Teacher’s appeal rejected; lack of personal harm defeats bid to force school grade-closing inspection.

Şedinţa publică din data de 6 octombrie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanţele cauzei

Obiectul cererii (le chemare în judecată

Prin acţiunea formulată, reclamanta A., în temeiul art. 8 alin. (1) şi alin. (1)2 din Legea nr. 554/2004 cu modificările şi completările ulterioare, a solicitat obligarea pârâtelor, potrivit competenţelor conferite de lege, să efectueze o acţiune de control în unitatea de învăţământ preuniversitar din judeţul Dolj, Şcoala Gimnazială Filiaşi, cu sediul în Filiaşi, cu privire la încheierea situaţiei şcolare a elevilor acestei instituţii, clasele I -VIII, semestrul I şi semestrul II, anul şcolar 2019 - 2020 şi remedierea deficienţelor constatate în urma controlului.

Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 252 din 11 noiembrie 2020, Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal a respins acţiunea formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Ministrul învăţământului, Corpul de Control al Ministerului Educaţiei şi Cercetării, având ca obiect obligaţia de a face.

Calea de atac exercită în cauză

Reclamanta A. a declarat recurs împotriva sentinţei nr. 252 din 11 noiembrie 2020 a Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Recurenta critică soluţia instanţei de fond pentru nelegalitate şi netemeinicie, raportat la dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi pct. 8 din C. proc. civ., întrucât instanţa de fond a pronunţat sentinţa recurată, fără a efectua o analiză a normelor de drept material aplicabile în speţă, fără o analiză a cererii de probatorii a recurentei din cursul procesului, fără a "pipăi fondul cauzei" fără nicio motivare în drept a soluţiei de respingere a anumitor argumente acestora, urmare a lipsei de analiză sau a analizei eronate a susţinerilor acesteia, fiind astfel încălcate principiile esenţiale procesului civil şi a drepturilor corelative.

Opinează recurenta că hotărârea judecătorească trebuie să cuprindă în motivarea sa argumentele pro şi contra care au format, în fapt şi în drept, convingerea instanţei cu privire la soluţia pronunţată, argumente care, în mod necesar, trebuie să se raporteze, pe de o parte, la susţinerile şi apărările părţilor, iar, pe de altă parte, la dispoziţiile legale aplicabile raportului juridic dedus judecăţii, în caz contrar, fiind lipsită de suport probator, legal şi pronunţată cu nerespectarea prevederilor art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ.

Mai mult, obligativitatea motivării hotărârilor judecătoreşti constituie o condiţie a procesului echitabil, exigenţă a art. 21 alin. (3) din Constituia României şi art. 6 alin. (1) din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale.

Apreciază că, s-a făcut o greşită interpretare şi aplicare a dispoziţiilor materiale incidente în cauza, respectiv a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. r) coroborate cu dispoziţiile art. 8 alin. (1) şi alin. (1)2 din Legea nr. 554/2004, raportat si la particularităţile speţei deduse judecăţii.

În motivarea căii de atac recurenta a mai arătat următoarele:

Astfel, a precizat că înainte de sesizarea instanţei de contencios administrativ şi fiscal, recurenta a înţeles, pe calea procedurii prealabile, să reclame vătămarea unui interes legitim public, în speţă al elevilor instituţiei de învăţământ Şcoala Gimnazială Filiaşi, ce vor participa la Evaluarea Naţională a absolvenţilor clasei a VIII-a în anul şcolar 2019 - 2020 şi, ulterior la admiterea în licee, unde media de admitere se va calcula în continuare luând în calcul media de la Evaluarea Naţională 2020 - care are o pondere de 80% în media de admitere la liceu şi media generală de absolvire a claselor V -VIII care va avea pondere de 20%.

Din această perspectivă, recurenta a învederat încălcarea, de către unitatea şcolară preuniversitară, a procedurii de încheiere a situaţiei şcolare şi a acordării notei la purtare, ce reflectă comportamentul elevului pe timpul şcolarizării, atât pentru semestrul I, ce a avut loc în data de 19.12.2019 pentru clasele I - VIII, cât şi pentru semestru II, ce a avut loc astăzi, 12.06.2020 pentru clasele I -VIII.

