Constitutional challenge to diplomatic posting restrictions on spouse accompaniment and family maintenance rights

Şedinţa publică din data de 4 octombrie 2023

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 11 decembrie 2019 pe rolul Curţii de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2019, reclamanţii A. şi B. au solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Externe şi Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, să se constate mai multe fapte de discriminare, săvârşite de persoane cu atribuţii de decizie din cadrul acestor instituţii, cu privire la interzicerea ca reclamantul să o însoţească la post pe soţia sa, reclamanta A., respectiv de a-i respecta obligaţia legală de a-i întreţine soţul, interzicerea dreptului copilului acestora de a beneficia de prezenţa şi sprijinul tatălui, interzicerea dreptului tatălui de a-şi îndeplini îndatoririle legale faţă de copil, interzicerea dreptului acestora de a locui împreună, precum şi interzicerea drepturilor salariale şi de altă natură ce i se cuvin, ca urmare a însoţirii la post de către soţul său, aflat în întreţinerea sa permanentă, în perioada 15.12.2018 -15.12.2021.

2. Hotărârea atacată cu recurs

Prin încheierea din data de 31 mai 2023, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, s-a respins cererea formulată de recurenţii A. şi B. privind sesizarea Curţii Constituţionale a României cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 48 din Legea nr. 495/2004, a art. 12 alin. (1) teza a II-a din H.G. nr. 837/1995, a art. 3 pct. 2 din Ordinul M8/2018 şi a art. 249 alin. (4) şi (6) din Ordinul M172/2007, precum şi a dispoziţiilor art. 1 pct. 1 lit. e) şi lit. m), art. 2 Cap. IV, Secţiunea 1, art. 4 pct. (1) lit. d), art. 6 pct. 1 lit. c) Cap. IV, Secţiunea 3 şi art. 12, Cap. IV, Secţiunea 7 din Anexa IV - Familia ocupaţională de funcţii bugetare "Diplomaţie" Ministerul Afacerilor Externe din Legea - cadru nr. 153/2017.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva încheierii din data de 31 mai 2023, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, au declarat recurs recurenţilor-reclamanţi A. şi B., întemeiat pe motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 4, 5, 6, 7 şi 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, anularea încheierii recurate şi admiterea cererii de sesizare a Curţii Constituţionale a României cu excepţia de neconstituţionalitate invocată.

4. Apărările formulate în recurs

Deşi au fost legal citaţi, intimaţii-pârâţi nu au formulat întâmpinări.

5. Cererea de renunţare la judecată

La data de 7 iunie 2023, recurenţii-reclamanţi A. şi B. au formulat, în temeiul art. 406 C. proc. civ., o cerere de renunţare la judecarea cererii de recurs, solicitând să se ia act de această cerere şi să se dispună anularea încheierii recurate.

6. Procedura de soluţionare a recursului

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin rezoluţia din data de 20 iulie 2022, s-a fixat termen de judecată pentru soluţionarea cererii de recurs la data de 4 octombrie 2023, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

7. Soluţia Înaltei Curţi asupra cererii de renunţare la judecată

Înalta Curte reţine că manifestarea de voinţă, în sensul de a se renunţa la judecată, reprezintă o desistare, un act de dispoziţie al reclamantului, care nu este supus cenzurii instanţei, conform principiului disponibilităţii care guvernează procesul civil, prevăzut de art. 9 C. proc. civ.

Având în vedere dispoziţiile art. 406 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora se poate renunţa oricând la judecată, fie verbal în şedinţă de judecată, fie prin cerere scrisă, dar şi pe cele ale art. 22 alin. (6) C. proc. civ., care impun judecătorului să se pronunţe asupra a tot ce s-a cerut, fără însă a depăşi limitele învestirii, în afară de cazurile în care legea ar dispune altfel, precum şi dispoziţiile art. 406 alin. (5) C. proc. civ., potrivit cărora, atunci când renunţarea se face în căile extraordinare de atac, instanţa va dispune şi anularea în tot sau în parte a hotărârii, Înalta Curte va lua act de cererea recurenţilor-reclamanţi privind renunţare la judecata cauzei ce formează obiectul prezentului dosar şi va anula încheierea pronunţată de către prima instanţă.

8. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 coroborat cu art. 406 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va lua act de renunţarea recurenţilor-reclamanţi A. şi B. la judecarea recursului declarat împotriva încheierii din data de 31 mai 2023 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal şi va anula încheierea din data de 31 mai 2023, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Ia act de renunţarea recurenţilor-reclamanţi A. şi B. la judecarea recursului declarat împotriva încheierii din data de 31 mai 2023 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Anulează încheierea din data de 31 mai 2023, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 4 octombrie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.