Rejection of constitutional exception for lack of causal link between contested audit law provision and judgment completion procedure

Şedinţa publică din data de 05 octombrie 2023

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal la data de 15 martie 2022, sub nr. x/2022, reclamantul Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Dolj, în contradictoriu cu pârâta Curtea de Conturi a României, a solicitat:

1. anularea, în partea ce priveşte OCPI Dolj, a măsurii dispusă la pct. II.5 din Decizia nr. 111/2/14.01.2022 emisa de Direcţia 1 din cadrul Departamentului III al Curţii de Conturi a României;

2. anularea, în partea ce priveşte OCPI Dolj, a măsurii dispusă la pct. I.3 din Decizia nr. 111/2/1-1.01.2022 emisă de Direcţia 1 din cadrul Departamentului III al Curţii de Conturi a României;

3. anularea, în partea ce priveşte OCPI Dolj, a măsurii dispusă la pct. II.4 din Decizia nr. 111/2/14.01.2022 emisă de Direcţia 1 din cadrul Departamentului III al Curţii de Conturi a României;

4. anularea pct. 204 - 233 din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice Curţii de Conturi (denumit în continuare RODAS), precum şi valorificarea actelor rezultate din aceste activităţi, aprobat prin Hotărârea plenul Curţii de Conturi nr. 155/2014, cu modificările şi completările ulterioare.

Reclamantul a completat cererea de chemare în judecată la data de 31 mai 2022, în sensul că a solicitat şi anularea încheierii nr. III/36/16.05.2022 a Comisiei de soluţionare a contestaţiei, având în vedere că aceasta i-a fost comunicată în timpul procesului.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 2057 din 15 noiembrie 2022, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a dispus următoarele:

- a respins excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului, invocată cu referire la anularea pe fond a actelor administrative;

- a admis în parte acţiunea, cu completare ulterioară;

- a anulat încheierea nr. III/36/16.05.2022 a Comisiei de soluţionare a contestaţiilor din cadrul Curţii de Conturi, prin care a fost respinsă contestaţia reclamantei în procedura prealabilă;

- a respins contestaţia reclamantei împotriva măsurilor dispuse la punctele I.3, II.4 şi II.5 din Decizia nr. III/2/14.01.2022 emisă de Curtea de Conturi;

- a respins cererea privind anulare a pct. 204-233 din RODAS, aprobat prin Hotărârea Plenului Curţii de Conturi nr. 155/2014, cu modificările şi completările ulterioare.

3. Cererea de completare dispozitiv şi cererea de sesizare a Curţii Constituţionale

Reclamantul Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Dolj, în temeiul art. 444 C. proc. civ., a formulat cerere de completare a sentinţei civile nr. 2057 din 15 noiembrie 2022, pronunţată în dosarul nr. x/2022, în sensul de:

- a se constata nulitatea absolută a pct. 204 - 233 din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice Curţii de Conturi (denumit în continuare RODAS), precum şi valorificarea actelor rezultate din aceste activităţi, aprobat prin Hotărârea plenul Curţii de Conturi nr. 155/2014, cu modificările şi completările ulterioare;

- să se constate nulitatea absolută, în partea ce priveşte OCPI Dolj, a Deciziei nr. 111/2/14.01.2022, emisă de Direcţia 1 din cadrul Departamentului III al Curţii de Conturi a României, cu privire la măsurile dispuse la pct. I.3, pct. II.4 şi pct. II.5;

- să se dispună admiterea capetelor de cerere 1-4 astfel cum au fost formulată şi precizată.

Reclamantul a formulat şi cerere de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 alin. (2) din Legea nr. 94/1992 prin raportare la art. 1, art. 52 şi art. 73 din Constituţie.

4. Soluţia instanţei de fond cu privire la cererea de sesizare a Curţii Constituţionale

Prin sentinţa civilă nr. 238 din 14 februarie 2023 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, s-a dispus, printre alte soluţii, respingerea ca inadmisibilă a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate.

5. Calea de atac exercitată împotriva soluţiei de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale

Împotriva sentinţei civile nr. 238 din 14 februarie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs reclamantul Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Dolj, în ceea ce priveşte soluţia de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 alin. (2) din Legea nr. 94/1992, în acest sens fiind înregistrat dosarul cu nr. x/2022

În dezvoltarea recursului, recurentul-reclamant a apreciat că erau întrunite condiţiile prevăzute de art. 29 din Legea nr. 47/1992, pentru sesizarea Curţii Constituţionale.

