Education ministry loses appeal; contested habilitation standards and ethics rule voided for vagueness, suspension upheld.

Şedinţa publică din data de 20 septembrie 2023

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei. Cererea de chemare în judecată.

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal la data de 30.03.2021, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educaţiei, suspendarea şi anularea unor dispoziţii din Ordinul MEC nr. 6129/2016 privind aprobarea standardelor minimale necesare şi obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice din învăţământul superior, a gradelor profesionale de cercetare-dezvoltare, a calităţii de conducător de doctorat şi a atestatului de abilitare, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 123 bis din 15 februarie 2017 şi din Ordinul MEC nr. 5229/2020 de aprobare a Metodologiei privind organizarea si desfăşurarea procesului de obţinere a atestatului de abilitare, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 783 din 27 august 2020.

Prin cererea modificatoare, reclamantul a susţinut că nu a atacat în tot actele administrative normative, ci doar acele dispoziţii nelegale şi prejudiciabile.

Astfel, din Ordinul MEC nr. 6129/2016 privind aprobarea standardelor minimale necesare şi obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice din învăţământul superior, a gradelor profesionale de cercetare-dezvoltare, a calităţii de conducător de doctorat şi a atestatului de abilitare, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 123 bis din 15 februarie 2017, dispoziţiile nelegale şi prejudiciabile atacate pentru nelegalitate din Ordinul MEC nr. 6129/2016, ce fac obiectul prezentei acţiuni anulare şi, respectiv, suspendare, se află în Anexa nr. 24 - Comisia de Ştiinţe Juridice la pct. 2 - Standarde minimale, Criteriul CI -Performanţăfond, liniuţele a doua şi a treia, după cum urmează:

- două comunicări într-o limbă străină de largă circulaţie internaţională, susţinute la congrese/conferinţe organizate de organizate de o societate ştiinţifică internaţională din specializarea candidatului şi publicate în volumul ori pe situl congresuluiV în revista societăţii/în secţiunea specială a unei reviste internaţionale de prestigiu (numai comunicări acceptate ca urmare a selecţiei operate/invitaţiei adresate de un comitet ştiinţific şi susţinute efectiv, nu în regim de poster).

- Director/Responsabil al unui grant de cercetare sau contract direct de cercetare.

Rute alternative

1. membru în echipele a două granturi de cercetare sau contracte directe de cercetare

2. participarea în calitate de expert la comisiile pentru elaborarea proiectelor unor acte normative şi în cadrul comisiilor, agenţiilor, comitetelor sau grupurilor de lucru ale organizaţiilor sau asociaţiilor profesionale internaţionale".

Pe de altă parte, din Ordinul MEC nr. 5229/2020 de aprobare a Metodologiei privind organizarea si desfăşurarea procesului de obţinere a atestatului de abilitare, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 783 din 27 august 2020, dispoziţia nelegală şi prejudiciabilă din Ordinul MEC nr. 5229/2020, ce face obiectul prezentei acţiuni în anulare şi, respectiv, suspendare, este cea de la art. 10 din Metodologia privind organizarea si desfăşurarea procesului de obţinere a atestatului de abilitare, aprobată prin respectivul ordin, conform căreia:

"Se află în situaţia de conflict de interese persoana implicată în procedura de evaluare, în situaţia existenţei unui interes personal, în cazurile în care: a) este soţ, afin ori rudă până la gradul al II-lea inclusiv; b) a beneficiat în ultimii 3 ani anteriori evaluării ori beneficiază în prezent de foloase de orice natură din partea persoanei evaluate".

În motivarea modificării acţiunii, reclamantul a arătat că, pe lângă prejudiciul moral, mai important şi mai grav este prejudiciul material încercat, ce constă în următoarele:

- remuneraţia pe care o pierde ca urmare a faptului că nu i se permite în mod nelegal să conducă doctorate, conducere care presupune, de plano, deţinerea atestatului de abilitare;

- remuneraţia pe care o pierde ca urmare a faptului că nu poate obţine gradul de profesor universitar, cu remuneraţia aferentă, deoarece, potrivit art. 2 din Ordinul MEC nr. 6129/2016, "standardele minimale de acceptare a dosarului pentru obţinerea atestatului de abilitare sunt identice cu standardele de acordare a titlului de profesor universitar". De asemenea, potrivit art. 166 alin. (1) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, "pot fi conducători de doctorat [...] persoanele care au obţinut atestatul de abilitare.

