Competence assigned to County Court for restitution of pension health insurance contributions withheld under unconstitutional decree

Şedinţa publică din data de 26 septembrie 2023

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin acţiunea civilă înregistrată pe rolul Tribunalului Arad la data de 30.12.2022, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, a solicitat instanţei obligarea pârâtei la plata sumei reţinută nelegal din pensie cu titlu de contribuţie la Asigurările Sociale de Sănătate (CASS) în procent de 10% aplicat asupra valorii care depăşeşte limita de 4000 RON din cuantumul pensiei brute, suma actualizată cu indicele de inflaţie şi dobânda penalizatoare, începând de la data reţinerii nelegale şi până la data plăţii efective.

În temeiul art. 29, alin. (1) şi (3) din Legea nr. 47/1992, coroborat cu art. 9 alin. (1) - (5) din Legea nr. 554/2004 republicată, solicită sesizarea Curţii Constituţionale a României cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. XXIV pct. 11-14, 16-20 şi art. XXV din O.U.G. nr. 130/2021 privind unele măsuri bugetar-fiscale, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în M.O. nr. 1202/18.12.2021, prin raportare la dispoziţiile art. 1 alin. (3) şi (5), art. 16 alin. (1)t art. 44 alin. (1) şi (2), art. 56 alin. (2), art. 61 alin. (1), art. 115 alin. (4) şi (6), art. 124 alin. (3), art. 139 alin. (1), art. 147 alin. (4) din Constituţia României.

În drept, reclamantul a invocat dispoziţiile art. 9 din Legea nr. 554/2004, Legea contenciosului administrativ, cu completările şi modificările ulterioare.

Prin încheierea din data de 21.03.2023, s-a admis excepţia necompetenţei materiale procesuale a completului de judecată specializat în soluţionarea cauzelor de litigii de muncă şi asigurări sociale, din cadrul secţiei a III-a de contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale a Tribunalului Arad şi, în consecinţă, a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea completelor specializate în soluţionarea cauzelor de contencios administrativ şi fiscal din cadrul secţiei a III-a de contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale a Tribunalului Arad.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Prin sentinţa civilă nr. 503/30.05.2023, pronunţată de completul de judecată specializat în soluţionarea cauzelor de contencios administrativ şi fiscal din cadrul secţiei a III-a de contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale a Tribunalului Arad, s-a admis excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Arad şi s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, în favoarea Curţii de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că reclamantul urmăreşte recuperarea sumei plătite din pensia sa începând cu luna ianuarie 2022 cu titlu de contribuţii de asigurări sociale de sănătate, cu o bază lunară de calcul a contribuţiei de 10 % din partea ce depăşeşte suma lunară de 4000 RON, cu aplicarea de actualizări şi a dobânzii legale aferente, sumă ce a fost reţinută potrivit prevederilor art. 153 alin. (1) litera f2) şi art. 155 alin. (1) litera a1) din Codul fiscal, aşa cum au fost introduse de punctele 11 şi 13 ale art. XXIV din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 130/2021, că obiectul principal al judecăţii îl reprezintă contestarea măsurilor dispuse printr-o Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului României, că sunt incidente dispoziţiile art. 9 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 şi că cererea reclamantului reprezintă o cerere de acordare a unor despăgubiri pentru prejudiciul cauzat de Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor de Interne, care în executarea dispoziţiilor O.U.G. nr. 130/2021 a efectuat plata pensiei prin emiterea unei decizii de pensionare în care a utilizat plafonarea introdusă prin noul act normativ, fiind incidente dispoziţiile art. 10 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 554/2004, întrucât calitatea de pârât o are o autoritate publică centrală, împrejurare ce atrage competenţa de judecată a curţii de apel.

2.2. Prin sentinţa civilă nr. 418 din data de 31 iulie 2023, Curtea de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale a acestei instanţe şi a declinat competenţa de soluţionare a acţiunii în contencios administrativ formulate de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, în favoarea completelor specializate în soluţionarea cauzelor de litigii de muncă şi asigurări sociale din cadrul secţiei a III-a de contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale a Tribunalului Arad.