Sub acest aspect, situaţiile şcolare şi notele la purtare sunt invalide, recurenta refuzând să-şi dea acordul cu privire la acestea, fiind în prezenţa unor înscrisuri lovite de nulitate, care au fost întocmite în fals şi tară validare (fără hotărâre de validare) întrucât nu s-a făcut cvorumul necesar în data de 19.12.2020 pentru primul semestru.

Situaţiile la purtare pentru clasele a VIII-a - A, B, C, D, E - sunt lovite de nulitate, întrucât nu a fost respectată legislaţia în vigoare.

Ulterior, în data de 5 iunie 2020 a fost descărcată o situaţie şcolara în baza procesului-verbal al Consiliului Profesoral, dar nu a existat fizic o hotărâre de validare.

Or, în baza acestei baze de date din sistemul informatic, referitoare Ia mediile generale obţinute de elevi, se vor elibera acte de studii elevilor, în baza cărora se va face procedura de selecţie la admiterea ulterioară în licee.

Din acest punct de vedere, caracterul discriminatoriu ce încalcă dreptul elevilor şi îi prejudiciază pe candidaţi în drepturile lor, materiale şi morale, în condiţiile în care pierderea reală de şansă poate constitui un element de luat în considerare în acordarea unei reparaţii echitabile pentru prejudiciul suferit (Curtea Europeană a Drepturilor Omului, hotărârea în cauza Glod împotriva României, cererea nr. x/98, hotărâre în cauza Crisan contra România, cererea nr. 42930).

Este inadmisibil ca, în cadrul unei unităţi de învăţământ preuniversitar, să nu existe o departajare reală între elevii care frecventează orele instituţiei şi lipsesc motivat şi, cei care înţeleg să nu frecventeze orele instituţiei şi au un comportament delincvenţional.

Neaplicarea regulamentelor şi a legislaţiei în vigoare, referitoare la scăderea mediei la purtare pentru absenţele: nemotivate şi pentru abateri disciplinare, constituie o ingerinţă în drepturile elevilor, ce se răsfrânge în închiderea unor situaţii şcolare ce nu reflectă realitatea.

În calitate de cadru didactic, recurenta apreciază că este vătămată de deciziile arbitrare, nejustificate şi nelegale luate de către instituţia şcolară preuniversitară, ce înţelege să adopte o atitudine pasivă cu privire la problemele reale cu care se confruntă profesorul la clasă, care nu de multe ori ajung să fie mediatizate de către mass-media.

Această atitudine a instituţiei de învăţământ conferă unor elevi privilegii fără o acoperire legală şi morală din partea celor ce ar trebui să vegheze la dezvoltarea unor tineri cu reale valori morale şi sociale, în detrimentul elevilor care dovedesc prin comportamentul manifestat aderarea lor la o societate bazată pe tradiţiile morale şi sociale ale societăţii româneşti.

Potrivit dispoziţiilor Hotărârii nr. 24 din 16 ianuarie 2020, Ministerul Educaţiei şi Cercetării este un organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, care se organizează şi funcţionează în subordinea Guvernului,

Ministerul Educaţiei şi Cercetării organizează şi conduce sistemul naţional al educaţiei, formării profesionale, cercetării ştiinţifice, dezvoltării tehnologice şi inovării şi exercită atribuţiile stabilite prin legi şi prin alte acte normative din sfera sa de activitate.

Pentru realizarea obiectivelor din domeniile sale de activitate, Ministerul Educaţiei şi Cercetării îndeplineşte următoarele funcţii principale:

- de strategie, prin care planifică strategic şi asigură elaborarea şi implementarea politicilor în domeniul educaţiei, formării profesionale, cercetării ştiinţifice, dezvoltării tehnologice şi inovării;

- de autoritate de stat, prin care asigură urmărirea şi controlul respectării reglementărilor din domeniile sale de activitate;

- de evaluare, coordonare şi control al realizării politicilor în domeniul educaţiei, formării profesionale, cercetării ştiinţifice, dezvoltării tehnologice şi inovam; (...)

