Research misconduct sanctions upheld; institute's appeal rejected as unfounded

Şedinţa publică din data de 13 septembrie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanţele cauzei

Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Timiş la data de 08.02.2019 reclamantul INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE PENTRU ELECTROCHIMIE SI MATERIE CONDENSATA INCEMC - TIMISOARA a solicitat ca, în contradictoriu cu pârâţii MINISTERUL CERCETARII SI INOVARII, CONSILIUL NATIONAL DE ETICA A CERCETARII STIINTIFICE, DEZVOLTARII TEHNOLOGICE SI INOVARII, A., B., şi C.

- anularea Hotărârii nr. 14 din data de 12.07.2018 şi a Raportului final nr. 14 din data de 12.07.2018, comunicate în data de 02.11.2018, precum şi a adresei nr. x/03.01.2019, înregistrată la INCEMC Timişoara sub nr. x/10.01.2019 emise de CNECSDTI sub semnătura domnului preşedinte D.;

- menţinerea ca legale şi temeinice a Rapoartelor Comisiei de Etică a INCEMC Timişoara din datele: 04.04.2016, 15.06.2017 şi din 18.07.2016;

- cu cheltuieli de judecată.

Prin sentinţa civilă Nr. 554/12.04.2019 Tribunalul Timiş, secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Timiş şi, pe cale de consecinţă, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei formulată de reclamantul INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE PENTRU ELECTROCHIMIE SI MATERIE CONDENSATA INCEMC - TIMISOARA în contradictoriu cu pârâţii MINISTERUL CERCETARII SI INOVARII - CONSILIUL NATIONAL DE ETICA A CERCETARII STIINTIFICE, DEZVOLTARII TEHNOLOGICE SI INOVARII, şi A., B., şi C. în favoarea Curţii de Apel Timişoara.

Astfel, cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal la data de 11.06.2019.

Hotărârea ce face obiectul controlului judiciar dedus prezentei judecăţi

Prin sentinţa civilă nr. 145 din 17 iunie 2020 Curtea de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal a dispus următoarele:

"Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Ministerului Educaţiei si Cercetării şi, în consecinţă, respinge acţiunea formulată în contradictoriu cu acest pârât ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării.

Respinge acţiunea formulată de reclamantul Institutul National de Cercetare - Dezvoltare pentru Electrochimie şi Materie Condensata INCEMC - Timişoara, în contradictoriu cu pârâţii Consiliul National de Etica a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării, A., B. şi C..

Obligă reclamantul la plata cheltuielilor de judecată ale pârâţilor A., B. şi C., respectiv câte 1000 de RON pentru fiecare pârât, reprezentând onorariu avocaţial."

Recursul exercitat în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 145 din 17 iunie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal, a formulat recurs reclamantul Institutul National de Cercetare - Dezvoltare pentru Electrochimie şi Materie Condensata INCEMC - Timişoara, şi, întemeindu-şi cererea pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ., a solicitat admiterea recursului şi pe cale de consecinţă casarea hotărârii atacate şi, în principal, trimiterea cauzei spre o nouă judecătă la prima instanţă, Curtea de Apel Timişoara, iar în subsidiar, reţinerea spre rejudecare şi respectiv admiterea acţiunii, aşa cum a fost formulată şi precizată în baza art. 497 din C. proc. civ. şi art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 şi obligarea intimaţilor la plata cheltuielilor de judecată.

Într-o primă critică recurentul, invocând motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., a susţinut că hotărârea recurată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei.

Arată că hotărârea nu a fost motivată cu privire la primul capăt de cerere, fiind ignorate aspecte esenţiale care, dacă ar fi fost analizate în profunzime de către instanţa de fond, ar fi condus la o altă soluţie.

Soluţia instanţei de fond nu este motivată suficient, este superficială şi nu cuprinde motivele pe care se sprijină, reprezintă doar expunere a unei părţi din obiectul cererii de chemare în judecată, apoi conchide cu formularea "criticile formale şi cele de fond aduse de reclamantul INCEMC Timişoara nu au fost primite de instanţă"

Consideră că instanţa de fond era obligată să se pronunţe asupra tuturor capetelor de cerere deduse judecăţii, precum şi să arate motivele de fapt si de drept pe care se întemeiază soluţia, fiind astfel dispoziţiile art. 425 C. proc. civ. alin. (1) lit. b) care impun prezentarea considerentelor pentru care acţiunea a fost respinsă, iar lipsa motivării echivalează cu o nesoluţionare pe fond a acesteia.

