Competence to review annulment of police recruitment competition and appointment: classification of subordinate ministry direction as central public authority under Law 554/2004

Şedinţa publică din data de 4 octombrie 2023

Asupra conflictului negativ de competenţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 29.07.2022, sub nr. x/2022, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Interne - Direcţia Generală Logistică şi Ministerul Afacerilor Interne - Direcţia Asigurare Logistică Integrată, a solicitat:

- anularea Actului nr. 654929 din 07.04.2022, întocmit de Ministerul Afacerilor Interne - Direcţia Generală Logistică - Direcţia Asigurare Logistică Integrată şi a oricărui alt act sau procedură administrativă pe care s-a întemeiat invalidarea concursului organizat potrivit anunţului de concurs nr. 627.977 din 22.10.2021, postat pe pagina de internet a M.A.I. în data de 22.10.2021, ora 16:43;

- obligarea pârâtelor la validarea concursului organizat pentru încadrarea directă a două posturi de agent de poliţie din cadrul Serviciului Achiziţii Tehnice, Planificare Resurse şi Depozitare, prevăzute la poziţiile 125 şi 132 din statul de organizare al direcţiei, făcut public prin anunţul de concurs nr. 627.977/22.10.2021, postat pe pagina de internet a M.A.I. în data de 22.10.2021, ora 16:43;

- obligarea pârâtelor, în considerarea competenţelor, la realizarea tuturor procedurilor administrative în vederea emiterii şi la emiterea actului administrativ de numire a reclamantului în funcţia de Agent I în cadrul Serviciului Achiziţii Tehnice, Planificare Resurse şi Depozitare din cadrul Direcţia Asigurare Logistică Integrată a MAI - Direcţia Generală Logistică, începând cu data de 07.04.2022;

- obligarea pârâtelor la plata unor despăgubiri egale cu veniturile salariale, de la data 07.04.2022 şi până la data integrării efective în funcţie, indexate cu rata inflaţiei, majorate şi actualizate conform legii, împreună cu dobânzile legale remuneratorii şi penalizatoare cuvenite; obligarea pârâtelor la plata unor despăgubiri în cuantum de 10.000 RON cu titlu de daune morale.

În subsidiar, a solicitat obligarea pârâtelor la plata tuturor sumelor reprezentând cheltuieli ocazionate de participarea reclamantului la concursul invalidat, indexate cu rata inflaţiei, în considerarea invalidării unilaterale a concursului fără culpa reclamantului.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Prin sentinţa civilă nr. 249 din data de 25 ianuarie 2023, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei sale materiale, invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti - secţiile de contencios administrativ şi fiscal.

Pentru a pronunţa această soluţie, prima instanţă sesizată a reţinut că, prin demersul juridic iniţiat de către reclamant se tinde la anularea unor acte administrative emise de un organ de specialitate al administraţiei publice centrale, respectiv de Direcţia Asigurare Logistică Integrată din cadrul Direcţiei Generale de Logistică a Ministerului Afacerilor Interne, care se organizează şi funcţionează în subordinea Guvernului.

Tribunalul Bucureşti a apreciat ca fiind lipsite de relevanţă afirmaţiile pârâtului potrivit cărora instituţia pârâtă are calitate de ordonator terţiar de credite şi este o structură subordonată, fără personalitate juridică, câtă vreme Direcţia Asigurare Logistică Integrată face parte din Direcţia Generală de Logistică, iar aceasta din urmă este inclusă în aparatul central al Ministerului Afacerilor Interne.

Cum cauza de faţă are ca obiect o procedură de concurs organizată de către o autoritate centrală, prima instanţă a reţinut, în temeiul art. 10 din Legea nr. 554/2004 că instanţa competentă din punct de vedere teritorial să soluţioneze prezenta cauză este Curtea de Apel Bucureşti- secţiile de contencios administrativ şi fiscale.

2.2. Prin sentinţa civilă nr. 740 din data de 3 mai 2023, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei sale materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.

