Judicial transfer rejection: balancing personal motives against institutional staffing deficits and abuse of negative advisory opinions
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal of a judge as unfounded, thereby upholding the two decisions of the Superior Council of the Magistrature that refused her transfer from one court to another. The dispute centered on the applicant's challenge to the CSM's rejection of her transfer requests, arguing that the council violated statutory transfer criteria by prioritizing other judges who were already delegated to the target court and that the opposing institutions' negative opinions constituted an abuse of power given her upcoming maternity leave. The court held that the CSM correctly applied Article 612 of Law No. 303/2004, balancing the private interest of the applicant against the public interest of maintaining the functional capacity of the source court, which faced significant staff deficits and near-national-average case volumes; consequently, the court found no excessive exercise of power or discrimination, as the transfer would have severely compromised the operation of the judicial body from which she sought to leave.
Legislator headnote
AI generatedart. 612 din Legea nr. 303/2004, art. 61 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, art. 611 lit. b) din Legea nr. 303/2004, art. 60 din Legea nr. 303/2004, art. 402 din C. proc. civ; Judicial transfer rejection: balancing personal motives against institutional staffing deficits and abuse of negative advisory opinions: Analizând contestaţia formulată în raport de aspectele de nelegalitate invocate Curtea o apreciază pentru considerentele ca nefondate în cauză neputându-se reţine încălcarea dispoziţiilor art. 612 din Legea nr. 303/2004 în ceea ce priveşte aprecierea criteriilor de transfer sau existenţa unui exces de putere în ceea ce priveşte avizele emise, care au fost luate în considerare în procedura transferului reclamantei de la Judecătoria Sibiu la Judecătoria Cluj Napoca.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 10 octombrie 2023
Asupra cererii de chemare în judecată de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Obiectul cererii de chemare în judecată.
Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, la data de 18.08.2022, contestatoarea A. a formulat contestaţie împotriva Hotărârilor nr. 2565/15.11.2022 şi nr. 2813/17.11.2022 ale Consiliului Superior al Magistraturii, secţia pentru Judecători, solicitând anularea acestora şi admiterea cererii de transfer la Judecătoria Cluj - Napoca.
In motivarea cererii s-a arătat că Hotărârea nr. 2565/15.11.2022 încalcă prevederile art. 61 indice 2 din Legea nr. 303/2004, care reglementează criteriile de transfer, cât şi cele ale art. 57 alin. (1), (2) şi 6 din acelaşi act normativ care reglementează delegarea judecătorilor, având in vedere că delegarea, motivul pentru care au fost admise cererile a trei judecători, nu se regăseşte în cuprinsul enumerării limitative a art. 61 indice 2 din Legea nr. 303/2004.
Totodată, s-a arătat că reclamanta avea o vechime de aproximativ 5 ani şi 11 luni în funcţia de judecător, respectiv 2 ani şi o lună vechime la Judecătoria Sibiu, la data soluţionării cererii de transfer, iar un judecător avea o vechime de doar 3 ani şi 11 luni în funcţie, respectiv 6 luni vechime la Judecătoria Târgu Mureş, la data soluţionării cererii de transfer. De asemenea, s-a arătat că anterior a formulat 5 cereri de transfer care au fost respinse.
De asemenea, s-a invocat situaţia familială şi distanţa Sibiu-Cluj Napoca, localitatea in care îşi desfăşoară activitatea soţul reclamantei.
În ceea ce priveşte avizele negative primite de la Judecătoria Sibiu, Tribunalul Sibiu şi Curtea de Apel Alba Iulia s-a arătat că sunt nejustificate şi emise cu exces de putere, întrucât faţă de împrejurarea că urmează să intre in concediu de maternitate, urmat de concediu de creştere copil, nu poate fi invocat deficitul de personal şi încărcătura instanţei.
În ceea ce priveşte petitul subsidiar, s-a arătat că cererea de transfer formulată în etapa a doua a fost respinsă prin Hotărârea nr. 2813/17.11.2022, emisă de Consiliul Superior al Magistraturii, secţia pentru Judecători Consiliul strict in raport de avizele negative date de Judecătoria Cluj Napoca, Judecătoria Sibiu, Tribunalul Sibiu şi Curtea de Apel Alba Iulia, tară a analiza în concret motivele invocate în cerere.