În cadrul cele de-al doua critici recurentul susţine că sentinţa instanţei de fond a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, respectiv a prevederile Legii nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea ştiinţifică dezvoltare tehnologică si inovare, neţinând cont de existenţa normelor speciale aplicabile.

Consideră că, în mod greşit instanţa de fond a reţinut faptul că documentele şi probele materiale puse la dispoziţie de către Comisia de Etică a INCEMC Timişoara au fost analizate potrivit dispoziţiilor Ordinului nr. 211/2017, de un grup de specialişti în chimie organică, iar rezultatul analizei acestora a fost de natură să infirme existenţa încălcării normelor de bună conduită în activitatea de cercetare - dezvoltare şi inovare, reţinute de Comisia de Etică din cadrul institutului, fără a expune situaţia de fapt şi de drept reţinute pe baza probelor administrate.

De asemenea, consideră că în mod greşit instanţa de fond a reţinut că, Rapoartele Comisiei de Etică a INCEMC Timişoara din datele o4.04.2016, 15:06.2017 şi 18.07.2016 nu au fost emise cu respectarea normelor privind buna conduită în activitatea de cercetare - dezvoltare şi inovare, nearătând motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia.

Instanţa de judecată nu se poate pronunţa pe aspectele ştiinţifice, ceea ce impune constituirea unei comisii/grup de lucru format din specialişti consacraţi în chimie organică recunoscuţi la nivel naţional şi internaţional să argumenteze capacitatea de realizare/îndeplinire a obiectivului respectiv.

Contrar celor reţinute, Comisia de Etică a INCEMC Timişoara, la întocmirea Rapoartelor din datele 04.04.2016, 15.06.2017 şi 18.07.2016, a respectat Regulamentul Comisiei de Etică şi prevederile art. 11 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 206/2004 privind buna conduita in cercetarea ştiinţifica dezvoltarea tehnologica si inovare.

În continuare, recurentul reia susţinerile din cadrul cererii de chemare în judecată privind legalitatea şi temeinicia Rapoartelor Comisiei de etică a INCEMC Timişoara din data de 04.04.2016, din data de 15.06.2017 şi din data de 18.07.2016, susţineri consemnate la filele x din cadrul acţiunii introduse pe rolul Tribunalului Timiş.

Deopotrivă, reia în integralitate criticile consemnate la fila x din cadrul aceleiaşi acţiuni.

În continuare, susţine că, referitor la dosarul administrativ înaintat la data de 27 septembrie 2019, de către CNECSDTI prin preşedintele său D., la dosarul nr. x/2019 aflat pe rolul Curţii de Apel Timişoara, în drept, documentele puse la dispoziţie de către CNECSDTI cu privire la dosarul cauzei nu sunt depuse în integralitate, nu sunt sistematizate cronologic şi nu respectă procedura prevăzută în Regulamentul de Ordine Interioara al CNECSDTI, care nu poarta nici un număr de înregistrare la care partea să se poată referi, iar semnăturile sunt indescifrabile.

Solicitarea sa, încuviinţată de instanţa de judecata cu privire la punerea la dispoziţie a dosarului administrativ de către CNECSDTI, nu a fost dusa la îndeplinire de către pârâţii 1 şi 2, deoarece documentele înaintate nu conţin, în mod concret, activităţile şi modalităţile în care aceştia s-au implicat pentru rezolvarea şi analizarea cazurilor referitoare la încălcarea normelor de bună conduita în urma contestaţiilor sau sesizărilor primite, se rezuma doar la înaintarea unor documente privind corespondenta între părţi, nicidecum modul în care CNECSDTI s-au preocupat de numirea unui grup de specialişti care sa analizeze cazurile cu responsabilitate, discernământ, bună credinţă şi temeinicie.

