Competence for railway property nullity and re-registration disputes under Law 15/1990 versus administrative litigation

Şedinţa publică din data de 27 septembrie 2023

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Arad, sub nr. x/2022, la data de 04.04.2022, reclamanta Societatea Naţională De Transport Feroviar De Călători CFR S.A., în contradictoriu cu pârâţii Statul Român prin Ministerul Transporturilor, Compania Naţională de Căi Ferate CFR S.A. şi Sucursala Regională CF Timişoara, a solicitat obligarea pârâţilor de a depune pretinsul titlu pe care l-ar putea opune şi în baza căruia sunt intabulate imobilele din CF nr. x Arad aferentă nr. cadastral x, respectiv suprafaţa de 3.922,02 mp apartinand A..

De asemenea, au mai solicitat:

- nulitatea parţială absolută a actului administrativ nr. 1/1050, din 25.02.2013 emis de CNCF CFR S.A. (H.G. nr. 832/07.08.2012, emis de Guvernul României) în baza căruia este intabulată suprafaţa de 3.922,02 mp aferentă nr. cadastral x al cărţii funciare nr. x Arad împotriva Statului Roman, iar pe cale de consecinţă dreptului de proprietate asupra terenului în suprafaţă de 3.922,02 mp atribuit în favoarea SNTFC CFR Calatori S.A.-Sucursala Regionala Transport de Călători Timişoara;

- dezmembrarea suprafeţei de 3.922,02 mp aferentă nr. cadastral x al cărţii funciare nr. x Arad a terenului în suprafaţă de 3.922,02 mp şi a titularului dreptului de administrare CNCF CFR S.A.;

- hotărârea ce se va da să ţină loc de declaraţie de recunoaştere a pârâtei CNCF "CFR" S.A. - Sucursala Regională CF Timisoara în temeiul art. 907 alin. 3 C. civ., conform titlului de proprietate reprezentat de Certificat de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria x nr. x

În subsidiar, a solicitat rectificarea cărţii funciare nr. x Arad sus-menţionate şi intabularea dreptului de proprietate în ceea ce priveşte suprafaţa aferentă nr. cadastral x şi a titularul dreptului de proprietate asupra terenului în suprafaţă de 3.922.02 mp în favoarea SNTFC "CFR Calatori"S.A.-Sucursala Regională Transport de Călători Timişoara, precum şi acordarea de OCPI Arad- Biroul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Arad a unui număr de carte funciară cât si număr cadastral nou, aferent suprafeţei de 3.922,02 mp.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Hotărârea Judecătoriei Arad, secţia civilă

Prin sentinţa civilă nr. 5104 din 1 noiembrie 2022, Judecătoria Arad, secţia civilă şi de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei sale materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti.

Pentru a pronunţa această soluţie, prima instanţă sesizată a reţinut că obiectul principal al acţiunii introductive este reprezentat de anularea parţială a actului administrativ nr. 1/1050 din 25.02.2013 emis de CNCF CFR S.A. (H.G. nr. 832/07.08.2012) în baza căruia s-au expropriat terenuri, act administrativ cu caracter individual, emis de o autoritate publică, sub egida puterii publice, iar celelalte capete de cerere formulate depind de soluţia pronunţată cu privire la primul petit, astfel că, prin prisma calităţii şi sediului organului emitent al actului, conform dispoziţiilor art. 8 alin. (1) teza finală şi art. 10 alin. (3) teza finală din Legea nr. 554/2004, instanţa competentă este Curtea de Apel Bucureşti.

2.2. Hotărârea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal

Prin sentinţa civilă nr. 657 din 6 aprilie 2023, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei sale materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Arad.

Instanţa a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu soluţionarea acestuia.

Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea de Apel Bucureşti a reţinut incidenţa în cauză a prevederilor art. 51 alin. (1) din Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora litigiile în care sunt implicate regii autonome sau societăţi comerciale cu capital de stat sunt de competenţa instanţelor judecătoreşti de drept comun.

II. Decizia ÎCCJ pronunţată în regulator de competenţă

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sesizată cu stabilirea regulatorului de competenţă, în conformitate cu dispoziţiile art. 135 din C. proc. civ., analizând obiectul cauzei deduse judecăţii şi dispoziţiile legale incidente va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Arad, secţia civilă, pentru considerentele ce vor fi prezentate în continuare.

1. Argumentele de fapt şi de drept relevante

Înalta Curte constată că a fost învestită cu soluţionarea unui conflict negativ de competenţă tipic, întrucât dispoziţiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ. dispun că există conflict de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.

