Jurisdictional competence for pensioner damages action challenging unconstitutional health insurance levy on pensions

Şedinţa publică din data de 5 octombrie 2023

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, la data de 5.01.2023, sub nr. x/2023, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României, Ministerul Finanţelor şi Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, a solicitat instanţei să se dispună: obligarea pârâţilor la repararea prejudiciului cauzat reclamantei prin punerea în aplicare, începând cu data de 1 ianuarie 2022, a dispoziţiilor art. XXIV pct. 13 din O.U.G. nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, prin care s-a introdus în Codul fiscal o taxă nouă sub forma contribuţiilor sociale obligatorii constând în asigurări sociale de sănătate datorate de persoanele fizice care realizează venituri din pensii pentru partea care depăşeşte suma lunară de 4.000 RON, pentru fiecare drept de pensie, respectiv, obligarea pârâţilor la despăgubiri constând în plata unor sume egale cu sumele reţinute începând cu luna ianuarie 2022 din pensia reclamantei, reţineri făcute cu titlu de contribuţii de asigurări sociale de sănătate, cu o bază lunară de calcul a contribuţiei de 10% din partea care depăşeşte suma lunară de 4.000 RON pentru fiecare drept de pensie, despăgubirile urmând a fi calculate începând cu prima reţinere din pensia reclamantei şi până la acoperirea integrală a prejudiciului, indexate cu rata inflaţiei (art. 9 alin. (1)-(5) din Legea nr. 554/2004), adică suma de 78 RON lunar (936 RON la data introducerii acţiunii); obligarea pârâţilor la despăgubiri constând în plata dobânzilor legale aferente sumelor reţinute cu titlu de contribuţii de asigurări sociale de sănătate, calculate începând cu data primei reţineri şi până la acoperirea integrală a prejudiciului (art. 6 din O.G. nr. 13/2011).

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Hotărârea Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal

Prin sentinţa nr. 78/2023 din 13 martie 2023, Curtea de Apel Craiova a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj, secţia CAF.

Pentru a pronunţa această soluţie, curtea de apel a reţinut, în esenţă, că obiectul acţiunii constă în obligarea pârâtei Casa de Pensii Sectorială a M.A.I. de a-i restitui sume reţinute cu titlu de contribuţie obligatorie pentru fondul naţional de asigurări sociale de sănătate, prin punerea în aplicare a dispoziţiilor O.U.G. nr. 130/2021.

Totodată, a reţinut că invocarea de către reclamantă a excepţiei de neconstituţionalitate a O.U.G. nr. 130/2021, odată cu cererea de chemare în judecată, nu face ca această împrejurare să se constituie în obiectul principal al acţiunii, cu consecinţa atragerii automate a competenţei curţii de apel ca instanţă de contencios administrativ.

Prin urmare, întrucât obiectul real al cererii deduse judecăţii constă în pretenţia reclamantei de restituire a contribuţiilor la asigurările sociale de sănătate reţinute lunar, precum şi plata dobânzii legale a sumelor reţinute, iar cuantumul acestora nu depăşeşte suma de 3.000.000 RON, curtea de apel a reţinut că, aplicând criteriul valoric în stabilirea competenţei materiale de soluţionare a cauzei, potrivit art. 10 alin. (1) teza a I din Legea nr. 554/2004, competenţa de soluţionare a cererii de chemare în judecată aparţine Tribunalului Dolj.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj, secţia contencios administrativ şi fiscal, la data de 11.04.2023, sub dosar nr. x/2023.

2.2. Hotărârea Tribunalului Dolj, secţia contencios administrativ şi fiscal

Prin sentinţa nr. 1122/2023 din 12 iunie 2023, Tribunalul Dolj a admis excepţia necompetenţei sale materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, dispus suspendarea judecăţii cauzei şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru pronunţarea regulatorului de competenţă.