2. Hotărârea primei instanţe.

Prin sentinţa civilă nr. 1028 din data de 29.06.2021, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis în parte acţiunea precizată/modificată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educaţiei.

A anulat în parte Ordinul Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice nr. 6129/2016, doar în ceea ce priveşte Anexa 24, pct. 2 ("Standarde minimale"), criteriul C1 ("Performanţă de fond"), liniuţele a doua şi a treia.

A anulat în parte Ordinul Ministerului Educaţiei şi Cercetării nr. 5229/2020, doar în ceea ce priveşte art. 10 lit. a) din Metodologia privind organizarea şi desfăşurarea procesului de obţinere a atestatului de abilitare, aprobată prin ordinul indicat şi prevăzută în Anexa 1 din acest ordin.

Suspendă executarea în parte a Ordinului Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice nr. 6129/2016, doar în ceea ce priveşte Anexa 24, pct. 2 ("Standarde minimale"), criteriul C1 ("Performanţă de fond"), liniuţele a doua şi a treia.

A suspendat executarea în parte a Ordinului Ministerului Educaţiei şi Cercetării nr. 5229/2020, doar în ceea ce priveşte art. 10 lit. a) din Metodologia privind organizarea şi desfăşurarea procesului de obţinere a atestatului de abilitare, aprobată prin ordinul indicat şi prevăzută în Anexa 1 din acest ordin.

A respins în rest acţiunea precizată/modificată.

3. Cererile de recurs.

Împotriva sentinţei civile nr. 1028 din data de 29.06.2021, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs pârâtul Ministerul Educaţiei atât în ceea ce priveşte soluţia de suspendare a prevederilor OMECS nr. 6129/2016, în ceea ce priveşte Anexa 24, pct. 2 ("Standarde minimale")/criteriul CI ("Performanţă de fond"), liniuţele a doua şi a treia, şi suspendarea prevederilor art. 10 lit. a) din Metodologia privind organizarea şi desfăşurarea procesului de obţinere a atestatului de abilitare, aprobată prin ordinul indicat şi prevăzută la Anexa 1 din OMEC nr. 5229/2020, cât şi în ceea ce priveşte soluţia de anulare a prevederilor OMECS nr. 6129/2016, în ceea ce priveşte Anexa 24, pct. 2 ("Standarde minimale")/criteriul CI ("Performanţă de fond"), liniuţele a doua şi a treia, şi a prevederilor art. 10 lit. a) din Metodologia privind organizarea şi desfăşurarea procesului de obţinere a atestatului de abilitare, aprobată prin ordinul indicat şi prevăzută la Anexa 1 din OMEC nr. 5229/2020.

Cu privire la soluţia de suspendare, recurentul-pârât a susţinut că hotărârea instanţei de fond nu cuprinde motivele pe care îşi întemeiază soluţia de suspendare a art. 10 lit. a) a Metodologia privind organizarea şi desfăşurarea procesului de obţinere a atestatului de abilitare aprobată prin OMEC nr. 5229/2020, fiind astfel incidente prevederile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.. Prima instanţă nu a respectat această cerinţă esenţială a motivării hotărârii judecătoreşti nearătând în mod explicit "motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia", în ceea ce priveşte pretinsa îndeplinire a condiţiei cazului bine justificat, precum şi argumentele pentru care a înlăturat susţinerile pârâtei referitoare la condiţia privind paguba iminentă.

A mai invocat cazul de nelegalitate prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.. În motivarea acestuia, recurentul-pârât a arătat că Ordinul MECS nr. 6129/2016, atacat în cauză, a avut în vedere necesitatea de înlăturare a discrepanţelor între standardele naţionale şi standardele relevante la nivel internaţional, precum şi între standardele propuse de comisiile de specialitate ale CNATDCU.

Referitor la criteriului CI din Anexa nr. 24 din OMEC nr. 6129/2016 privind standardele minimale care trebuie să fie îndeplinite cumulativ pentru obţinerea atestatului de abilitare, a arătat că aceste standarde sunt stabilite de către CNATDCU conform prerogativelor atribuite de legiuitor, singurul organism cu competenţe în acest domeniu.