În argumentarea hotărârii astfel pronunţate, Curtea de Apel Bucureşti a reţinut că, prin raportare la dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, competenţa de soluţionare a unei cauze de contencios administrativ se stabileşte în raport de criteriul rangului autorităţii emitente şi nu în raport de calitatea părţilor pe care reclamantul înţelege să le cheme în judecată. Astfel, deşi reclamantul a chemat în judecată Ministerul Afacerilor Interne şi Direcţia Generală Logistică, obiectul prezentei cauze nu îl constituie un act administrativ emis de către aceste autorităţi, ci actele emise de Direcţia Asigurare Logistică Integrată, autoritate care a organizat concursul.

De asemenea, Curtea de Apel Bucureşti a avut în vedere şi dispoziţiile art. 4 alin. (1) şi (2) lit. a) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Direcţiei generale logistice, aprobat prin Ordinul MAI nr. 144/2016, apreciind că Direcţia Asigurare Logistică Integrată nu face parte din structura organizatorică a Direcţiei Generale Logistică (aceasta din urmă fiind inclusă în aparatul central al Ministerului Afacerilor Interne), ci este o structură subordonată Direcţiei Generale Logistică. Prin urmare, actul contestat a fost emis de o autoritate publică locală şi nu centrală, sens în care devin incidente dispoziţile art. 10 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 potrivit cărora competenţa de soluţionare a cauzei în primă instanţă revine Tribunalului şi nu Curţii de apel.

În consecinţă, Curtea de Apel Bucureşti a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu soluţionarea acestuia.

II. Soluţia Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă

Analizând conflictul negativ de competenţă în raport de hotărârile pronunţate şi de obiectul dedus judecăţii, Înalta Curte va stabili competenţa materială de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, pentru considerentele ce vor fi expuse în cele ce urmează.

Potrivit art. 10 din Legea nr. 554/2004:

"(1) Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel. (...) (3) Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituţie publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului.(...)"

În ceea ce priveşte determinarea instanţei competente material să soluţioneze în fond un litigiu de contencios administrativ, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 10 din Legea nr. 554/2004 şi în jurisprudenţa secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în mod constant şi unitar, s-a reţinut că dispoziţiile respective prevăd două criterii distincte:

- pe de-o parte, criteriul rangului autorităţii emitente, conform căruia, în cazul litigiilor având ca obiect un act administrativ, competenţa materială este stabilită în favoarea curţii de apel sau a tribunalului, după cum actul a fost emis de o autoritate centrală sau locală;

- pe de altă parte, criteriul valoric, conform căruia, în cazul litigiilor având ca obiect un act administrativ fiscal care priveşte taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale şi accesorii ale acestora, competenţa este stabilită în funcţie de criteriul valoric, fără a mai fi avut în vedere criteriul rangului autorităţii emitente.

Pentru identificarea instanţei competente după materie este esenţial de stabilit obiectul cererii de chemare în judecată.

În cauza de faţă, instanţa de contencios administrativ şi fiscal a fost învestită cu cererea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Interne - Direcţia Generală Logistică şi Ministerul Afacerilor Interne - Direcţia Asigurare Logistică Integrată, prin care a solicitat anularea Actului nr. 654929 din 07.04.2022, întocmit de Ministerul Afacerilor Interne - Direcţia Generală Logistică - Direcţia Asigurare Logistică Integrată şi a oricărui alt act sau procedură administrativă pe care s-a întemeiat invalidarea concursului organizat potrivit anunţului de concurs nr. 627.977 din 22.10.2021, postat pe pagina de internet a M.A.I. în data de 22.10.2021.