Recurentul consideră că orice altă condiţie desprinsă din practica judiciară, prin care să se adauge celor expres şi limitative prevăzute de art. 29 din Legea nr. 47/1992 încalcă principiul constitutional prevăzut de art. 1 alin. (94) din Constituţie şi, mai mult, instanţa nu are căderea să analizeze constituţionalitatea unui text.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi soluţia recurată, în raport de dispoziţiile legale incidente şi de criticile invocate, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamantul Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Dolj este nefondat, pentru următoarele considerente:

Criticile de nelegalitate formulate de recurentul-reclamant sunt nefondate, Înalta Curte reţinând că textul de lege a cărui neconstituţionalitate a fost invocată nu are legătură cu soluţionarea cererii de completare dispozitiv, astfel cum în mod corect s-a reţinut prin sentinţa recurată.

Înalta Curte constată că cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate invocată, astfel cum a fost motivată de recurentul-reclamant, nu este admisibilă, în cauză nefiind îndeplinite cumulativ cerinţele prevăzute de dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată.

Astfel, recurentul-reclamant a invocat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (2) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, potrivit cu care:

"(2) Organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice Curţii de Conturi, precum şi valorificarea actelor rezultate din aceste activităţi se efectuează potrivit regulamentului aprobat de plenul Curţii de Conturi, în temeiul prezentei legi."

Potrivit dispoziţiilor art. 29 alin. (1) - (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată:

"(1) Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia.

(2) Excepţia poate fi ridicată la cererea uneia dintre părţi, sau, din oficiu, de către instanţa de judecată ori de arbitraj comercial. De asemenea, excepţia poate fi ridicată de procuror în faţa instanţei de judecată, în cauzele la care participă.

(3) Nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale".

Din interpretarea logico-juridică a prevederilor art. 29 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992, rezultă că, pentru sesizarea Curţii Constituţionale cu o excepţie de neconstituţionalitate, trebuie îndeplinite următoarele condiţii, în mod cumulativ:

(i) excepţia să fie invocată în cadrul unui litigiu aflat pe rolul unei instanţe judecătoreşti sau de arbitraj comercial;

(ii) excepţia să aibă ca obiect neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare;

(iii) norma vizată de excepţie să aibă legătură cu soluţionarea cauzei şi să nu fi fost constatată ca fiind neconstituţională printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale.

De asemenea, condiţia relevanţei excepţiei, care impune ca normele criticate să aibă incidenţă în soluţionarea cauzei respective, nu trebuie analizată in abstracto, ci dedusă din orice fel de tangenţă a prevederilor legale în discuţie cu litigiul aflat pe rolul instanţei.

Prin urmare, se impune o analiză riguroasă, în care să fie luat în calcul interesul procesual al rezolvării excepţiei de neconstituţionalitate, prin prisma elementelor cadrului procesual şi a stadiului concret în care se află litigiul.

Astfel, Înalta Curte reţine faptul că procedura reglementată de dispoziţiile art. 444 alin. (1) din C. proc. civ. permite completarea hotărârilor judecătoreşti în situaţia în care instanţa a omis să se pronunţe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, deşi partea nu a renunţat la judecata acestora.

De asemenea, această procedură se aplică şi în cazul în care instanţa de judecată nu s-a pronunţat asupra cererilor formulate de martori, experţi, traducători sau avocaţi, referitoare la drepturile lor pentru activitatea prestată în proces.

Din această perspectivă, Înalta Curte reţine în primul rând că soluţionarea cererii de completare nu depinde de o eventuală neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (2) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, în condiţiile în care această procedură nu este prevăzută de norma legală criticată pentru neconstituţionalitate şi, în consecinţă, nu are nici aptitudinea de a influenţa modul de soluţionare a acesteia.

Totodată, contrar susţinerilor recurentului-reclamant, Înalta Curte constată că instanţa de fond a analizat în mod adecvat circumstanţele cauzei şi textul de lege incident, din perspectiva condiţiilor de admisibilitate ale excepţiei de neconstituţionalitate, pe care le-a trecut prin filtrul propriei sale aprecieri şi a explicat raţionamentul care a condus la soluţia de respingere a cererii cu care a fost învestit.

Astfel, analiza judecătorului fondului a fost circumscrisă exclusiv verificării condiţiilor cumulative de admisibilitate ale excepţiei de neconstituţionalitate, conform art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, iar nu constituţionalităţii textului de lege ce a făcut obiectul cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, acesta constatând că una dintre aceste condiţii nu este îndeplinită (respectiv legătura cu cauza a normei vizată de excepţia de neconstituţionalitate), fără să adauge celor expres prevăzute în lege.

Pentru considerentele expuse, nefiind incidente motivele de casare prevăzute de art. 488 din C. proc. civ., în temeiul prevederilor art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va respinge recursul declarat de reclamantul Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Dolj, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamantul Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Dolj împotriva soluţiei privind cererea de sesizare a Curţii Constituţionale din sentinţa civilă nr. 238 din 14 februarie 2023 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 C. proc. civ., astăzi, 05 octombrie 2023.