Constatând ivit conflictul negativ de competenţă, a înaintat cauza către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării acestuia.

Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea de Apel Timişoara a reţinut că, chiar dacă reclamantul a invocat dispoziţiile art. 9 din Legea nr. 554/2004 şi excepţia de neconstituţionalitatea a dispoziţiilor mai sus enunţate, (constatate deja de Curtea Constituţională ca fiind neconstituţionale), demersul său are la bază un raport juridic specific asigurărilor sociale, reclamantul solicitând, de la autoritatea obligată la plata pensiei, restituirea sumelor reţinute de aceasta din pensia lunară.

Că legiuitorul nu a înţeles să extindă sfera de competenţă a instanţelor de contencios administrativ prin procedura reglementată de art. 9 din Legea nr. 554/2004 rezultă din chiar cuprinsul acestui articol care, la alin. (5) enumeră posibilele obiecte de acţiuni formulate în baza acestei proceduri, respectiv despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin ordonanţe ale Guvernului, anularea actelor administrative emise în baza acestora, precum şi, după caz, obligarea unei autorităţi publice la emiterea unui act administrativ sau la realizarea unei anumite operaţiuni administrative.

În cauza de faţă nu se solicită despăgubiri de la Guvernul României, nici anularea unui act administrativ, nici obligarea unei autorităţi publice la emiterea unui act administrativ sau la realizarea unei anumite operaţiuni administrative, ci restituirea, de către plătitorul pensiei, a sumelor de bani cu care a fost diminuată pensia acestuia pe parcursul anului 2022.

Totodată, chiar dacă s-ar aprecia că litigiul de faţă are natură contencios administrativă (prin aceea că sumele au fost reţinute şi virate la bugetul de stat cu titlu de CASS), competenţa ar reveni tot Tribunalului Arad (însă completelor specializate în contencios administrativ şi fiscal), potrivit criteriului valoric, dat fiind că obiectul cauzei este evaluabil în bani şi se situează sub pragul valoric de 3.000.000 RON, potrivit dispoziţiilor art. 10 alin. (1) din legea nr. 554/2004.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă

Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 alin. (1), (13)4 şi 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează să pronunţe regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei şi dispoziţiile legale incidente pricinii.

Potrivit art. 9 din Legea nr. 554/2004, "(1) Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim prin ordonanţe sau dispoziţii din ordonanţe poate introduce acţiune la instanţa de contencios administrativ, însoţită de excepţia de neconstituţionalitate, în măsura în care obiectul principal nu este constatarea neconstituţionalităţii ordonanţei sau a dispoziţiei din ordonanţă. (2) Instanţa de contencios administrativ, dacă apreciază că excepţia îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 29 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, sesizează, prin încheiere motivată, Curtea Constituţională şi suspendă soluţionarea cauzei pe fond. (3) După pronunţarea Curţii Constituţionale, instanţa de contencios administrativ repune cauza pe rol şi dă termen, cu citarea părţilor. Dacă ordonanţa sau o dispoziţie a acesteia a fost declarată neconstituţională, instanţa soluţionează fondul cauzei; în caz contrar, acţiunea se respinge ca inadmisibilă. (4) În situaţia în care decizia de declarare a neconstituţionalităţii este urmarea unei excepţii ridicate în altă cauză, acţiunea poate fi introdusă direct la instanţa de contencios administrativ competentă, în limitele unui termen de decădere de un an, calculat de la data publicării deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial al României, Partea I. (5) Acţiunea prevăzută de prezentul articol poate avea ca obiect acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin ordonanţe ale Guvernului, anularea actelor administrative emise în baza acestora, precum şi, după caz, obligarea unei autorităţi publice la emiterea unui act administrativ sau la realizarea unei anumite operaţiuni administrative."