Instanţa de fond a interpretat greşit normele de drept material reprezentate de art. 14 din Legea nr. 554/2004, privind pretinsa întrunire cumulativă a celor două condiţii statuate imperativ de legiuitor pentru admiterea cererii de suspendare a actului normativ menţionat.

Astfel, norma prevăzută la Anexa 24 pct. 2 ("Standarde minimale") a OMECS nr. 6129/2016 nu este lipsită de claritate şi precizie, aşa cum afirmă instanţa de fond, deoarece standardele sunt stabilite pentru a reliefa implicarea candidatului în activitatea ştiinţifică din domeniul de competenţă, interesul pentru dezvoltarea profesională, contribuţia la cercetarea ştiinţifică. Acestea au un caracter clar ce asigură tuturor candidaţilor posibilitatea de a demonstra îndeplinirea acestora, precum şi certitudinea încadrării corecte de către evaluator. Mai mult nu pot să fie cuprinse în cadrul unor definiţii toate aspectele ce vizează activitatea ştiinţifică a candidaţilor.

Nici norma de la lit. a) a art. 10 din Metodologia privind organizarea şi desfăşurarea procesului de obţinere a atestatului de abilitare aprobată prin OMEC nr. 5229/2020, nu este lipsită de precizie şi claritate, având în vedere că o normă reglementează conflictul de interese a persoanei implicate în procedura de evaluare, în situaţia existenţei unui interes personal, astfel încât este clar că această situaţie se stabileşte prin raportare la persoana evaluată. Mai mult, norma urmează a fi citită şi înţeleasă în ansamblul său. Astfel la lit. b) a articolului în discuţie se menţionează în mod clar că situaţia conflictului de interese se stabileşte prin raportare la persoana evaluată.

Nu este îndeplinită nici condiţia unei pagube iminente, fiindcă suspendarea prevederilor supuse cenzurii, nu atrage în mod automat acordarea unei remuneraţii pentru reclamant Pe de altă parte, prejudiciile eventuale nu pot constitui temei suficient pentru cenzurarea unor acte cu caracter normativ. Iminenţa producerii prejudiciului nu se prezumă, aceasta trebuie să fie dovedită iar din dovezile depuse de către reclamant şi reţinute de instanţa de fond nu rezultă îndeplinirea acestora.

Încadrarea în calitate de conducător de doctorat la şcoala doctorală nu este o simplă formalitate rezultată din suspendarea actului administrativ, ci implică anumite demersuri, inclusiv participarea la un concurs.

În prezent reclamantul a dobândit atestatul de abilitare urmare a admiterii acţiunii care face obiectul dosarului nr. x/2021 Astfel, la acest moment condiţia privind paguba iminentă nu mai subzistă.

Cu privire la procedura de evaluare a dosarului de abilitare de către CNATDCU, din dispoziţiile legale rezultă că CNATDCU este un organism consultativ al MEC, format din experţi selectaţi prin concurs, care face propuneri neobligatorii ministerului. Aceşti experţi formulează opinii ştiinţifice de specialitate, în cadrul unei proceduri de evaluare academică. Prin urmare, lucrările Comisiilor de specialitate CNATDCU nu se desfăşoară într-un cadru procesual, astfel încât nu se poate vorbi de vreo încălcare a dreptului la un proces echitabil.

Concluziile din rapoartele de evaluare ale membrilor CNATDCU sunt aprecieri de ordin ştiinţific, abuzul de putere fiind exclus.

Ca urmare, prin hotărârea pronunţată, instanţa şi-a depăşit competenţele, atunci când a reţinut că, prin referatul sintetic de evaluare, membrii CNATDCU nu ar fi acţionat în mod corespunzător.

Claritatea şi predictibilitatea (despre care se susţine, în decizia instanţei de fonmd, că ar lipsi în criteriile suspendate/anulate) sunt, într-adevăr, cerinţe existente în dreptul nostru intern.

Dar, procedura de abilitare este clar şi explicit reglementată prin Legea nr. 1/2011 a educaţiei naţionale şi prin Anexa 1 a OMEC nr. 5229/2020. Ca urmare, simpla lectură a etapelor procedurale şi urmarea cu bună-credinţă a acestora sunt suficiente pentru obţinerea atestatului de abilitare, de către un candidat care îndeplineşte cerinţele şi standardele minimale în acest sens.