Nu există la dosarul administrativ înaintat documentele care ar fi dat relevanţă şi credibilitate faptului că au fost analizate cazurile referitoare la încălcarea normelor de bună conduita în activitatea de cercetare-dezvoltare şi că în baza documentelor respective s-ar fi emis Hotărârea nr. 14/12.07.2018 şi Raportul final nr. x/12.07.2018 (Convocatorul pentru întrunirea membrilor CNECSDTI; Ordinea de zi supusă aprobării; Procesul-verbal prin care se aduce la cunoştinţa membrilor obiectul analizării contestaţiei; Constituirea Comisiilor de lucru cu specialişti - în cazul de faţă, grup de specialişti din domeniul chimie organică recunoscuţi la nivel naţional şi internaţional; Nominalizarea Comisiei de lucru sau atragerea unor specialiştii de alte instituţii de prestigiu cu specializarea respectiva; Analizarea în concert şi individual a fiecărui caz, întocmirea unor puncte de vedere şi a Procesului-verbal al Comisiei de lucru însărcinata; Prezentarea materialului si întocmirea Raportului final in baza documentaţiei scrise exprimate de fiecare specialist şi a procesului-verbal al comisiei; înaintarea spre aprobare a Raportului final şi apoi întocmirea Hotărârii (finale) care este semnată doar de preşedintele CNECSDTI) Toate aceste activităţi materializate în acte/documente trebuiau înregistrate la Secretariatul CNECSDTI în mod cronologic.

De asemenea, nu a fost depusă, deşi a solicitat ca, CNECSDTI să pună la dispoziţie o copie certificată pentru conformitate cu originalul, după Registrul de Secretariat în care ar fi trebuit să fie înregistrate toate documentele întocmite, de la Convocator până la supunerea spre aprobare a Raportului final aceasta putea fi un mijloc de probă în vederea justei soluţionări a cauzei.

Având în vedere lipsa mijloacelor de proba ale CNECSDTI, cu privire la modul în care aceştia au considerat să emită doua acte respectiv Hotărârea si Raportul final, fără temei legal, recurentul solicită anularea acestora si obligarea pârâtului să desemneze o nouă Comisie de lucru a cărei competenţă decizională să fie în disciplina chimie organică, membrii recunoscuţi la nivel naţional si internaţional, în conformitate cu Ordinul nr. 211/24.04.2017 emis de MCI

Pentru toate aceste motive, recurentul solicită admiterea cererii de recurs, iar pe cale de consecinţă casarea hotărârii atacate şi în principal trimiterea cauzei spre o nouă judecată la prima instanţă, Curtea de Apel Timişoara, iar în subsidiar reţinerea spre rejudecare şi respectiv admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată şi precizată, în baza art. 497 din C. proc. civ. şi art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, cu obligarea intimaţilor la plata cheltuielilor de judecata din prima instanţă.

Apărările formulate în cauză

Împotriva recursului formulat de reclamantul Institutul National de Cercetare - Dezvoltare pentru Electrochimie şi Materie Condensata INCEMC - Timişoara au formulat o întâmpinare comună intimaţii - pârâţi persoane fizice A., B. şi C., în cadrul căreia aceştia au solicitat respingerea recursului, ca nefondat şi meţinerea sentinţei recurate, ca temeinică şi legală.

La rândul lor, intimaţii persoane juridice Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării, au formulat, de asemenea, o întâmpinare comună, solicitând respingerea recursului, ca netemeinic şi nefondat şi menţinerea în tot a sentinţei civile recurate, ca temeinică şi legală.

Răspunsul la întâmpinări

Recurentul - reclamant Institutul National de Cercetare - Dezvoltare pentru Electrochimie şi Materie Condensata INCEMC - Timişoara a formulat Răspunsuri la fiecare întâmpinare formulată de intimaţii -pârâţi, în cadrul cărora solicită în esenţă înlăturarea apărărilor formulate de aceştia, ca neîntemeiate.

Procedura de soluţionare a recursului

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin Rezoluţia Preşedintelui completului învestit aleatoriu cu judecarea dosarului din data de 16.12.2020 s-a fixat primul termen pentru soluţionarea recursului la data de 13.09.2022, în şedinţă publică, cu citarea părţilor, când, Înalta Curte, considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt şi temeiurile de drept ale cauzei, în baza art. 394 C. proc. civ. a declarat dezbaterile închise, reţinând dosarul spre soluţionare pe fondul recursului ce face obiectul pricinii deduse judecăţii.

Soluţia şi considerentele instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi hotărârea recurată, prin raportare la criticile formulate şi la normele legale incidente litigiului dedus prezentei judecăţi, Înalta Curte constată că recursul promovat de reclamantul Institutul National de Cercetare - Dezvoltare pentru Electrochimie şi Materie Condensata INCEMC - Timişoara este nefondat, urmând a fi respins, ca atare, pentru motivele arătate în continuare:

În ceeea ce priveşte contextul factual, se reţine că demersul cu care reclamantul Institutul National de Cercetare - Dezvoltare pentru Electrochimie şi Materie Condensata din Timişoara a sesizat instaţa, priveşte anularea Hotărârii nr. 14 din data de 12.07.2018 şi a Raportului final nr. 14 din data de 12.07.2018, emise de Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării. Acest demers are ca scop menţinerea Rapoartele Comisiei de Etică ale Institutului National de Cercetare - Dezvoltare pentru Electrochimie şi Materie Condensata INCEMC - Timişoara, ca legale şi temeinice.