Pentru aceste motive, s-a solicitat admiterea contestaţiei, anularea hotărârilor atacate şi admiterea cererii de transfer de la Judecătoria Sibiu la Judecătoria Cluj-Napoca.
Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie asupra contestaţiei
Examinând Hotărârile nr. 2565/15.11.2022 şi nr. 2813/17.11.2022 ale Consiliului Superior al Magistraturii, secţia pentru Judecători, prin prisma criticilor formulate de contestatare, a apărărilor intimatului şi faţă de prevederile legale incidente în materia supusă verificării, Înalta Curte apreciază că prezenta contestaţie este neîntemeiată.
Argumente de fapt şi de drept relevante
La dosar pârâtul CSM a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestaţiei ca nefondată, apreciind ca legale hotărârile contestate emise pentru cele două etape de transfer care o privesc pe reclamantă.
Ambele părţi au depus acte în susţinerea contestaţiei respectiv a întâmpinării.
Analizând contestaţia formulată în raport de aspectele de nelegalitate invocate Curtea o apreciază pentru considerentele ca nefondate în cauză neputându-se reţine încălcarea dispoziţiilor art. 612 din Legea nr. 303/2004 în ceea ce priveşte aprecierea criteriilor de transfer sau existenţa unui exces de putere în ceea ce priveşte avizele emise, care au fost luate în considerare în procedura transferului reclamantei de la Judecătoria Sibiu la Judecătoria Cluj Napoca.
Potrivit dispoziţiilor art. 60 alin. (1) - (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, forma în vigoare la data emiterii hotărârilor atacate:
"(1) Transferul judecătorilor şi procurorilor de la o instanţă la altă instanţă sau de la un parchet la alt parchet ori la o instituţie publică se aprobă, la cererea celor în cauză, de secţia corespunzătoare a Consiliului Superior ai Magistraturii, cu avizul consultativ motivat al preşedintelui instanţei sau al conducătorului parchetului de unde se transferă şi unde se transferă, însoţite de punctul de vedere al preşedinţilor curţilor de apel sau al procurorilor generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel în circumscripţia cărora se află instanţa sau parchetul de unde se transferă şi unde se transferă. în cazul în care transferul se solicită în circumscripţia aceleiaşi curţi de apel sau a aceluiaşi parchet de pe lângă o instanţă din circumscripţia aceleiaşi curţi de apel este necesar punctul de vedere al preşedintelui respectivei curţi de apel sau al procurorului general al parchetului de pe lângă respectiva curte de apel.
(2) Transferul nu se poate face la instanţe sau parchete de nivel superior celor la care judecătorul sau procurorul are dreptul să funcţioneze, potrivit legii.
Posturile vacante de conducere nu se pot ocupa prin transfer".
în temeiul art. 61 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicată, forma în vigoare la data emiterii hotărârilor atacate, la data de 14.09.2022 s-a publicat pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii anunţul privind organizarea sesiunii de transfer a judecătorilor la instanţele judecătoreşti, calendarul estimativ, precum şi situaţia instanţelor la care existau posturi vacante/vacantabile de judecător, utile în procedura de transfer, pentru etapa 1, cu precizarea că analiza opţiunilor exprimate de fiecare judecător urma a se realiza în raport cu situaţia posturilor vacante la instanţele vizate, existente la momentul soluţionării cererilor de transfer de către secţia pentru judecători, care putea diferi de cea publicată iniţial, dată fiind dinamica resurselor umane la nivelul sistemului.
De asemenea, pentru etapa a doua de transferuri, potrivit art. 611 alin. (2) - (3) şi (5) din Legea nr. 303/2004, republicată, forma în vigoare la data emiterii hotărârilor atacate:
"(2) După centralizare, pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii se publică o situaţie privind cererile de transfer formulate şi instanţele sau parchetele pentru care s-a solicitat transferul.
(3) În termen de 5 zile de la data publicării informaţiilor prevăzute la alin. (2), judecătorii sau procurorii pot depune la Consiliul Superior al Magistraturii cereri de transfer pentru posturile care ar putea deveni vacante ca urmare a admiterii unei cereri de transfer formulate în condiţiile alin. (1). Dispoziţiile referitoare la conţinutul cererii prevăzute la alin. (1) se aplică în mod corespunzător. (...)