În mod nelegal, decizia instanţei de fond admite că nu a putut identifica o societate ştiinţifică internaţională în specializarea Drept comercial. Concomitent, instanţa nu are nicio problemă să admită că reclamantul se poate prevala de calitatea de membru in elaborarea unui proiect de act normativ în materie fiscală! Altfel spus, Anexa 24 a Ordinului MEC nr. 6129/2016 ar fi de vină că nu enumeră expres societăţile ştiinţifice internaţionale din specializarea candidatului, în timp ce candidatul la abilitare poate să susţină că participarea la un proiect de act normativ în altă specializare decât a sa trebuie punctată.

În privinţa dispoziţiilor referitoare la incompatibilităţi şi conflicte de interese, aceste chestiuni nu au nicio legătură cu cauza şi nu s-a dovedit existenţa vreunei incompatibilităţi. Prin urmare, nu subzistă niciun motiv de anulare a dispoziţiilor art. 10 lit. a) din Anexa 1 la OMEC nr. 5229/2020.

Ataşează în acest sens punctul de vedere al Comisiei juridice din cadrul CNATDCU exprimat prin adresa nr. 25587/28.02-2023.

4. Apărările formulate în cauză.

Prin întâmpinarea formulată, intimatul-reclamant a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

În motivare, intimatul-reclamant a arătat că are în continuare interes procesual în susţinerea cererii de suspendare, deoarece suspendatele liniuţe - a doua şi a treia - reprezentând standarde minimale ale pct. 2 Criteriul CI din cadrul Anexei nr. 24 la OMEC nr. 6129/2016 sunt aplicabile nu doar procedurii de abilitare doctorală, ci şi procedurii de concurs pentru gradul de profesor universitar/cercetător ştiinţific gradul I. Deoarece intenţionează să obţină titlul de profesor universitar, odată ce îndeplineşte cea mai grea condiţie pentru acest titlu, abilitarea doctorală, are interes procesual ca aceste standarde abuzive şi neclare să nu i se aplice.

Obiectul acestui litigiu nu este calificarea juridică a abilitării, drept sau vocaţie de a conduce doctorate, ci lipsa de claritate şi predictibilitate a textului unui act administrativ normativ ce reglementează această vocaţie. Mai exact, a celor două liniuţe (a doua şi a treia) ale Criteriului CI al punctului 2 - standarde minimale din cadrul Anexei nr. 24 la OMEC nr. 6129/2016. Aceste două liniuţe sunt redactate cu atâta neclaritate şi imprecizie, încât conduc la interpretări abuzive şi părtinitoare din partea comisiei de ştiinţe juridice a CNATDCU. Acesta este motivul anulării lor, nu încălcarea unei norme juridice superioare, afirmă recurentul-pârât.

Motivul anulării şi suspendării prevederilor art. 10 din Metodologia privind organizarea si desfăşurarea procesului de obţinere a atestatului de abilitare, aprobată prin OMEC nr. 5229/2020 este, de această dată, încălcarea unei legi, ca normă juridică superioară, respectiv a dispoziţiilor privind conflictul de interese şi incompatibilitatea de la art. 42 alin. (1) pct. 9 şi alin. (13) C. proc. civ.

Deşi prima instanţă a pus în vedere atât recurentului, cât şi CNATDCU - comisia de ştiinţe juridice, precum şi unor reputate şcoli doctorale (din 3 facultăţi de drept cu tradiţie), să depună relaţii precise şi clarificări cu privire la interpretarea standardelor minimale în discuţie, acestea nu au depus răspuns. Solicitarea formulată de către prima instanţă are ca temei faptul că CNATDCU, prin comisia de ştiinţe juridice, este organul tehnic care nu doar aplică, dar a şi elaborat standardele cuprinse în Anexa nr. 24 la OMEC nr. 1629/2016.

5. Procedura de soluţionare a recursului.

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin rezoluţia din data de 02 mai 2023, s-a fixat termen de judecată pentru soluţionarea cererii de recurs la data de 20 septembrie 2023, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

6. Soluţia instanţei de recurs.

Examinând sentinţa atacată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, precum şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, prin prisma criticilor formulate, Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat, pentru următoarele considerente:

Reclamantul a susţinut examenul de abilitare la şcoala doctorală a Facultăţii de Drept a Universităţii de Vest din Timişoara (UVT) în data de 28.03.2019. După 13 luni de la data susţinerii tezei, comisia de abilitare formată din trei profesori universitari abilitaţi doctoral în domeniul Drept comercial, în care reclamantul a cerut abilitarea, au întocmit raportul de evaluare, cu propunerea de acordare a atestatului de abilitare (care ar conferi reclamantului vocaţia de a conduce doctorate).

