iar pentru spitalele cu peste 400 de paturi un director de îngrijiri.
(9) Dispoziţiile art. 178 alin. (1) lit. b) -g) referitoare la incompatibilităţi, ale art. 178 alin. (2) referitoare la conflictul de interese şi ale art. 178 alin. (4) şi (5) se aplică în mod corespunzător şi persoanelor care ocupă funcţii specifice comitetului director"
Art. 178 alin. (2) lit. a):
"Constituie conflict de interese: a) deţinerea de către manager persoană fizică, manager persoană juridică ori reprezentant al persoanei juridice de părţi sociale, acţiuni sau interese la societăţi reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ori organizaţii nonguvernamentale care stabilesc relaţii cu caracter patrimonial cu spitalul la care persoana în cauză exercită funcţia de manager. Dispoziţia de mai sus se aplică şi în cazurile în care astfel de părţi sociale, acţiuni sau interese sunt deţinute de către soţul/soţia, rudele ori afinii până la gradul al IV-lea inclusiv ai persoanei în cauză".
În ceea ce priveşte criticile formulate, întemeiate pe cazul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., în esenţă, acestea sunt centrate pe argumentul lipsei unui folos patrimonial obţinut de recurent. Totodată se invocă lipsa participării la faptele reţinute de intimata - pârâtă, reclamantul nefiind consultat asupra încheierii contractului, iar în timp ce decizia de contractare a serviciilor S.C. B. S.R.L. nu a fost luată în cadrul comitetul director al spitalului, ci de către managerii spitalului prin procedura achiziţiei directe, pe platforma electronica de achiziţii SICAP.
Înalta Curte constată că sunt nefondate argumentele reiterate în faţa instanţei de recurs, în sensul că pârâta nu a reuşit să facă dovada participării recurentului la procedura de atribuire, precum şi a existenţei unui interes personal de natură patrimonială obţinut de reclamant, câtă vreme dispoziţiile art. 178 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 95/2006 reglementează conflictul de interese fără condiţia obţinerii unor astfel de beneficii de către persoana cercetată. De asemenea, textul de lege nu se referă la efectuarea în concret a vreunei activităţi care să atragă conflictul de interese, referindu-se doar la existenţa unui grad de rudenie cu o persoană care deţine părţi sociale, acţiuni, la o societate aflată în relaţii comerciale cu unitatea de spital la care persoana cercetată deţine funcţia de membru în consiliul director.
Din materialul probator administrat în cauză rezultă că reclamantul a deţinut funcţia de director financiar contabil al Spitalului municipal Orşova, începând cu data de 12.11.2014 (conform Dispoziţiilor nr. 109/12.11.2014 şi nr. 161/13.11.2017 emise de managerul Spitalului municipal Orşova), iar mama reclamantului, doamna D., în perioada 02.03.2009 - 06.02.2019 a deţinut calitatea de asociat unic/asociat cu o cotă de participare la beneficii şi pierderi de 95% din capitalul social şi funcţia de administrator în perioada 02.03.2009 - 30.01.2019, la S.C. B. S.R.L.. Totodată s-a reţinut furnizarea de produse şi încheierea de contracte de lucrări/prestări servicii de către S.C. B. S.R.L., societate la care mama persoanei evaluate deţinea calitatea de asociat şi funcţia de administrator, cu Spitalul municipal Orşova la care domnul A. deţine funcţia de director financiar contabil în perioada martie 2017 - ianuarie 2019, în valoare totală de aproximativ 280.111,47 RON.
Din interpretarea acestor norme, în mod legal, prima instanţă a statuat că nu prezintă nicio relevanţă faptul că membrul în consiliul de administraţie nu avea putere de decizie cu privire la atribuirea contractelor, legiuitorul sancţionând conflictul de interese prin raportare la simpla deţinere a celor două calităţi.
Aşadar, faţă de dispoziţiile imperative citate mai sus, este cert că legiuitorul a instituit o prezumţie legală absolută de afectare a interesului public, prin simpla deţinere concomitentă a calităţii de membru în consiliul de administraţie şi a existenţei gradului de rudenie (gradul IV) cu un acţionar/deţinător de părţi sociale în cadrul unei societăţi comerciale cu care respectiva unitate medicală derulează raporturi comerciale.
În acest context, toate afirmaţiile recurentului referitoare la lipsa deţinerii unor funcţii decizorii, sau care să aibă impact în atribuirea contractelor, nu pot modifica structura conflictului de interese, aşa cum a fost concepută de legiuitor, raportat la cerinţele de interes general referitoare la buna gestionare a banilor publici folosiţi pentru realizarea unui sistem de sănătate modern, eficient economic, pus în slujba cetăţeanului, în vederea eliminării oricăror suspiciuni cu privire la modul de administrare a banului public.
Prin urmare, Înalta Curte constată că sentinţa recurată este legală, fiind dată cu corecta interpretare şi aplicare a normelor de drept incidente circumstanţelor de fapt reţinute în cauză, motivele invocate prin cererea de recurs nefiind în măsură să conducă la reformarea acesteia.
6. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
Pentru considerentele expuse, nefiind identificate motive de casare a sentinţei prin prisma dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinţei nr. 245 din 3 noiembrie 2020 a Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 11 octombrie 2022.