Astfel, în considerarea prerogativelor conferite de disp art. 5 alin. (1) lit. c) şi ţ) din Hotărârea nr. 24/2020, potrivit cărora MEC, coordonează şi controlează sistemul naţional de educaţie, de formare profesională şi de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi inovare; efectuează acte de control potrivit reglementărilor în vigoare şi regulamentelor naţionale şi ale Uniunii Europene în domeniile sale de activitate, coroborate cu disp. art. 6 lit. f), prin care este autorizat să efectueze acte de control, potrivit reglementărilor în vigoare şi regulamentelor naţionale şi ale Uniunii Europene, în domeniile sale de activitate, urmează să reţineţi admisibilitatea demersului reclamantei, cu atât mai mult cu cât, MEC este girantul sistemului naţional al educaţiei, formării profesionale, cercetării ştiinţifice, dezvoltării tehnologice şi inovării. Cu privire la Corpul de Control din cadrul MEN, arată faptul că acesta funcţionează la nivel de direcţie şi este direct subordonat ministrului Educaţiei.

Pe cale de consecinţă, obiectivul general al Corpului de Control constă în asigurarea condiţiilor de conformitate cu actele normative aflate în vigoare, în vederea bunei funcţionări a aparatului propriu şi a entităţilor din domeniul de competenţă al MEN.

Dintre funcţiile Corpului de Control al MEN, amintim verificarea instituţiilor planificate pentru control sau a aspectelor a unor aspecte sesizate în memorii, dispuse prin ordin de serviciu de către ministrul Educaţiei, întocmirea rapoartelor de control cu prezentarea propunerilor de remediere a deficienţelor constatate şi monitorizarea modului de îndeplinire a măsurilor stabilite în rapoartele aprobate.

Participarea procesuală a C.N.C.D., în baza art. 27 din O.G. nr. 137/2000R opinăm că priveşte toate Cauzele judecătoreşti, indiferent de obiectul concret al acestora (conflicte de muncă, anulare de acte administrative, reziliere de contracte, refuzul de soluţionare a unor cereri sau alte pretenţii, drepturi băneşti etc), care vizează lato sensu principiul nediscriminării, intentate pe rolul tuturor instanţelor de judecată competente material şi teritorial de pe întreg teritoriul României

Pentru aceste considerente, opinează că este vorba de un tratament favorabil rezultat al unei aplicării greşite a legii, iar instanţa sesizată cu acţiunea poate şi trebuie să analizeze aceste aspecte, urmare a verificării şi constatării caracterului discriminatoriu manifestat de unitatea de învăţământ, cât şi prin absenţa efectuării unui control de către autorităţile abilitate.

Considerentele înaltei Curţi asupra recursului

Examinând sentinţa atacată prin prisma criticilor formulate şi a dispoziţiilor legale incidente, înalta Curte constată următoarele:

În cauza de faţă, prin acţiunea promovată, recurenta-reclamantă A. a solicitat obligarea pârâtelor, potrivit competenţelor conferite de lege, să efectueze o acţiune de control în unitatea de învăţământ preuniversitar din judeţul Dolj, Şcoala Gimnazială Filiaşi, în cadrul căreia activează ca şi profesor, cu privire la încheierea situaţiei şcolare a elevilor acestei instituţii, clasele I -VIII, semestrul I şi semestrul II, anul şcolar 2019 - 2020 şi remedierea deficienţelor constatate în urma controlului.

Recurenta a arătat că este cadru didactic, iar, în unitatea şcolară preuniversitară în care îşi desfăşoară activitatea, a fost încălcată procedura de încheiere a situaţiei şcolare şi a acordării notei la purtare, atât pentru semestrul I, cât şi pentru semestrul II, ceea ce conduce la vătămarea interesului public al elevilor din cadrul instituţiei de învăţământ, avînd în vedere că, în baza mediilor generale obţinute de elevi, se vor elibera acte de studii, în temeiul cărora va fi făcută selecţia la admiterea ulterioară în licee.