Trebuie subliniat că obiectul principal al cererii îl reprezintă anularea actului administrativ emis de un organ de specialitate din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, respectiv de către Direcţia Asigurare Logistică Integrată. Cererea de obligare a pârâţilor de a valida concursul organizat potrivit anunţului de concurs nr. 627.977 din 22.10.2021, postat pe pagina de internet a M.A.I. în data de 22.10.2021 şi de a întreprinde toate procedurile administrative în vederea emiterii actului administrativ de numire în funcţia de Agent I în cadrul Serviciului Achiziţii Tehnice, Planificare Resurse şi Depozitare din cadrul Direcţia Asigurare Logistică Integrată a MAI - Direcţia Generală Logistică, începând cu data de 07.04.2022, precum şi cea de obligare a pârâţilor la plata unor despăgubiri morale şi materiale au caracter accesoriu faţă de capătul principal de cerere, fiind o consecinţă a înlăturării actului administrativ nelegal, potrivit art. 8 alin. (1), coroborat cu art. 18 alin. (1) şi alin. (3) din Legea nr. 554/2004. Prin urmare, în cazul acestora, devin incidente prevederile art. 123 alin. (1) din C. proc. civ., potrivit cărora:

"(1) Cererile accesorii, adiţionale, precum şi cele incidentale se judecă de instanţa competentă pentru cererea principală, chiar dacă ar fi de competenţa materială sau teritorială a altei instanţe judecătoreşti (...)".

Înalta Curte constată că, în cauză, nu este incident criteriul valoric, întrucât pretenţiile reclamantului nu fac parte din categoriile enumerate de art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 (taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale şi accesorii ale acestora), urmând a da prevalenţă criteriului rangului autorităţii emitente.

Aşadar, Înalta Curte va stabili competenţa materială de soluţionare a cauzei în raport de poziţionarea în sistemul autorităţilor publice a emitentului actului administrativ contestat, în cazul de faţă, Direcţia Asigurare Logistică Integrată, aceasta fiind o structură subordonată Direcţiei Generale Logistice din cadrul Ministerul Afacerilor Interne, conform art. 4 alin. (2) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Direcţiei Generale Logistice, aprobat prin Ordinul MAI nr. 144/2016.

Înalta Curte apreciază că împrejurarea că Direcţia Asigurare Logistică Integrată nu are personalitate juridică şi că este o structură subordonată Direcţiei Generale Logistică din cadrul Ministerului Afacerilor Interne nu îi conferă acesteia calitatea de autoritate publică locală, nefiind constituită la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor sau judeţelor. Aceasta este o structură unică, ce funcţionează la nivel naţional şi se află în subordinea Direcţiei Generale Logistică, unitate a Aparatului central al Ministerului Afacerilor Interne, fără personalitate juridică.

Conform art. 1 din O.G. nr. 30 din 25 aprilie 2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, "Ministerul Afacerilor Interne este organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică şi cu sediul în municipiul Bucureşti", iar potrivit art. 12 din acelaşi act normativ, (1) Ministerul Afacerilor Interne are în structură, în subordine sau, după caz, în coordonare aparatul central, unităţile subordonate acestuia, organe şi unităţi centrale de specialitate, unităţi teritoriale, servicii publice deconcentrate, precum şi alte componente constituite în condiţiile legii ca instituţii civile sau militare.

În consecinţă, competenţa materială de soluţionare a cauzei va fi determinată de poziţionarea în sistemul autorităţilor publice a emitentului actului administrativ contestat, în cazul de faţă Ministerul Afacerilor Interne - Direcţia Generală Logistică - Direcţia Asigurare Logistică Integrată, care potrivit prevederilor legale anterior menţionate, are statut de autoritate publică centrală, activitatea sa fiind desfăşurată la nivel naţional.

În raport de aceste aspecte, devin incidente dispoziţiile art. 10 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 554/2004, care atribuie curţilor de apel competenţa de soluţionare a acţiunilor în contencios administrativ vizând actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale.

Pentru considerentele expuse şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A. şi pe pârâţii Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Interne - Direcţia Generală Logistică şi Ministerul Afacerilor Interne - Direcţia Asigurare Logistică Integrată, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 4 octombrie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.