Înalta Curte observă că cererea reclamantului este grefată pe dispoziţiile art. 9 din lege, având ca acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin O.U.G. nr. 130/2021, constând în plata sumei reţinută nelegal din pensie cu titlu de contribuţie la Asigurările Sociale de Sănătate (CASS) în procent de 10% aplicat asupra valorii care depăşeşte limita de 4000 RON din cuantumul pensiei brute, suma actualizată cu indicele de inflaţie şi dobânda penalizatoare, începând de la data reţinerii nelegale şi până la data plăţii efective.

Potrivit art. XXIV din O.U.G. nr. 130/2021: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

12.) La articolul 154 alin. (1), lit. h) se modifică şi va avea următorul cuprins:

"h) persoanele fizice care au calitatea de pensionari, pentru veniturile din pensii de până la suma de 4.000 RON lunar inclusiv, precum şi pentru veniturile realizate din drepturi de proprietate intelectuală;".

13.) La articolul 155 alin. (1), după lit. a) se introduce o nouă literă, litera a1) cu următorul cuprins: "a1) venituri din pensii, definite conform art. 99, pentru partea care depăşeşte suma lunară de 4.000 RON;".

Prin Decizia nr. 650/2022, publicată în M. Of. nr. 1.262 din 28 decembrie 2022, Curtea Constituţională a constatat că dispoziţiile pct. 12 [cu referire la art. 154 alin. (1) lit. h) sintagma "de până la suma de 4.000 RON lunar inclusiv"] si pct. 13 [cu referire la art. 155 alin. (1) pct. a1)] din O.U.G 130/2021 sunt neconstituţionale.

Art. 1 pct. 11 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, defineşte creanţa fiscală principală ca fiind "dreptul la perceperea impozitelor, taxelor şi contribuţiilor sociale, precum şi dreptul contribuabilului la restituirea sumelor plătite fără a fi datorate şi la rambursarea sumelor cuvenite, în situaţiile şi condiţiile prevăzute de lege".

La rândul sau, art. 2 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare prevede:

"Contribuţiile sociale obligatorii reglementate prin prezentul cod sunt următoarele: a) contribuţiile de asigurări sociale, datorate bugetului asigurărilor sociale de stat; b) contribuţia de asigurări sociale de sănătate, datorată bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate; c) contribuţia asiguratorie pentru muncă, datorată bugetului general consolidat."

Astfel, Înalta Curte constată că finalitatea urmărită de reclamanţi prin prezentul demers judiciar este aceea de a obţine restituirea unor sume reţinute în temeiul dispoziţiilor art. XXIV pct. 12 si 13 din O.U.G. nr. 130/2021 cu titlu de contribuţii de asigurări sociale de sănătate, contribuţii ce sunt incluse în mod expres, prin dispoziţiile art. 1 pct. 11 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală în categoria creanţelor fiscale principale.

Potrivit art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004: (1) Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.

Din interpretarea dispoziţiilor anterior menţionate, rezultă că se instituie două criterii în funcţie de care se stabileşte competenţa instanţelor de contencios administrativ şi fiscal.

Un prim astfel de criteriu, general, îl constituie criteriul rangului emitentului actului administrativ contestat.

Un al doilea criteriu, aplicabil în cauzele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora, îl constituie valoarea obiectului litigiului.

Aceste criterii nu se aplică simultan, ci ori de câte ori litigiul dedus judecăţii priveşte taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora competenţa materială a instanţelor de contencios administrativ se stabileşte în funcţie de valoarea obiectului litigiului, fără a avea vreo relevanţă sub aspectul competenţei materiale rangul emitentului actului.

Având în vedere că obiectul cauzei se întemeiază pe dispoziţiile art. 9 alin. (5) din Legea nr. 554/2004 şi priveşte plata unor contribuţii de asigurări sociale de sănătate, aşadar a unor creanţe fiscale în cuantum total de până la 3.000.000 de RON, Înalta Curtea constată că, în raport de dispoziţiile art. 10 alin. (1) din legea contenciosului administrativ, competenţa materială în soluţionarea cauzei aparţine tribunalului, secţia de contencios administrativ.

În consecinţă, pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în primă instanţă, în favoarea Tribunalului Arad, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne în favoarea Tribunalului Arad, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 26 septembrie 2023.