Pentru a pronunţa această hotărâre, tribunalul a reţinut, în esenţă, că, în realitate, reclamantul pretinde că prejudiciul i-a fost cauzat de Guvernul României (prin adoptarea unei Ordonanţe de Urgenţă), şi solicită obligarea tuturor pârâţilor (nu numai a Casei Judeţene de Pensii Dolj, ci şi a Guvernului României şi a Ministerului Finanţelor) atât la repararea pagubei (restituirea sumei reţinută din pensie cu titlu de contribuţie de asigurări sociale de sănătate), cât şi la "emiterea unui act administrativ prin care să dispună încetarea reţinerilor".

În aceste circumstanţe, raportându-se la rangul central al autorităţii pârâte faţă de care reclamanta a solicitat acordarea de despăgubiri şi obligarea la emiterea unui act administrativ prin care să dispună încetarea vătămării cauzată printr-o Ordonanţă a Guvernului, tribunalul a reţinut că, potrivit dispoziţiilor art. 10 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 554/2004, competenţa de soluţionare a cauzei revine Curţii de Apel.

Totodată, a reţinut că, în cauză, sunt aplicabile prevederile art. 10 alin. (3) teza I din Legea nr. 554/2004, acestea atribuind competenţa teritorială exclusivă de soluţionare a cauzei în favoarea instanţei de la domiciliul reclamantului în ipoteza în care litigiul este declanşat de o persoană fizică - aşa cum este cazul în speţă.

Or, domiciliul reclamantului este situat în mun. Craiova, jud. Dolj - aşa cum este evidenţiat în cuprinsul cererii de chemare în judecată -, astfel încât competenţa de soluţionare a cauzei aparţine secţiei contencios administrativ şi fiscal din cadrul Curţii de Apel în a cărei rază teritorială se regăseşte respectiva localitate.

II. Decizia ÎCCJ pronunţată în regulator de competenţă

Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 pct. 2 şi art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente.

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Aspectul care a generat conflictul negativ de competenţă între instanţele sesizate îl constituie problema instanţei competente material să soluţioneze cauza, în raport cu obiectul dedus judecăţii şi prevederile legale incidente în materie.

Înalta Curte reţine că obiectul cererii introductive îl reprezintă acordarea de despăgubiri de către pârâtul Guvernul României, ca urmare a punerii în aplicare a dispoziţiilor art. XXIV pct. 13 din O.U.G. nr. 130/2021, declarată neconstituţională.

Având în vedere cererea de chemare în judecată promovată de reclamantă prin care aceasta se consideră vătămată printr-o ordonanţă a Guvernului, devin incidente dispoziţiile art. 126 alin. (6) teza finală din Constituţia României care stabilesc că instanţele de contencios administrativ sunt competente să soluţioneze cererile persoanelor vătămate prin ordonanţe sau prin dispoziţii din ordonanţe declarate neconstituţionale.

Totodată, faţă de dispoziţiile art. 9 din Legea nr. 554/2004 invocate expres ca şi temei juridic al cererii de chemare în judecată potrivit cărora persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim prin ordonanţe sau dispoziţii din ordonanţe poate introduce acţiune la instanţa de contencios administrativ, coroborate cu prevederile art. 10 alin. (1) din acelaşi act normativ, care stabilesc două criterii pentru determinarea instanţei de contencios administrativ, respectiv pozitionarea autorităţii publice emitente a actului administrativ (autoritate centrală/locală) şi valoarea impozitului, taxei, contribuţiei care face obiectul actului administrativ, Înalta Curte constată că, în speţă, este determinant criteriul rangului central al autorităţii pârâte faţă de care reclamanta a solicitat acordarea de despăgubiri şi obligarea la emiterea unui act administrativ prin care să dispună încetarea vătămării.

Pentru toate aceste considerente, în raport şi de dispoziţiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, conform dovezilor de la dosar reclamanta având domiciliul în circumscripţia teritorială a Curţii de Apel Craiova, Înalta Curte reţine că instanţa competentă material şi teritorial să soluţioneze cauza în prima instanţă este Curtea de Apel Craiova.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate

Pentru aceste considerente, în condiţiile art. 133 pct. 2, art. 135 alin. (1) şi alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Craiova.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa soluţionării cauzei privind pe reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtele Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, Guvernul României, Ministerul Finanţelor, în favoarea Curţii de Apel Craiova.

Definitivă.

Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Pronunţată astăzi, 5 octombrie 2023.