(5) Cererile de transfer formulate potrivit alin. (3) se analizează şi se soluţionează de secţia pentru judecători respectiv de secţia pentru procurori în şedinţa următoare celei prevăzute la alin. (4), în baza criteriilor prevăzute la art. 612."
Pârâtul, având competenţa materială de a gestiona resursele umane în sistemul judiciar a făcut o aplicare corectă a dispoziţiilor art. 612 din Legea nr. 303/2004 respectiv toate criteriile legale cu privire la cererile de transfer, ţinând cont atât de situaţia concretă a reclamante, personală şi profesională de avizele emise, dar şi prin raportare la necesitatea menţinerii unui echilibru între interesul public - buna funcţionare a judecătorilor implicaţi în procedura de transfer - Judeţul Sibiu şi respectiv Judecătoria Cluj Napoca şi interesul privat al reclamantei respectiv motivele de ordin personal invocate de reclamantă în cadrul procedurii de transfer.
În aceste condiţii, pentru prima etapă de transferuri, analizând concomitent cererile de transfer la Judecătoria Cluj-Napoca, formulate pentru ocuparea a 4 posturi vacante de judecător, în raport de motivele de ordin personal sau profesional invocate de solicitanţi, precum şi în raport de criteriile prevăzute de art. 612 din Legea nr. 303/2004, republicată, forma în vigoare la data emiterii hotărârii atacate, văzând avizele emise în temeiul art. 60 din aceeaşi lege, neputând ignora rolul însemnat al preşedinţilor curţilor de apel în gestionarea optimă a resurselor umane din cadrul instanţelor arondate, în mod corect secţia pentru judecători a apreciat că erau prioritare cererile de transfer formulate de magistraţii care proveneau de la instanţele la care se înregistra cel mai redus volum de activitate, respectiv judecătoriile Dej şi Dragomireşti, în vederea asigurării resurselor umane necesare bunei funcţionări şi echilibrării volumului de muncă la instanţele implicate, ori care erau delegaţi la Judecătoria Cluj-Napoca, măsura admiterii transferului acestora fiind menită inclusiv să asigure continuitatea completurilor în cadrul cărora îşi desfăşurau activitatea, fără a afecta în mod semnificativ activitatea instanţelor de la care s-a solicitat transferul, în condiţiile în care magistraţii respectivi nu îşi desfăşurau activitatea efectiv la acestea.
De asemenea, pentru etapa a doua de transferuri, analizând concomitent cererile de transfer la Judecătoria Cluj-Napoca, formulate pentru ocuparea unui post vacant de judecător, în raport de motivele de ordin personal sau profesional invocate de solicitanţi, precum şi în raport de criteriile prevăzute de art. 612 din Legea nr. 303/2004, republicată, văzând avizele emise în temeiul art. 60 din aceeaşi lege, neputând ignora rolul însemnat al preşedinţilor curţilor de apel în gestionarea optimă a resurselor umane din cadrul instanţelor arondate, în mod corect secţia pentru judecători a apreciat că era prioritară cererea de transfer formulată de domnul judecător B., una dintre cele 2 cereri avizate favorabil de preşedinţii Curţii de Apel Cluj şi Curţii de Apel Târgu Mureş, reţinând totodată vechimea mai mare a domnului B. în funcţia de judecător comparativ cu titularul celeilalte cereri avizată favorabil de preşedinţii ambelor curţi de apel implicate, respectiv doamna judecător C., precum şi motivele detaliate de domnul judecător în cuprinsul cererii de transfer, măsura dispunerii transferului domnului judecător B. reprezentând, la acel moment, respectarea unui just echilibru între interesul public - buna funcţionare a instanţelor - pe care Consiliul Superior al Magistraturii are obligaţia să-l ocrotească în exercitarea rolului său de garant al independenţei justiţiei şi interesul legitim privat al persoanei care a formulat o cerere de transfer.