În conformitate cu procedura de abilitare doctorală, reglementată de Metodologia privind organizarea şi desfăşurarea procesului de obţinere a atestatului de abilitare, aprobată prin OMEC nr. 5229/2020, dosarul de abilitare, conţinând şi raportul de evaluare al comisiei de abilitare, a fost trimis Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) în vederea validării.

Primind dosarul de abilitare, preşedintele comisiei de specialitate CNATDCU - ştiinţe juridice a desemnat 3 (trei) evaluatori, care să-l analizeze potrivit art. 24 alin. (1) din Metodologia privind organizarea şi desfăşurarea procesului de obţinere a atestatului de abilitare, aprobată prin OMEC nr. 5229/2020. Două dintre referatele individuale de evaluare au fost întocmite în data de 10.12.2020, iar al treilea în data de 14.12.2020.

În baza acestora, preşedintele comisiei de specialitate CNATDCU - ştiinţe juridice a întocmit, potrivit art. 24 alin. (3) din aceeaşi metodologie, referatul sintetic din 12.12.2020, cu propunerea de neacordare a atestatului de abilitare.

Referatul sintetic cu propunerea de neacordare a fost aprobat de comisia - ştiinţe juridice, a cărei rezoluţie a fost însuşită de consiliul general al CNATDCU, care a emis, în acest sens, Decizia din 16.12.2020.

Înalta Curte apreciază că intimatul-reclamant are în continuare interes în susţinerea cererii de chemare în judecată, deoarece Anexa 24, pct. 2 ("Standarde minimale"), criteriul C1 ("Performanţă de fond"), liniuţele a doua şi a treia sunt aplicabile atât procedurii de abilitare doctorală, cât şi procedurii de concurs pentru gradul de profesor universitar/cercetător ştiinţific gradul I, astfel încât intimatul-reclamant urmăreşte înlăturarea aplicării acestora inclusiv în procedura de concurs pentru gradul de profesor universitar/cercetător ştiinţific gradul I.

În privinţa soluţiei dată cererii de suspendare de către prima instanţă, recurentul-pârât a invocat cazurile de nelegalitate prevăzute de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi pct. 8 din C. proc. civ.

Referitor la cazul de nelegalitate reglementat de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., recurentul-pârât a arătat că hotărârea instanţei de fond nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluţia de suspendare a art. 10 lit. a) a Metodologia privind organizarea şi desfăşurarea procesului de obţinere a atestatului de abilitare aprobată prin OMEC nr. 5229/2020, în ceea ce priveşte pretinsa îndeplinire a condiţiei cazului bine justificat, precum şi argumentele pentru care a înlăturat susţinerile pârâtei referitoare la condiţia privind paguba iminentă.

Contrar susţinerilor recurentului-pârât, Înalta Curte apreciază că hotărârea recurată cuprinde motivele de fapt şi de drept pentru care prima instanţă a dispus suspendarea executării art. 10 lit. a) din Metodologia privind organizarea şi desfăşurarea procesului de obţinere a atestatului de abilitare aprobată prin OMEC nr. 5229/2020, atât în privinţa condiţiei existenţei cazului bine justificat, precum şi a celei referitoare la paguba iminentă, respectând cerinţele impuse de dispoziţiile art. 425 alin. (1) din C. proc. civ.

Astfel, în privinţa existenţei unui caz bine justificat, prima instanţă a arătat că acesta rezultă, în mod evident, din faptul stabilirii emiterii nelegale a art. 10 lit. a) din Metodologia privind organizarea şi desfăşurarea procesului de obţinere a atestatului de abilitare aprobată prin OMEC nr. 5229/2020, ca urmare a lipsei vădite de precizie şi claritate, întrucât nu indică cealaltă persoană sau celelalte persoane cu privire la care nu trebuie să existe relaţia de rudenie sau de afin (a persoanei implicate în procedura de evaluare).

