Mayoral damage recovery appeal perempted after six-month inactivity; High Court upholds lapse.

Şedinţa publică din data de 20 septembrie 2023

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

1.1. Prin cererea înregistrată la data de 22 ianuarie 2020 pe rolul Tribunalului Tulcea, secţia civilă, de contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2020, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii UAT Comuna Nufăru, prin Primar şi Primarul Comunei Nufăru, revocarea în tot a dispoziţiei nr. 224/23.12.2019 privind unele măsuri de recuperare a unor prejudicii constatate de către Camera de Conturi Tulcea prin decizia nr. 9/2019.

1.2. Prin sentinţa civilă nr. 1070 din data de 20.11.2020, Tribunalul Tulcea -, secţia civilă, de contencios administrativ şi fiscal a respins acţiunea formulată de reclamanta A., ca nefondată.

1.3. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta A., criticând-o pentru nelegalitate, cauza fiind înregistrată, în recurs, pe rolul Curţii de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

1.4. Prin încheierea din data de 19 mai 2021, Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a suspendat cauza în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., pentru lipsa părţilor.

1.5. La data de 22.11.2021 recurenta A. a formulat cerere de repunere pe rol

2. Hotărârea atacată cu recurs

Prin decizia civilă nr. 172 din 17 februarie 2022, Curtea de Apel Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis sesizarea din oficiu şi a constatat perimarea cererii de recurs promovată de recurenta - reclamantă A. împotriva sentinţei civile nr. 1070/20.11.2020 pronunţată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr. x/2020, în contradictoriu cu intimaţii Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Nufăru - prin Primar şi Primarul Comunei Nufăru.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva deciziei menţionate la punctul I.2. de mai sus a declarat recurs recurenta - reclamantă A., criticând-o pentru nelegalitate din perspectiva unor argumente circumscrise motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.. Recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare instanţei de recurs ce a constatat perimarea căii de atac exercitate de recurentă împotriva sentinţei civile nr. 1070/20.11.2020 a Tribunalului Tulcea.

În susţinerea căii de atac exercitate, recurenta a învederat, în esenţă, că instanţa ce a pronunţat decizia atacată a interpretat şi aplicat eronat prevederile legale ce reglementează instituţia perimării, în contextul în care, în opinia recurentei, în cauza pendinte nu era împlinit termenul de lăsare în nelucrare a dosarului mai mult de 6 luni. Din această perspectivă recurenta a argumentat că termenul de perimare se calculează de la data comunicării încheierii de suspendare, iar, cum o astfel de încheiere i-a fost comunicată la data de 08.06.2021, în opinia sa, la data de 22.11.2021, când a formulat cererea de repunere pe rol, termenul de 6 luni nu era împlinit.

4. Apărările formulate în cauză

Legal citaţi, intimaţii-pârâţi Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Nufăru prin Primar şi Primarul Comunei Nufăru nu au formulat întâmpinări.

5. Procedura de soluţionare a recursului

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 C. proc. civ., iar prin rezoluţia din data de 5 iulie 2022 s-a fixat termen de judecată la data de 20 septembrie 2023, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, în raport de motivele de casare invocate şi normele legale incidente, Înalta Curte constată că recursul declarat de recurenta - reclamantă A. este nefondat, pentru următoarele considerente:

Potrivit dispoziţiilor art. 416 alin. (1) şi (2) C. proc. civ.:

"(1) Orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părţii, timp de 6 luni.

(2) Termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părţi sau de instanţă."

Cercetând criticile aduse de recurenta - reclamantă deciziei civile nr. 172 din 17 februarie 2022 a Curţii de Apel Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal (subsumate de parte cazului de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.), Înalta Curte le găseşte nefondate.

Din circumstanţele concrete ale cauzei, Înalta Curte reţine că, prin încheierea din data de 19 mai 2021, Curtea de Apel Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal a dispus, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., suspendarea judecării recursului declarat de recurenta A., reţinând, în esenţă, că niciuna dintre părţi, deşi legal citate, nu s-a înfăţişat la strigarea pricinii şi nici nu a solicitat, în scris, judecarea cauzei în lipsă.

Contrar celor evocate de recurentă, termenul de perimare are ca moment de început, în cauza pendinte, data la care s-a dispus suspendarea judecăţii (19 mai 2021), încheierea de suspendare fiind ultimul act de procedură împlinit în cauză. Împrejurarea că încheierea de suspendare a judecăţii a fost comunicată recurentei la data de 8 iunie 2021 nu produce efecte din perspectiva identificării punctului de plecare al termenului de perimare, câtă vreme o atare comunicare nu este de natură să justifice dezinteresul părţii în continuarea judecăţii, ea fiind necesară doar pentru motivarea recursului exercitat conform art. 414 C. proc. civ.

În raport de prevederile art. 181 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., termenul de 6 luni prevăzut de art. 416 alin. (1) C. proc. civ., ce a început să curgă la data de 19 mai 2021, s-a împlinit la data de 19 noiembrie 2021.

Înalta Curte reţine şi faptul că cererea de repunere pe rol a fost formulată de recurentă la data de 22 noiembrie 2021, după împlinirea termenului reglementat de art. 416 alin. (1) C. proc. civ., astfel încât în mod corect Curtea de Apel Constanţa nu a dat eficienţă acesteia, în sensul art. 415 pct. 1 C. proc. civ.

De asemenea, Înalta Curte constată că între data la care Curtea de Apel Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal a dispus suspendarea cauzei (19 mai 2021) şi data de 19 noiembrie 2021 nu s-a mai îndeplinit niciun act de procedură şi nu a subzistat vreunul dintre cazurile în care actul de procedură trebuia înfăptuit, din oficiu, de către instanţa de judecată.

În acest context, faţă de lipsa de diligenţă a părţilor, care a condus la rămânerea cauzei în nelucrare pentru o perioadă mai mare de 6 luni, în mod corect Curtea de Apel Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal a constatat intervenită sancţiunea perimării recursului promovat de recurenta - reclamantă A. împotriva sentinţei civile nr. 1070/20.11.2020, pronunţată de Tribunalul Tulcea în dosar nr. x/2020, instanţa de fond interpretând şi aplicând corect dispoziţiile art. 416, art. 420 şi art. 421 alin. (2) C. proc. civ.

În concluzie, constatând că decizia recurată este legală, nefiind identificate motive de casare prin prisma dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 496 C. proc. civ., va respinge recursul declarat de recurenta - reclamantă A., ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenta - reclamantă A. împotriva deciziei civile nr. 172 din 17 februarie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 20 septembrie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.