Appeal against challenge to pandemic alert orders dismissed as lacking procedural interest due to cessation of restrictions

Şedinţa publică din data de 22 septembrie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 05.10.2021 pe rolul Curţii de Apel Iaşi, astfel cum a fost modificată prin cererea înregistrată în data de 20.10.2021, reclamanţii A., B., C. şi D. au solicitat în contradictoriu cu pârâţii Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, Prefectul Judeţului Iaşi, Instituţia Prefectului Judeţului Iaşi, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă "Mihail Sturdza" al Judeţului Iaşi, Guvernul României, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Iaşi:

- anularea Hotărârii CNSU nr. 76 din 30.09.2021;

- anularea Hotărârii nr. 128/28.09.2021 emisă de Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Iaşi;

- anularea Hotărârii nr. 826 din 5 august 2021 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 11 august 2021, precum şi stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19;

- anularea Hotărârii nr. 990 din 17 septembrie 2021 pentru modificarea şi completarea anexelor nr. 2 si 3 la Hotărârea Guvernului nr. 932/2021 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 10 septembrie 2021, precum şi stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19;

- anularea Hotărârii Guvernului nr. 932/2021 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 10 septembrie 2021, precum şi stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 866 din 9 septembrie 2021.

La data de 2.11.2021 petenta E. a depus cerere de intervenţie principală, solicitând la rândul său:

- anularea în tot a H.G. nr. 826 din 5 august 2021 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 11 august 2021 precum şi stabilirea masurilor care se aplica pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19;

- anularea în tot a H.G. nr. 932/2021 din 9 septembrie 2021 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 10 septembrie 2021, precum şi stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 si anularea in integime a H.G. nr. 990/17.09.2021 din 17 septembrie 2021 pentru modificarea şi completarea anexelor nr. 2 şi 3 la Hotărârea Guvernului nr. 932/2021 care face parte integrantă din actul atacat

- anularea în întregime a Hotararii CNSU nr. 80/2021 din 06 octombrie 2021 privind prelungirea stării de alertă şi a măsurilor necesare a fi aplicate pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19

- anularea in intregime a H.G. nr. 1.090 din 6 octombrie 2021 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 10 octombrie 2021, precum şi stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19

- anularea H.G. nr. 394/2020 privind declararea stării de alertă şi măsurile care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19,

- anularea stării de alertă pe teritoriul Romaniei, respectiv pe teritoriul judetului Constanta si judetului Iasi şi să se dispuna încetarea stării de alertă.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin încheierea de şedinţă din data 17 noiembrie 2021 Curtea de Apel Iaşi, secţia de contencios administrativ şi fiscal a respins ca inadmisibile în principiu cererile de intervenţie formulate în cauză, inclusiv cea formulată de E., reţinând că nu a fost indicată care este legătura dintre vătămarea pretinsă de această intervenientă şi vătămarea reclamanţilor, aşa cum a fost indicată în cuprinsul cererii de chemare în judecată, simpla identitate de obiect, chiar şi parţială, nejustificând acea legătură suficientă, care să impună soluţionarea cererilor împreună.

Ulterior, prin sentinţa nr. 165 din data de 26 noiembrie 2021, aceeaşi curte de apel a hotărât următoarele:

"Respinge cererea de repunere a cauzei pe rol, cerere formulată de reclamanţi.

Respinge excepţiile lipsei de interes şi lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor.

Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor Prefectul Judeţului Iaşi, Instituţia Prefectului Judeţului Iaşi, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Mihail Sturza al Judeţului Iaşi si Ministerul Afacerilor Interne.

Respinge acţiunea formulată de reclamanţii A., B., F., C., D., în contradictoriu cu pârâţii Prefectul Judeţului Iaşi şi Instituţia Prefectului Judeţului Iaşi, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Mihail Sturza al Judeţului Iaşi, Ministerul Afacerilor Interne, pentru lipsa calităţii procesuale pasive a acestor pârâţi.

Respinge excepţia inadmisibilităţii acţiunii pentru lipsa plângerii prealabile, excepţie invocata de pârâţii Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Mihail Sturza al Judeţului Iaşi şi Ministerul Afacerilor Interne.

Respinge excepţiile inadmisibilităţii acţiunii pentru lipsa plângerii prealabile şi lipsei calităţii procesuale pasive invocate de pârâtul Guvernul României.

Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâtul Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă.

Respinge acţiunea formulată de reclamanţii: A., B., F., C. şi D., în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României, Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă prin Prefectul Judeţului Iaşi şi Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, prin Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, ca neîntemeiată."

3. Recursul exercitat în cauză

Împotriva încheierii de şedinţă din data 17 noiembrie 2021 şi împotriva sentinţei primei instanţe a declarat recurs E., solicitând casarea acestora şi rejudecarea cererii de intervenţie principală.

În motivarea recursului s-a arătat că instanţa de fond a respins, în mod nelegal, ca inadmisibile în principiu cererile de intervenţie principală formulate în cauză, fără a se pronunţa asupra solicitărilor recurentei de comunicare prin email a actelor de procedură şi de participare prin videoconferinţă la şedinţa de judecată sau prin orice alte mijloace de telecomunicaţie audiovizuală, care permit verificarea identităţii părţilor şi garantează securitatea, integralitatea, confidenţialitatea şi calitatea transmisiei, în vederea respectării dreptului la apărare, principiului contradictorialităţii şi celorlalte principii fundamentale.