Iar în privinţa condiţiei pagubei iminente, prima instanţă a arătat că aceasta rezultă, fără echivoc, pe de parte, din raportarea la remuneraţia pe care reclamantul o pierde ca urmare a faptului că nu i se permite să conducă doctorate, conducere care presupune, de plano, deţinerea atestatului de abilitare, iar, pe de altă parte, din raportarea la remuneraţia pe care reclamantul o pierde ca urmare a faptului că nu poate obţine gradul de profesor universitar.

Referitor la cazul de nelegalitate reglementat de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., recurentul-pârât a arătat că hotărârea instanţei de fond referitoare la admiterea cererii de suspendare este nelegală, interpretându-se greşit dispoziţiile art. 14 din Legea nr. 554/2004.

În primul rând, dispoziţiile atacate sunt cele cuprinse în Anexa 24, pct. 2 ("Standarde minimale"), criteriul C1 ("Performanţă de fond"), liniuţele a doua ("o comunicare într-o limbă străină de largă circulaţie internaţională, susţinute la congrese/conferinţe organizate de o societate ştiinţifică internaţională din specializarea candidatului şi publicate în volumul ori pe situl congresului/în revista societăţii/în secţiunea specială a unei reviste internaţionale de prestigiu (numai comunicări acceptate ca urmare a selecţiei operate/invitaţiei adresate de un comitet ştiinţific şi susţinute efectiv, nu în regim de poster) şi a treia ("Director/Responsabil al unui grant de cercetare sau contract direct de cercetare. Rute alternative 1. membru în echipele a două granturi de cercetare sau contracte directe de cercetare. 2. participarea în calitate de expert la comisiile pentru elaborarea proiectelor unor acte normative şi în cadrul comisiilor, agenţiilor, comitetelor sau grupurilor de lucru ale organizaţiilor sau asociaţiilor profesionale internaţionale").

Înalta Curte consideră că este îndeplinită condiţia existenţei unui caz bine justificat în privinţa dispoziţiilor menţionate anterior, deoarece există o îndoială serioasă în privinţa legalităţii acestora determinată de lipsa de claritate şi precizie a acestora. Astfel, nu sunt definiţi termenii de "societate ştiinţifică" şi "societate internaţională".

Este adevărat că standardele minime sunt stabilite pentru a reliefa implicarea candidatului în activitatea ştiinţifică din domeniul de competenţă, interesul pentru dezvoltarea profesională, contribuţia la cercetarea ştiinţifică, dar pentru ca acestea să fie clare şi previzibile, astfel încât orice candidat să poată verifica dacă le îndeplineşte şi să fie înlăturat orice subiectivism în aprecierea îndeplinirii lor, era necesară definirea acestora, cu atât mai mult cu cât termenii de "societate ştiinţifică" şi "societate internaţională" nu au un sens îndeobşte cunoscut şi de notorietate. Dovadă în acest sens sunt răspunsurile primite de prima instanţă de la recurentul-pârât, CNATDCU şi Şcolile Doctorale din cadrul Facultăţilor de Drept ale Universităţii din Bucureşti, Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi şi Universităţii Lucian Blaga din Sibiu care nu au indicat nici un exemplu de societate de ştiinţe juridice, naţională sau internaţională, în domeniul dreptului comercial.

De asemenea, este îndeplinită condiţia existenţei unui caz bine justificat în privinţa dispoziţiilor art. 10 lit. a) din Metodologia privind organizarea şi desfăşurarea procesului de obţinere a atestatului de abilitare, aprobată prin Ordinul Ministerului Educaţiei şi Cercetării nr. 5229/2020, deoarece există o îndoială serioasă în privinţa legalităţii acestora determinată de lipsa de claritate şi precizie a acestora, de vreme ce nu se indică cealaltă persoană sau celelalte persoane cu privire la care nu trebuie să existe relaţia de rudenie sau de afin a persoanei implicate în procedura de evaluare.

Recurentul-pârât a arătat că dispoziţiile menţionate sunt clare şi previzibile, deoarece acestea reglementează conflictul de interese a persoanei implicate în procedura de evaluare, în situaţia existenţei unui interes personal, astfel încât este clar că acesta situaţie se stabileşte prin raportare la persoana evaluată. Mai mult, norma urmează a fi citită şi înţeleasă în ansamblul său, iar la lit. b) a articolului în discuţie se menţionează în mod clar că situaţia conflictului de interese se stabileşte prin raportare la persoana evaluată.

