Negative jurisdiction conflict resolved: Court of Appeal competent for damages claim against Government over unconstitutional pension levy

Şedinţa publică din data de 12 octombrie 2023

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Obiectul acţiunii şi hotărârea primei instanţe sesizate

1.1. Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal, la data de 04.01.2023, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României,

1. Repararea prejudiciului cauzat prin punerea în aplicare, începând cu data de 1 ianuarie 2022, a dispoziţiilor art. XXIV, pct. 13 din O.U.G. nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din data de 17.12.2021, publicată în M.O. nr. 1202/18.12.2021, prin care s-a introdus în Codul fiscal o taxă nouă sub forma contribuţiilor sociale obligatorii constând în asigurări sociale de sănătate datorate de persoane fizice care realizează venituri din pensii pentru partea care depăşeşte suma lunară de 4.000 RON, pentru fiecare drept de pensie,

2. Obligarea pârâtului la despăgubiri constând în plata unor sume egale cu sumele reţinute începând cu luna ianuarie 2022 din pensia reclamantului, reţineri făcute cu titlu de contribuţii de asigurări sociale de sănătate, cu o bază lunară de calcul a contribuţiei de 10% din partea ce depăşeşte suma lunară de 4.000 RON pentru fiecare drept de pensie, despăgubirile urmând a fi calculate începând cu prima reţinere din pensia reclamantului şi până la acoperirea integrală a prejudiciului, indexat cu rata inflaţiei (art. 9 alin. (1)-(5) din Legea nr. 554/2004),

3. Obligarea pârâtului la despăgubiri constând în plata dobânzilor legale aferente sumelor reţinute cu titlu de contribuţii de asigurări sociale de sănătate, calculate începând cu data primei reţineri şi până la acoperirea integrală a prejudiciului (art. 6 din O.G. nr. 13/2011).

1.2. Prin sentinţa civilă nr. 35 din 15 martie 2023, Curtea a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

A reţinut instanţa, în esenţă, dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 şi faptul că în cauză este vorba despre un litigiu relativ la contribuţii şi accesorii ale acestora sub pragul valoric ce atrage competenţa curţii de apel.

Atât timp cât sumele ce sunt avute în vedere corespund unuia din tipuri de impuneri la care face referire art. 10 din Legea nr. 554/2004, criteriul valoric este cel care se impune a fi reţinut, iar nu criteriul rangului autorităţii, care ar opera numai în condiţiile în care prejudiciul vizat nu ar corespunde uneia dintre categoriile vizate de textul legal.

Referitor la chestiunea dacă reclamantul are deschisă calea art. 9 din Legea nr. 554/2004 atât timp cât ar avea deschisă calea unei acţiuni în jurisdicţia muncii, antamată de pârât prin întâmpinare, Curtea a apreciat că ar corespund nu unui aspect de competenţă, ci, mai degrabă, unei chestiuni de admisibilitate a acţiunii, ce, însă, nu poate avea prioritate faţă de excepţia necompetenţei materiale.

2. Hotărârea celei de-a doua instanţe

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal la data de 24.04.2023.

Prin sentinţa civilă nr. 401 din 18 mai 2023, Tribunalul a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

A reţinut instanţa faptul că reclamantul solicită despăgubiri în condiţiile art. 9 din Legea nr. 554/2004 pentru prejudicii cauzate printr-o ordonanţă a Guvernului considerată neconstituţională, despăgubiri care sunt solicitate de la o autoritate publică centrală.

A apreciat că în cauză nu este vorba despre un litigiu relativ la contribuţii şi accesorii, reclamantul precizând că şi-a întemeiat acţiunea pe dispoziţiile art. 9 din Legea nr. 554/2004 şi că solicită repararea unui prejudiciu cauza ca urmare a emiterii unei ordonanţe de urgenţă care ulterior a fost declarată neconstituţională.

Constatând ivit conflict negativ de competenţă, Tribunalul, în temeiul art. 134 C. proc. civ., a suspendat cauza şi a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu soluţionarea acestuia.

3. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului de competenţă

Analizând conflictul negativ de competenţă intervenit între cele două instanţe, în raport cu hotărârile pronunţate şi cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte reţine următoarele.

Aspectul care a generat conflictul negativ de competenţă între instanţele sesizate îl constituie problema instanţei competente material să soluţioneze cauza, în raport cu obiectul dedus judecăţii şi cu prevederile legale incidente în materie.

Obiectul cererii introductive îl reprezintă acordarea de despăgubiri în temeiul dispoziţiilor art. 9 din Legea nr. 554/2004, indicat în mod expres de către reclamant în cuprinsul acţiunii.

Reclamantul este nemulţumit că, în contextul emiterii O.U.G. nr. 130/2021, s-a introdus în Codul fiscal o taxă nouă sub forma contribuţiilor sociale obligatorii constând în asigurări sociale de sănătate datorate de persoane fizice care realizează venituri din pensii pentru partea care depăşeşte suma lunară de 4.000 RON, considerându-se vătămat de aplicarea prevederilor art. XXIV pct. 13 din ordonanţa de urgenţă menţionată, iar, în vederea recuperării prejudiciului astfel suferit, a solicitat acordarea de despăgubiri în temeiul art. 9 din Legea nr. 554/2004.

Cererea de chemare în judecată priveşte atragerea răspunderii pentru reţinerile din drepturile de pensie, operate nelegal ca efect al aplicării unui act normativ constatat neconstituţional, fiind formulată în vederea reparării unui prejudiciu, în contradictoriu cu autoritatea publică centrală responsabilă pentru cauzarea acestuia.

Astfel, în raport cu scopul urmărit de către reclamant prin introducerea acţiunii şi cu obiectul acesteia, constând în obligarea autorităţii pârâte la plata de despăgubiri, competenţa materială şi teritorială de soluţionare a cauzei se stabileşte în conformitate cu dispoziţiile art. 9 alin. (5) coroborat cu art. 10 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 554/2004.

Prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 stabilesc două criterii pentru determinarea instanţei de contencios administrativ competente, respectiv pozitionarea autorităţii publice emitente a actului administrativ (autoritate centrală/locală) şi valoarea impozitului, taxei, contribuţiei care face obiectul actului administrativ.

În cauză, acţiunea fiind întemeiată pe art. 9 din Legea nr. 554/2004, nu operează criteriul valoric, ci este determinant criteriul rangului central al autorităţii publice pârâte faţă de care reclamantul a solicitat acordarea de despăgubiri, în situaţia în care prevederile ordonanţei de urgenţă au fost declarate neconstituţionale, competenţa materială de soluţionare revenind secţiei de contencios administrativ a curţilor de apel.

În consecinţă, în raport şi cu dispoziţiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte constată că instanţa competentă material şi teritorial să soluţioneze cauza în prima instanţă este Curtea de Apel Suceava, domiciliul reclamantului aflându-se în circumscripţia teritorială a acesteia.

4. Temeiul legal al soluţiei adoptate

Pentru considerentele expuse şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Curţii de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTEMOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei, privind pe reclamantul A. şi pe pârâtul Guvernul României, în favoarea Curţii de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 12 octombrie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.