În raport de considerentele de mai sus, fără a ignora motivele invocate în susţinerea cererilor de transfer de către reclamantă, în mod corect secţia pentru judecători a respins cererile formulate de aceasta, apreciind că transferul unui judecător de la Judecătoria Sibiu în fiecare din cele două etape de transferuri era de natură a genera disfuncţionalităţi majore în buna desfăşurare a activităţii, în condiţiile în care, din schema de 25 de posturi de judecător, 4 erau vacante, 2 judecători erau stagiari, având competenţă redusă în soluţionarea cauzelor deduse judecăţii (existând dificultăţi de ocupare a posturilor), iar instanţa a înregistrat un volum de activitate situat în apropierea mediei naţionale în perioada de referinţă analizată, aspecte care au condus în esenţă la exprimarea avizelor nefavorabile de către Curtea de Apel Alba Iulia, Tribunalul Sibiu şi Judecătoria Sibiu.
Aşadar, în ipoteza admiterii cererilor de transfer ale reclamantei, buna funcţionare a Judecătoriei Sibiu ar fi fost afectată, creându-se un deficit de personal mai mare care ar fi îngreunat şi mai mult activitatea acestei instanţe.
Curtea constată că pârâtul, prin hotărârile contestate a analizat în concret şi în mod efectiv cererea de transfer a reclamantei, respectiv motivele de ordin personal invocate raportat la art. 26 din Constituţia României şi art. 8 din CEDO, dar raportat la toate criteriile prevăzute de art. 612 din Legea nr. 303/2004 raportat la interesul public al instanţei de la care se solicită transferul - respectiv Judecătoria Sibiu.
Faţă de cererea de transfer a reclamantei atât Judecătoria Sibiu cât şi instanţele ierarhic superioare respectiv Tribunalul Sibiu şi Curtea de Apel Alba Iulia au exprimat avize nefavorabile cererilor de transfer formulate de reclamantă.
Deşi caracterul avizelor este unul orientativ, se impune verificarea acestora doar din perspectiva decelării unui eventual exces de putere, prin ignorarea vădită a unor avize unanim pozitive sau în alte situaţii similare, or, în speţă, raportat la motivarea hotărârilor atacate, nu se demonstrează existenţa unui exces de putere nici din perspectiva conţinutului avizelor, nici din perspectiva transformării delegării într-un criteriu distinct.
În cauză nu pot fi reţinute susţinerile reclamantei vizând alte cereri de transfer admise de pârât sau existenţa unui tratament discriminatoriu în sensul art. 2 din O.G. nr. 137/2000.
Toate cererile de transfer admise pentru Judecătoria Cluj Napoca au fost analizate distinct, raportate la aceleaşi criterii legale, delegarea anterioară a judecătorilor nefiind argumentul determinat în admiterea cererilor de transfer formulate de aceştia.
Contrar susţinerilor reclamantei, delegarea judecătorilor la Judecătoria Cluj - Napoca a constituit o împrejurare care a fost avută în vedere de secţia pentru judecători doar din perspectiva criteriului prevăzut de art. 611 lit. b) din Legea nr. 303/2004 în vigoare la acel moment, măsura transferului asigurând în acest caz stabilitatea personalului în cadrul instanţei unde aceştia erau delegaţi şi echilibrarea volumului de muncă.
În cauză nu sunt întrunite condiţiile existenţei unei discriminări sau unui exces de putere în sensul art. 2 alin. 1 lit. n) din Legea nr. 554/2004.
Soluţiile de respingere a cererilor de transfer ale reclamantei au fost adoptate în limitele competenţelor legale şi cu respectarea dispoziţiilor art. 60 din Legea nr. 303/2004 şi analizarea criteriilor conform art. 612 din Legea nr. 303/2004 raportat la interesul privat al reclamantei dar şi prin raportare la interesul public respectiv buna funcţionare a instanţelor implicate în procedura de transfer.
Faţă de cele expuse Curtea va respinge ca neîntemeiată contestaţia formulată, menţinând ca legale hotărârile contestate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge contestaţia formulată de contestatoarea A. împotriva Hotărârilor nr. 2565/15.11.2022 şi nr. 2813/17.11.2022 ale Consiliului Superior al Magistraturii, secţia pentru Judecători, ca nefondată.
Definitivă.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 10 octombrie 2023.