Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 4305/2023 AI generated

Jurisdiction to review five-year entry ban into Romania assigned to appellate court of issuing authority's location in negative conflict of competence

Case Number Decizia nr. 4305/2023
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Allowed / Granted

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction by ordering that the Bucharest Court of Appeal, Section VIII of Administrative and Fiscal Jurisdiction, has the competence to hear the case in first instance, effectively overruling the Timișoara Court of Appeal's declination. The dispute concerned the judicial review of an administrative measure banning a foreign national from entering Romania for five years, issued by the General Inspectorate of the Border Police; the conflict arose because the Timișoara court claimed jurisdiction based on the location of the territorial unit that proposed the ban, while the Bucharest court argued jurisdiction lay with the appellate court where the central issuing authority is seated. Relying on Article 106^3 of Emergency Ordinance no. 194/2002, the High Court determined that the "formation that disposed the measure" refers to the central organ that approved and issued the ban, not the territorial unit that merely proposed it, thereby establishing that the competent court is the one within whose jurisdiction the General Inspectorate of the Border Police is located.

Legislator headnote

AI generated

art. 1063 alin. (5) din O.U.G. nr. 194/2002, art. 135 alin. (4) C. proc. civ; Jurisdiction to review five-year entry ban into Romania assigned to appellate court of issuing authority's location in negative conflict of competence: Curtea de Apel Bucureşti a apreciat că sintagma "formaţiunea care a dispus această măsură" din cadrul art. 1063 alin. (5) din O.U.G. nr. 194/2002 nu se referă la avizul administrativ propriu-zis al Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, care este ulterior măsurii administrative de interzicere a intrării în România, ci se referă la măsura administrativă imediată de interzicere, de oprire a străinului de a intra în România, realizată în speţa de faţă, de un angajat operativ al Poliţiei de Frontieră Nădlac din cadrul Inspectoratului Teritorial de Frontieră Oradea.

Keywords

AI generated
negative conflict of jurisdiction entry ban territorial jurisdiction foreign law procedural review cassation review

Cited Legislation

AI generated
AI generated

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Şedinţa publică din data de 4 octombrie 2023

Asupra conflictului negativ de competenţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 14.02.2023, pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2023, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, anularea Dispoziţiei nr. 144589 din 2 ianuarie 2023, prin care s-a dispus măsura interzicerii intrării pe teritoriul României pentru o perioadă de 5 ani, conform art. 106 indice 3 alin. (4) din O.U.G. nr. 194/2002.

2. Hotărârile care au generat conflictul de competenţă

2.1. Prin sentinţa civilă nr. 515 din 27 martie 2023, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei teritoriale a acestei instanţe şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Timişoara.

Pentru a statua astfel, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal a reţinut că în cauză sunt aplicabile dispoziţiile art. 1063 alin. (5) din O.U.G. nr. 194/2002, care stabilesc competenţa de soluţionare a contestaţiilor împotriva măsurilor de interzicere a intrării în România în favoarea curţii de apel în a cărei rază de competenţă se află formaţiunea care a dispus această măsură.

Curtea de Apel Bucureşti a apreciat că sintagma "formaţiunea care a dispus această măsură" din cadrul art. 1063 alin. (5) din O.U.G. nr. 194/2002 nu se referă la avizul administrativ propriu-zis al Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, care este ulterior măsurii administrative de interzicere a intrării în România, ci se referă la măsura administrativă imediată de interzicere, de oprire a străinului de a intra în România, realizată în speţa de faţă, de un angajat operativ al Poliţiei de Frontieră Nădlac din cadrul Inspectoratului Teritorial de Frontieră Oradea.

Faţă de aceste considerente, a reţinut că este competentă din punct de vedere teritorial să soluţioneze prezenta cauză, Curtea de Apel Timişoara, instanţă în a cărei rază teritorială se află sediul formaţiunii ce a dispus măsura contestată.

2.2. Prin sentinţa civilă nr. 346 din data de 8 iunie 2023, Curtea de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei teritoriale a acestei instanţe, a declinat soluţionarea cauzei către Curtea de Apel Bucureşti şi, constatând ivit conflictul negativ de competenţă, a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea acestui conflict.

În argumentarea hotărârii astfel pronunţate, instanţa a reţinut că organele teritoriale din circumscripţia Curţii de Apel Timişoara au emis exclusiv propunerea de luare a măsurii de interzicere a intrării în România şi au procedat la comunicarea acesteia. Aprobarea propunerii şi luarea măsurii propriu-zise s-a făcut de către Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, acesta având calitatea de organ emitent al actului administrativ atacat. Ca urmare, întrucât acest organ îşi are sediul în circumscripţia teritorială a Curţii de Apel Bucureşti, această din urmă instanţă este competentă teritorial să soluţioneze cauza.

II. Soluţia Înalte Curţi de Casaţie şi Justiţie asupra conflictului negativ de competenţă

Analizând conflictul negativ de competenţă intervenit între cele două instanţe, în raport de hotărârile pronunţate şi de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte constată că instanţa competentă să soluţioneze cauza este Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, având în vedere următoarele considerente:

Potrivit art. 106 indice 3 alin. (5) din O.U.G. nr. 194/2002: "Măsura de interzicere a intrării în România poate fi contestată de către străin în termen de 10 zile de la comunicare la curtea de apel în a cărei rază de competenţă se află formaţiunea care a dispus această măsură. Contestaţia nu suspendă executarea măsurilor de îndepărtare. Hotărârea instanţei este definitivă".

Din analiza înscrisurilor aflate la dosarul cauzei se observă că, prin Nota Raport întocmită sub nr. x din data de 01.02.2023 (dosarul Curţii de Apel Bucureşti) pârâtul Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Nădlac a solicitat Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, aprobarea instituirii măsurii de interzicere a intrării în România împotriva reclamantului A. pe o perioadă de 5 (cinci) ani.

După aprobare, măsura a fost adusă la cunoştinţa reclamantului prin intermediul adresei înregistrată cu nr. x/01.02.2023 (dosarul Curţii de Apel Bucureşti). Din conţinutul acestei adrese rezultă că măsura interzicerii intrării în România a fost dispusă de Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, iar reclamantul a fost îndrumat să se adreseze Curţii de Apel Bucureşti în cazul în care doreşte să conteste măsura astfel dispusă.

Coroborând aceste aspecte cu prevederile legale incidente ale O.U.G. nr. 194/2002, rezultă că măsura interzicerii intrării în România a fost propusă de pârâtul Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Nădlac, dar a intrat în vigoare şi a început să producă efecte doar în urma aprobării de către Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră.

Aşadar, măsura contestată a fost dispusă de către Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, organ care îşi are sediul în circumscripţia Curţii de Apel Bucureşti, instanţă căreia îi revine şi competenţa soluţionării prezentei cauze.

În consecinţă, având în vedere considerentele arătate şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A. şi pe pârâtul Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 4 octombrie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.