Reclamantul a arătat că prin Raportul propriei Comisiei de Etică al INCEMC Timişoara din data de 04.04.2016 s-a analizat o sesizare care semnala o serie de neregularităţi referitoare la un număr de patru lucrări publicate în perioada 2012-2014 şi a unor posibile abateri de la normele de bună conduită în cercetarea ştiinţifică. În analiza acestora, Comisia de etică a stabilit că lucrările au fost elaborate cu încălcarea regulilor de bună conduită în cercetarea ştiinţifică-dezvoltarea tehnologică şi inovare, că fapta este prevăzută de art. 21 alin. (1), lit. b) şi art. 21 alin. (2) lit. a) şi lit. b) din Legea nr. 206/2004, iar persoanele vinovate pentru abaterile sesizate sunt A. şi B.. În consecinţă, domnul B. a fost sacţionat cu "Avertisment scris".

Cel de-al doilea Raport al Comisiei de Etică emis de INCEMC Timişoara în data de 15.06.2017 a analizat o altă sesizare prin care s-a semnalat că există suspiciuni că lucrarea "Hdleborus purpurascens - Amino Acid and Peptide Analysis Linked to the Chemical and Antiproliferative Properties of the Extracted Compounds", apărută în revista "Molecules" 2015, 20 22170-22187, conţine informaţii care sunt suspecte de a fi false.

Comisia de Etică a INCEMC Timişoara a stabilit că au fost încălcate prevederile din Legea nr. 206/2004 referitoare la confecţionarea de rezultate sau date şi prezentarea lor ca date experimentale şi a stabilit ca persoane vinovate pe doamna A. şi pe domnul B., iar cu privire la domnul C.- la acea vreme angajat al institutului - s-a aplicat sancţiunea Avertisment scris pentru participarea activă la abaterile săvârşite de către doamna A. şi domnul B..

Prin cel de-al treilea Raport al Comisiei de etică a INCEMC Timişoara din data de 18.07.2016 s-a analizat sesizarea asupra faptului că lucrarea "Helleborus purpurascens - Amino Acid and Peptide Analysis Linked to the Chemical and Antiproliferative Properties of the Extracted Compounds" apărută în revista "Molecules" 2015, a fost publicată prin încălcarea normelor de bună conduită în activitatea de cercetare-dezvoltare prevăzute în Legea nr. 206/2004.

Comisia de Etică a INCEMC Timişoara a considerat că vinovaţi pentru abaterile constatate sunt: doamna A. ca autor comun a celor două lucrări analizate, pentru abaterea de la pct. 1, şi domnii B. şi C. pentru abaterile de punctele 2 şi 3 şi a stabilit în conformitate cu art. II1 lit b) din Legea nr. 206/2004, retragerea lucrării "Helleborus purpurascens - Amino Acid and Peptide Analysis Linked to the Chemical and Antiproliferative Properties of the Extracted Compounds" apăruta in revista "Molecules" 2015, în sarcina domnului B., suspendarea pentru o perioada de 3 ani a dreptului de înscriere la concurs pentru ocuparea unei funcţii superioare ori a unei funcţii de conducere, de îndrumare şi control sau ca membru în comisii de concurs, iar în sarcina domnului C., avertisment scris.

Aceste trei rapoarte ale Comisiei de Etică a INCEMC au fost contestate la CNECSDTI.

Contestaţiile au fost admise, iar prin Raportul final nr. x/12.07.2018 s-a dispus anularea Raportului nr. x/04.04.2016, retragerea acestuia de pe site-ul INCEMC Timişoara, anularea sancţiunilor stabilite pentru doamna A. şi domnii B. şi C. cu privire la articolul publicat în revista Molecules. În plus, s-a pus în vederea Institutului National de Cercetare - Dezvoltare pentru Electrochimie şi Materie Condensată din Timişoara să revizuiască Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al Comisiei de Etică, astfel încât să asigure eliminarea presiunilor exercitate de directorul general sau de alte persoane din Consiliul de Administraţie şi totodată, respectarea regulilor de funcţionare şi de organizare, precum şi prevederile legale.