Aceste afirmaţii sunt neîntemeiate, deoarece nu este se poate subînţelege că situaţia de conflict de interese se stabileşte prin raportare la persoana evaluată, ci era necesară o prevedere expresă în acest sens, aşa cum există la lit. b) din acelaşi articol.

În al doilea rând, nu se poate trage concluzia că referirea la persoana evaluată de la lit. b) este aplicabilă şi în privinţa lit. a), deoarece acestea reglementează situaţii diferite de conflict de interese, nefiind clară voinţa emitentului ordinului de a se referi la persoana evaluată, în ambele litere ale articolului. Dimpotrivă, diferenţa de reglementare constând în faptul că la lit. a) nu este menţionată persoana evaluată, iar la lit. b) aceasta este indicată expres, naşte o îndoială că lit. a) se referă la persoana evaluată.

Înalta Curte apreciază că este îndeplinită şi condiţia prevenirii unei pagube iminente în sensul art. 2 alin. (1) lit. ş) din Lg. 554/2004 modificată şi completată, deoarece suspendarea executării Anexei 24, pct. 2 ("Standarde minimale"), criteriul C1 ("Performanţă de fond"), liniuţele a doua şi a treia din Ordinul Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice nr. 6129/2016 şi a art. 10 lit. a) din Metodologia privind organizarea şi desfăşurarea procesului de obţinere a atestatului de abilitare, aprobată prin ordinul Ordinul Ministerului Educaţiei şi Cercetării nr. 5229/2020 şi prevăzută în Anexa 1 din acest ordin previne prejudiciul material şi viitor pe care l-ar suferi intimatul-reclamant, constând, pe de o parte, în remuneraţia pe care acesta o pierde ca urmare a faptului că nu i se permite să conducă doctorate, conducere care presupune deţinerea atestatului de abilitare, iar, pe de altă parte, în remuneraţia pe care acesta o pierde ca urmare a faptului că nu poate obţine gradul de profesor universitar.

Este adevărat că atestatul de abilitare nu este suficient pentru a deveni conducător de doctorat sau profesor universitar, dar lipsa acestuia face imposibilă afilierea la o şcoală doctorală sau la depunerea candidaturii pentru un post de profesor universitar şi împiedică astfel obţinerea remuneraţiei aferente acestora.

Din aceste motive, în baza art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8, precum şi art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul-pârât Ministerul Educaţiei împotriva sentinţei nr. 1028 din 29 iunie 2021 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, în ce priveşte soluţia dată cererii de suspendare.

În privinţa recursului declarat împotriva aceleaşi sentinţe, referitor la soluţia dată cererii de anulare, recurentul-pârât Ministerul Educaţiei a invocat cazul de nelegalitate prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Cu privire la dispoziţiile cuprinse în Anexa 24, pct. 2 ("Standarde minimale"), criteriul C1 ("Performanţă de fond"), liniuţele a doua şi a treia, Înalta Curte apreciază că acestea sunt lipsite de claritate şi precizie, deoarece nu sunt definiţi termenii de "societate ştiinţifică" şi "societate internaţională".

Este adevărat că standardele minime sunt stabilite pentru a reliefa implicarea candidatului în activitatea ştiinţifică din domeniul de competenţă, interesul pentru dezvoltarea profesională, contribuţia la cercetarea ştiinţifică, dar pentru ca acestea să fie clare şi previzibile, astfel încât orice candidat să poată verifica dacă le îndeplineşte şi să fie înlăturat orice subiectivism în aprecierea îndeplinirii lor, era necesară definirea acestora, cu atât mai mult cu cât termenii de "societate ştiinţifică" şi "societate internaţională" nu au un sens de notorietate. Dovadă în acest sens sunt răspunsurile primite de prima instanţă de la recurentul-pârât, CNATDCU şi Şcolile Doctorale din cadrul Facultăţilor de Drept ale Universităţii din Bucureşti, Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi şi Universităţii Lucian Blaga din Sibiu care nu au indicat nici un exemplu de societate de ştiinţe juridice, naţională sau internaţională, în domeniul dreptului comercial.