Aspectul care a generat conflictul negativ de competenţă între cele două tribunale îl constituie problema instanţei competente material să soluţioneze cauza, în raport cu prevederile legale incidente în materie.

Prin acţiunea introductivă, reclamanta a chemat în judecată pârâţii Statul Român prin Ministerul Transporturilor, Compania Naţională de Căi Ferate CFR S.A. şi Sucursala Regională CF Timişoara, invocând, în principal, existenţa unor drepturi reale imobiliare în baza unui certificat de atestare emis în baza Legii nr. 15/1990 privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale.

Analizând actele şi lucrările cauzei, Înalta Curte reţine că reclamanta a învestit instanţa de contencios administrativ cu o acţiune ce nu intră în sfera de aplicare a Legii contenciosului administrativ, ci este o acţiune întemeiată pe dreptul comun.

Pentru a ajunge la această concluzie, Înalta Curte are în vedere dispoziţiile art. 1 alin. (1) şi art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ.

Astfel, potrivit art. 1 alin. (1) din actul normativ indicat, "orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins sau interesului legitim şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât şi public.", iar potrivit art. 8 alin. (1) din acelaşi act, "persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemulţumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit nici un răspuns în termenul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h), poate sesiza instanţa de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate şi, eventual, reparaţii pentru daune morale.

De asemenea, se poate adresa instanţei de contencios administrativ şi cel care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim al său prin nesoluţionarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluţionare a unei cereri, precum şi prin refuzul de efectuare a unei anumite operaţiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim".

De asemenea, potrivit art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004 cu modificările şi completările ulterioare, actul administrativ este "actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naştere, modifică sau stinge stinge raporturi juridice".

Înalta Curte constată că, în susţinerea acţiunii introductive, reclamanta invocă pretinse drepturi reale imobiliare întemeiate pe Certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria x nr. x/25.06.2004, emis în baza Legii nr. 15/1990 privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale, rezultând că acesta nu a contestat un act administrativ emis de către o autoritate publică ori nesoluţionarea unei cereri în termenul legal.

De asemenea, prin Certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria x nr. x/25.06.2004, emis în baza Legii nr. 15/1990, se atestă că suprafaţa de teren în proprietatea exclusivă a SNTFC "CFR Călători" S.A. - "Revizia de Vagoane Arad" este de 12162 mp.

Mai mult decât atât, reclamanta a precizat prin răspunsul la întâmpinare că litigiul dedus judecăţii în prezenta cauză este de competenţa Judecătoriei Arad, având în vedere dispoziţiile art. 117 C. proc. civ. şi obiectul cauzei, care priveşte un imobil situat în raza de competenţă a Judecătoriei Arad.

În cauză, este evident că, prin demersul său judiciar, reclamanta invocă pretinse drepturi reale imobiliare motiv pentru care instanţa este datoare să respecte principiul disponibilităţii în procesul civil.

De asemenea, la art. 51 alin. (1) din Legea nr. 15/1990, se prevede că "litigiile orice fel în care sunt implicate regii autonome sunt de competenţa instanţelor judecătoreşti de drept comun, raportate la dispoziţiile art. 117 alin. (1) C. proc. civ., potrivit căruia cererile privitoare la drepturile reale imobiliare se introduc numai la instanţa în a cărei circumscripţie este situat imobilul.

Având în vedere cele arătate şi constatând că litigiul nu priveşte materia contenciosului administrativ, aşa cum este definit contenciosul administrativ în art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 554/2004, precum şi faptul că obiectul litigiului nu se circumscrie dispoziţiilor art. 1 alin. (1) sau art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte reţine că, în privinţa competenţei materiale de soluţionare a cauzei, sunt aplicabile dispoziţiile normei generale reprezentate de art. 117 C. proc. civ., faţă de locaţia concretă de unde a izvorât litigiul, stabilind competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Iaşi, secţia civilă.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) şi (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa teritorială de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta Societatea Naţională de Transport Feroviar de Călători CFR S.A. şi pârâţii Statul Român, prin Ministerul Transporturilor, Compania Naţională de Căi Ferate CFR S.A. şi Sucursala Regională CF Timişoara în favoarea Judecătoriei Arad, secţia civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta Societatea Naţională de Transport Feroviar de Călători CFR S.A. şi pârâţii Statul Român, prin Ministerul Transporturilor, Compania Naţională de Căi Ferate CFR S.A. şi Sucursala Regională CF Timişoara în favoarea Judecătoriei Arad, secţia civilă.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, astăzi, 27 septembrie 2023.