Jurisdictional conflict resolved: Labor competence affirmed for judicial staff promotion and salary claims

Şedinţa publică din data de 27 septembrie 2023

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea înregistrată la data de 05.10.2022 sub nr. x/2022 pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, astfel cum a fost modificată la data de 12.12.2022, reclamantele A. şi B., în contradictoriu cu pârâţii Curtea Militară de Apel Bucureşti, Ministerul Apărării Naţionale în nume propriu şi pentru Direcţia instanţelor militare şi Ministerul Justiţiei, au solicitat:

- obligarea pârâtei CMAB la numirea reclamantelor în funcţia de grefier-arhivar cu studii superioare corespunzătoare în cadrul CMAB (A.) şi în cadrul Tribunalului Militar Bucureşti (B.), ca urmare a valorificării admiterii la examenul de promovare din funcţia de grefier cu studii medii în funcţia de grefier cu studii superioare (în conformitate cu prevederile art. 39 din Regulamentul aprobat de plenul CSM prin Hotărârea nr. 181/2007, art. 37 din Legea nr. 567/2004 raportate la prevederile art. 90 din Legea nr. 567/2004 şi la art. 61 alin. (1) din Legea nr. 304/2004);

- obligarea pârâtului MApN, prin Direcţia Instanţelor Militare, la recunoaşterea rezultatelor examenului de promovare din funcţia de grefier cu studii medii în funcţia de grefier cu studii superioare şi emiterea actului de aprobare a modificării statului de funcţii şi de personal al CMAB în sensul transformării postului de grefier-arhivar cu studii medii, ocupat în prezent de reclamanta, A., în cadrul CMAB, în post de grefier-arhivar cu studii superioare, şi a actului de aprobare a modificării statului de funcţii şi de personal al Tribunalului Militar Bucureşti în sensul transformării postului de grefier-arhivar cu studii medii, ocupat în prezent de reclamanta, B., în post de grefier-arhivar cu studii superioare (în temeiul prevederilor art. 21 din Legea nr. 346/2006, art. 25 din H.G. nr. 652/2009 şi art. 31 alin. (4) din Legea nr. 153/2017);

- obligarea pârâtului MApN, prin directorul Direcţiei Instanţelor Militare, la stabilirea şi recalcularea drepturilor salariale ale reclamantelor, ca urmare a numiri acestora în funcţia de grefier arhivar cu studii superioare corespunzătoare începând cu data rămânerii definitive hotărârii (în temeiul prevederilor art. 131 alin. (4), art. 138 alin. (3), art. 44 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 şi art. 2 alin. (2) din Anexa nr. V la Legea nr. 153/2017 raportate la art. 69 alin. (5) din Anexa nr. VI la Legea nr. 153/2017);

- obligarea pârâtului MApN, în nume propriu şi pentru Direcţia Instanţelor Militare, la plata unei sume de bani cu caracter compensatoriu, calculate pentru fiecare dintre reclamante, actualizate cu indicele inflaţiei la data plăţii, reprezentând diferenţa dintre drepturile salariale la care erau îndreptăţite, în măsura în care numirea reclamantelor în funcţia de grefier-arhivar cu studii superioare corespunzătoare s-ar fi realizat în condiţiile legii, şi cele cu care au fost remunerate în mod efectiv pentru perioada 30.10.2018 şi până la data rămânerii definitive a hotărârii ce se va pronunţa (în temeiul prevederilor art. 131 alin. (4), art. 138 alin. (3), art. 44 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, a art. 17 din Anexa nr. V la Legea nr. 153/2017, art. 69 din Anexa nr. VI la Legea nr. 153/2017, a art. 166 alin. (4), art. 169 alin. (1), art. 278 alin. (2) Din Codul muncii); obligarea la dobânzi şi la virarea către bugetul statului a sumelor reprezentând diferenţa de contribuţii sociale aferente drepturilor salariale recalculate şi neachitate ale reclamantelor pentru perioada 30.10.2018 - până la data rămânerii definitive a hotărârii ce se va pronunţa în prezenta cauză (în temeiul prevederilor art. 131 alin. (4), art. 138 alin. (3), art. 44 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 şi art. 146 alin. (1), art. 168 alin. (1) şi 2206 alin. (1) din Codul fiscal).

În drept au fost invocate prevederile art. 43, art. 44 alin. (1) şi alin. (3) din Legea nr. 567/2004 coroborate cu prevederile art. 39 din Regulamentul aprobat prin Hotărârea plenului Consiliului Superior al Magistraturii (în continuarea CSM) nr. 181/2007 şi art. 61 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, art. 21 din Legea nr. 346/2006, art. 25 din Hotărârea Guvernului (în continuare H.G.) nr. 652/2009, art. 131 alin. (4) şi art. 138 alin. (3) din Legea nr. 304/2004, art. 31 din Legea nr. 153/2017, art. 90 şi art. 95 alin. (1) din Legea nr. 567/2004 coroborate cu prevederile art. 30 alin. (1) şi alin. (3), art. 148 alin. (1), art. 192, art. 194 şi art. 95 pct. 4 din C. proc. civ.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Hotărârea Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale

Prin sentinţa civilă nr. 730 din 17 februarie 2023, Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a admis excepţia necompetenţei sale materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti.