Având în vedere obiectul cererii de chemare în judecată formulat, recurenta-reclamantă A. a solicitat obligarea pârâtelor, potrivit competenţelor conferite de lege, să verifice legalitatea încheierii situaţilor şcolare în ceea ce priveşte notele la purtare a elevilor claselor I-VIII (semestrul I şi semestrul II, anul şcolar 2019-2020) din unitatea de învăţământ preuniversitar din judeţul Dolj, Şcoala Gimnazială Filiaşi şi remedierea deficienţelor constatate în urma controlului.

Instanţa de fond în mod corect a analizat din oficiu excepţia lipsei de interes în promovarea cererii de chemare în judecată de către reclamanta A. în conformitate cu prevederile dispoziţiilor art. 8 alin. (1) şi alin. (1)2 din Legea nr. 554/2004.

Astfel, raportând susţinerile recurentei privind vătămarea unui interes public, la temeiul de drept invocat, instanţa de fond în mod corect a reţinut că "în sensul dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. r) din Legea nr. 554/2004, interes legitim public este interesul care vizează ordinea de drept şi democraţia constituţională, garantarea drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor fundamentale ale cetăţenilor, satisfacerea nevoilor comunitare, realizarea competenţei autorităţilor publice". Art. 8 din acelaşi act normativ, trasând limitele obiectului acţiunii în contencios administrativ, prevede, la alini înd.l că persoanele fizice şi persoanele juridice de drept privat pot formula capete de cerere prin care invocă apărarea unui interes legitim public numai în subsidiar, în măsura în care vătămarea interesului legitim public decurge logic din încălcarea dreptului subiectiv sau a interesului legitim privat".

Astfel, în mod temeinic s-a statuat că invocarea vătămării unui interes legitim public are un caracter subsidiar invocării unei vătămării unui interes legitim privat, respectiv în măsura în care vătămarea interesului legitim public decurge logic din încălcarea dreptului subiectiv sau interesului legitim privat.

Interesul privat afirmat de recurenta -reclamantă în cererea de chemare în judecată constă în interesul de a desfăşura activitatea didactică în mod normal, fără perturbări, în timpul orelor, astfel că instanţa nu a putut reţine ca fiind dovedită susţinerea acesteia în sensul că, prin încheierea, în mod defectuos, a mediilor şcolare anuale sau semestriale, au existat situaţii particulare în care elevii au pierdut poziţii favorizante la examenul de capacitate.

Din analiza interesului recurentei în demararea prezentului demers judiciar, instanţa de fond în mod întemeiat a reţinut că în conformitate cu prevederile art. 32 C. proc. civ., existenţa interesului este urmărită pe tot parcursul procesului, nu numai cu privire la cererea introductivă de instanţă, ci şi în cazul tuturor celorlalte acte procedurale îndeplinite de părţi pe parcursul desfăşurării procesului.

Interesul este actual dacă, în situaţia în care o persoană nu ar recurge la acţiunea în justiţie, la momentul respectiv, s-ar expune, prin aceasta unui prejudiciu. Un interes eventual nu poate fi luat în considerare. Or, în cauză, recurenta nu justifică

un drept subiectiv sau un interes legitim propriu privat, ci un aşa-zis interes legitim public care nu este subsidiar unui interes privat.

Prin urmare, în condiţiile în care nu a fost făcută dovada unui interes legitim privat sau a unui drept personal al recurentei vătămat, nu se poate reţine vătămarea unui interes legitim public, pierderea reală de şanse a elevilor din cadrul instituţiei de învăţământ în care îşi desfăşoară activitatea recurenta nefiind probată, astfel că în mod corect s-a reţinut că este fondată excepţia lipsei de interes al recurentei în promovarea prezentei acţiuni.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta A. împotriva sentinţei nr. 252 din 11 noiembrie 2020 a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 06 octombrie 2022.