La termenul de judecată din 17.11.2021, fără a respecta dispoziţiile art. 64, alin. (2) C. proc. civ., care impuneau ascultarea intervenientului, instanţa s-a pronunţat şi a dispus respingerea ca inadmisibilă în principiu a cererii de intervenţie principală formulată în cauză. În acest context, se reţine nelegalitatea încheierii interlocutorii pronunţate cu lipsă de procedură la termenul de judecată din 17.11.2021.

A mai arătat recurenta că dispoziţiile art. 61 alin. (2) C. proc. civ. prevăd că "intervenţia este principală când intervenientul pretinde pentru sine, în tot sau în parte, dreptul dedus judecăţii sau un drept strâns legat de acesta.", iar instanţa a substituit, în mod nelegal, conjuncţia "sau" cu "şi", astfel încât a reţinut lipsa legăturii necesare dintre dreptul pretins prin cererea de intervenţie şi dreptul dedus judecăţii prin cererea de chemare în judecată.

4. Apărările formulate de intimaţi

Intimaţii-pârâţi Prefectul judeţului Iaşi, Instituţia Prefectului - Judeţul Iaşi, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă "Mihail Sturza " al judeţului Iaşi, Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă au depus întâmpinare, solicitând, în esenţă, respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea ca legale a hotărârilor pronunţate de prima instanţă.

5. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând cu prioritate, potrivit art. 248 C. proc. civ., excepţia lipsei de interes în susţinerea căii de atac promovate în cauză, invocată din oficiu, Înalta Curte constată caracterul întemeiat al acesteia, pentru considerentele ce se vor expune în continuare.

Potrivit art. 32 alin. (1) lit. d), coroborat cu art. 33 C. proc. civ., orice demers judiciar ("orice cerere") poate fi iniţiat şi întreţinut numai prin justificarea unui interes legitim încălcat, dispoziţii aplicabile şi în cazul căilor de atac. Interesul reprezintă folosul practic, material sau moral, pe care îl urmăreşte cel ce învesteşte o instanţă de judecată cu o cerere (acţiune sau cale de atac), acesta trebuind să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual. Prin urmare, interesul reprezintă o condiţie generală ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluţionării unei cauze, atât în faza procesuală a fondului, cât şi în căile de atac.

Înalta Curte va avea în vedere şi prevederile art. 29 C. proc. civ., potrivit cărora acţiunea civilă este reprezentată de ansamblul mijloacelor procesuale prin care se asigură protecţia judiciară a drepturilor şi intereselor civile legal ocrotite, ceea ce, în materia contenciosului administrativ, presupune dovedirea existenţei actuale a unui drept sau interes legitim încălcat printr-un act administrativ emis de o autoritate publică sau prin refuzul emiterii unui astfel de act.

În cauza de faţă, la stabilirea interesului procesual în susţinerea recursului promovat împotriva încheierii de respingere ca inadmisibilă în principiu a cererii de intervenţie principală, trebuie avute în vedere obiectul cererii de chemare în judecată, obiectul cererii de intervenţie, împrejurarea că reclamanţii nu au recurat soluţia de respingere ca neîntemeiată a acţiunii formulate, dar şi modificările legislative survenite ulterior pronunţării hotărârii atacate.

Astfel, prin cererea de chemare în judecată, dar şi prin cererea de intervenţie principală, s-a solicitat anularea mai multor hotărâri de guvern şi hotărâri CNSU/CJSU emise în perioada 5.08.2021-6.10.2021, în vederea prelungirii stării de alertă pe teritoriul României şi stabilirii măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19. Totodată, recurenta din prezenta cauză, titulara cererii de intervenţie principală, a solicitat expres "anularea/încetarea stării de alertă pe teritoriul României".

Înalta Curte reţine că, pe parcursul soluţionării cauzei, ulterior înregistrării prezentului recurs şi anume începând cu data de 9 martie 2022, a încetat aplicabilitatea H.G. nr. 171 din 3 februarie 2022 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României şi stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, încetând astfel toate restricţiile, precum şi restrângerea sau interzicerea unor activităţi aşa cum erau prevăzute în actul normativ menţionat.

În acest context, se apreciază că recurenta nu a făcut dovada interesului în continuarea demersului de verificare a legalităţii unor acte administrative normative ale căror efecte au încetat în totalitate, demers iniţiat prin cererea de intervenţie principală ce nu a fost admisă în principiu de către prima instanţă.

Această împrejurare fundamentează concluzia că interesul procesual al susţinerii recursului nu mai subzistă, nefiind îndeplinită condiţia de exercitare a căii de atac impusă de art. 32 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., ceea ce face de prisos analizarea în concret a criticilor din recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 248 alin. (1) şi art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepţia lipsei de interes în susţinerea recursului invocată din oficiu şi va respinge recursul ca fiind lipsit de interes.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia lipsei de interes în susţinerea recursului, invocată din oficiu.

Respinge recursul declarat de E. împotriva încheierii de şedinţă din data 17 noiembrie 2021 şi împotriva sentinţei nr. 165 din data de 26 noiembrie 2021, ambele pronunţate de Curtea de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca fiind lipsit de interes.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 22 septembrie 2022.