Pentru a pronunţa această soluţie, prima instanţă sesizată a reţinut că, deşi reclamantele fac parte din categoria profesională a personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti, nu sunt incidente prevederile art. 7 din Anexa V la Legea nr. 153/2017, întrucât nu este în discuţie o plângere formulată împotriva hotărârilor prin care se soluţionează contestaţia împotriva actului administrativ de stabilire a drepturilor salariale sau un raport de serviciu al unui funcţionar public, având în vedere categoria profesională din care fac parte reclamantele, care au statut separat de cel al funcţionarilor publici reglementat de Legea nr. 567/2004.

Prin urmare, a reţinut că prezentul demers judiciar priveşte cenzurarea refuzului nejustificat al autorităţilor pârâte de a emite acte administrative, prin care să fie valorificat examenul de promovare susţinut de reclamante, în conformitate cu dispoziţiile art. 8 din Legea nr. 554/2004, astfel că, în raport de dispoziţiile art. 10 alin. (1) şi (3) din legea anterior menţionată, competentă în soluţionarea cauzei este Curtea de Apel Bucureşti.

2.2. Hotărârea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal

Prin sentinţa civilă nr. 1112 din 19 iunie 2023, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei sale materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti.

Instanţa a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu soluţionarea acestuia.

Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea de Apel Bucureşti a constatat că obiectul demersului judiciar iniţiat de reclamantele este reprezentat de solicitarea de obligare a pârâţilor, în calitate de ordonatori de credite, la recunoaşterea şi valorificarea examenului de promovare din funcţia de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare prin emiterea deciziei de încadrare în funcţia de grefieri cu studii superioare, recunoaşterea examenului şi plata drepturilor aferente postului, fiind astfel vorba despre un veritabil litigiu referitor la raporturile de muncă, care, potrivit art. 95 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 567/2004, sunt date de legiuitor în competenţa materială de judecată a tribunalelor de muncă şi asigurări sociale, respectiv a secţiilor sau completele specializate pentru soluţionarea conflictelor de muncă, acesta constituind dreptul comun în materie.

II. Decizia ÎCCJ pronunţată în regulator de competenţă

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sesizată cu stabilirea regulatorului de competenţă, în conformitate cu dispoziţiile art. 135 din C. proc. civ., analizând obiectul cauzei deduse judecăţii şi dispoziţiile legale incidente va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, pentru considerentele ce vor fi prezentate în continuare.

1. Argumentele de fapt şi de drept relevante

Înalta Curte constată că a fost învestită cu soluţionarea unui conflict negativ de competenţă tipic, întrucât dispoziţiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ. dispun că există conflict de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.

Aspectul care a generat conflictul negativ de competenţă între cele două tribunale îl constituie problema instanţei competente material să soluţioneze cauza, în raport cu prevederile legale incidente în materie.

Prin acţiunea introductivă, reclamantele au solicitat obligarea pârâţilor la recunoaşterea şi valorificarea examenului de promovare din funcţia de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare prin emiterea deciziei de încadrare în funcţia de grefieri cu studii superioare, recunoaşterea examenului, precum şi plata drepturilor aferente postului.

Or, conform dispoziţiilor art. 95 alin. (1) din Legea nr. 567/2004, privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, "Litigiile în legătură cu aplicarea prevederilor prezentei legi se soluţionează de tribunalele de muncă şi asigurări sociale."

Mai mult, potrivit dispoziţiilor art. 266 din Codul muncii "jurisdicţia muncii are ca obiect soluţionarea conflictelor de muncă cu privire la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractelor individuale sau, după caz, colective de muncă prevăzute de prezentul cod, precum şi a cererilor privind raporturile juridice dintre partenerii sociali, stabilite potrivit prezentului cod".

Analizând obiectul cererii de chemare în judecată, Înalta Curte constată litigiu cu care reclamantele au învestit instanţa vizează drepturi rezultate din raporturile de muncă, împrejurare ce atrage competenţa de soluţionare în favoarea instanţelor de drept comun, nefiind în discuţie un litigiu de contencios administrativ.

Aşadar, recunoaşterea şi valorificarea examenului pentru postul de grefier cu studii superioare nu se realizează în temeiul unor raporturi juridice de drept administrativ, ci pe baza unor raporturi de dreptul muncii guvernate de prevederile Codului muncii, Legii nr. 567/2004, Legii nr. 346/2006 şi H.G. nr. 652/2009.

Având în vedere principiul disponibilităţii şi temeiul juridic al cererii de chemare în judecată, astfel cum a fost formulată de reclamante, rezultă că, în raport de dispoziţiile competenţa de soluţionare a cauzei aparţine Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, instanţa sesizată de reclamante cu soluţionarea litigiului de faţă.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) şi (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa teritorială de soluţionare a cauzei privind pe reclamantele A. şi B. şi pârâţii Curtea Militară de Apel Bucureşti, Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Justiţiei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantele A. şi B. şi pârâţii Curtea Militară de Apel Bucureşti, Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Justiţiei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, astăzi, 27 septembrie 2023.