În privinţa criteriului referitor la "Director/Responsabil al unui grant de cercetare sau contract direct de cercetare", Înalta Curte consideră neîntemeiată critica recurentului-pârât. Prima instanţă a considerat că maniera de reglementare a contractelor de cercetare a reprezentat în cazul dosarului de abilitare al intimatului-reclamant un motiv de interpretare subiectivă, deoarece proiectul internaţional de cercetare realizat în cadrul Center for International Legal Studies (CILS), Salzburg, Austria, depus de către reclamant la dosarul de abilitare apreciază că nu este un proiect de cercetare, câtă vreme adeverinţa anexată indică participarea la un volum colectiv, iar nu un proiect propriu-zis de cercetare, după ce anterior comisia de abilitare constituită la nivelul şcolii doctorale de la Facultatea de Drept a Universităţii de Vest din Timişoara a apreciat că este un proiect de cercetare. Aşadar, nu caracterul greu accesibil pentru mulţi candidaţi al acestui criteriu a fost avut în vedere de prima instanţă, aşa cum afirmă recurentul-pârât.

În privinţa dispoziţiilor art. 10 lit. a) din Metodologia privind organizarea şi desfăşurarea procesului de obţinere a atestatului de abilitare, aprobată prin Ordinul Ministerului Educaţiei şi Cercetării nr. 5229/2020, Înalta Curte apreciază, asemenea primei instanţe, că acestea sunt lipsite de claritate şi precizie, deoarece nu se indică cealaltă persoană sau celelalte persoane cu privire la care nu trebuie să existe relaţia de rudenie sau de afin a persoanei implicate în procedura de evaluare.

Recurentul-pârât a arătat că dispoziţiile menţionate sunt clare şi previzibile, deoarece acestea reglementează conflictul de interese a persoanei implicate în procedura de evaluare, în situaţia existenţei unui interes personal, astfel încât este clar că acesta situaţie se stabileşte prin raportare la persoana evaluată. Mai mult, norma urmează a fi citită şi înţeleasă în ansamblul său, iar la lit. b) a articolului în discuţie se menţionează în mod clar că situaţia conflictului de interese se stabileşte prin raportare la persoana evaluată.

Aceste afirmaţii sunt neîntemeiate, deoarece nu este se poate subînţelege că situaţia de conflict de interese se stabileşte prin raportare la persoana evaluată, ci era necesară o prevedere expresă în acest sens, aşa cum există la lit. b) din acelaşi articol.

În al doilea rând, nu se poate trage concluzia că referirea la persoana evaluată de la lit. b) este aplicabilă şi în privinţa lit. a), deoarece acestea reglementează situaţii diferite de conflict de interese, nefiind clară voinţa emitentului ordinului de a se referi la persoana evaluată, în ambele litere ale articolului. Dimpotrivă, diferenţa de reglementare constând în faptul că la lit. a) nu este menţionată persoana evaluată, iar la lit. b) aceasta este indicată expres, naşte o îndoială că lit. a) se referă la persoana evaluată.

Nu este întemeiată nici critica adusă de recurentul-pârât sentinţei recurate cu privire la neîncălcarea dreptului intimatului-reclamant la un proces echitabil cu ocazia procedurii de evaluare, desfăşurată la CNATDCU, câtă vreme prin sentinţa recurată nu s-a reţinut că s-ar fi încălcat dreptul la un proces echitabil.

De asemenea, este adevărat că rapoartele de evaluare ale membrilor CNATDCU implică aprecieri de ordin ştiinţific, dar acestea trebuie făcute în baza unor standarde minime clare şi previzibile, accesibile oricărui candidat. Instanţa de judecată este competentă să evalueze claritatea şi previzibilitatea actelor normative ce reglementează standardele minime, competenţă izvorâtă din legislaţia naţională şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (cauzele Facini Dori c. Recre, 1994 şi Foto-Frost c. Hauptzollant Lübeck. Ost, 1987).

Din aceste motive, în baza art. 488 alin. (1) pct. 8 şi art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul-pârât Ministerul Educaţiei împotriva sentinţei nr. 1028 din 29 iunie 2021 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, în ce priveşte soluţia dată cererii de anulare.

În temeiul art. 23 din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va dispune publicarea, în Monitorul Oficial al României, a hotărârii recurate, aceasta fiind o hotărâre judecătorească definitivă prin care s-au anulat în parte două acte administrative cu caracter normativ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurentul-pârât Ministerul Educaţiei împotriva sentinţei nr. 1028 din 29 iunie 2021 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

În temeiul art. 23 din Legea nr. 554/2004 dispune publicarea, în Monitorul Oficial al României, a hotărârii recurate.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 20 septembrie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.