Raportul final nr. x/12.07.2018 a fost contestat în cadrul procedurii prealabile, iar CNECSDTI a respins plângerea prealabilă.

Soluţionând cererea de anulare a Hotărârii nr. 14 din data de 12.07.2018 şi a Raportului final nr. 14 din data de 12.07.2018, emise de Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării, formulată de reclamantul Institutul National de Cercetare - Dezvoltare pentru Electrochimie şi Materie Condensata INCEMC - Timişoara, Curtea de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal a respins-o, ca neîntemeiată, prin sentinţa civilă nr. 145 din 17 iunie 2020, recurată în cauză. Mai întâi, aceasta a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Ministerului Educaţiei si Cercetării şi, în consecinţă, a respins acţiunea formulată în contradictoriu cu acest pârât ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, respingând excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării.

Recurentul - reclamant Institutul National de Cercetare - Dezvoltare pentru Electrochimie şi Materie Condensata INCEMC - Timişoara, prin cererea de recurs ce face obiectul prezentei judecăţi, a criticat hotărârea de fond, însă, doar în ceea ce priveşte soluţia dată acţiunii în anularea actelor administrative, neformulând critici şi în ceea ce priveşte soluţiile date excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor Ministerului Educaţiei si Cercetării şi Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării, motiv pentru care hotărârea recurată nu va fi analizată sub acest aspect, soluţiile date excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a celor doi pârâţi anterior menţionaţi dobândind autoritate de lucru judecat.

Analizând hotărârea recurată, în limitele învestirii, Înalta Curte constată că, prin criticile formulate recurentul - reclamant a invocat motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ.

Prin criticile subsumate motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., ce reglementează situaţia când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei, recurentul - reclamant a invocat în esenţă nemotivarea sentinţei recurate, susţinând că soluţia instanţei de fond nu este motivată suficient, este superificială şi nu cuprinde motivele pe care se sprijină.

A susţinut recurentul că instanţa de fond era obligată să se pronunţe asupra tuturor capetelor de cerere deduse judecăţii şi să arate motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia.

Aceste critici nu pot fi însă reţinute de instanţa de control judiciar raportat la conţinutul sentinţei recurate.

Contrar susţinerilor recurentului, Înalta Curte constată că hotărârea recurată îndeplineşte cerinţele impuse de art. 425 alin. (1) C. proc. civ., întrucât, raportat la obiectul cauzei, instanţa de fond a expus în mod corespunzător argumentele care au condus la formarea convingerii sale, raportându-se atât la susţinerile părţilor, cât şi la dispoziţiile legale aplicabile raportului de drept dedus judecăţii.

Potrivit art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., în considerentele hotărârii "se vor arăta obiectul cererii şi susţinerile pe scurt ale părţilor, expunerea situaţiei de fapt reţinută de instanţă pe baza probelor administrate, motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât şi cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor."

Înalta Curte constată că obligaţia instanţei de a-şi motiva hotărârea adoptată, consacrată legislativ în dispoziţiile art. 425 C. proc. civ., are în vedere stabilirea în considerentele hotărârii a situaţiei de fapt expusă în detaliu, încadrarea în drept, examinarea argumentelor părţilor şi punctul de vedere al instanţei faţă de fiecare argument relevant, şi, nu în ultimul rând raţionamentul logico-juridic care a fundamentat soluţia adoptată. Aceste cerinţe legale sunt impuse de însăşi esenţa înfăptuirii justiţiei, iar forţa de convingere a unei hotărâri judecătoreşti rezidă din raţionamentul logico-juridic clar explicitat şi întemeiat pe considerente de drept.

Totodată, omisiunea primei instanţe de a oferi o motivare, în condiţiile art. 425 din C. proc. civ., sub aspectele învederate mai sus, echivalează cu omisiunea de pronunţare asupra acţiunii, căci nu se poate stabili o asociere logică între dispozitiv şi considerente, ca elemente componente esenţiale şi obligatorii ale hotărârii judecătoreşti.

Înalta Curte mai arată şi că, în acord cu disp. art. 22 alin. (2) din C. proc. civ., revine judecătorului de fond sarcina ca, în soluţionarea cererii de chemare în judecată, să stabilească situaţia de fapt specifică procesului, iar în funcţie de aceasta să aplice normele juridice incidente.

Or, instanţa de fond a arătat în mod expres motivele pentru care a ajuns la soluţia adoptată; Înalta Curte apreciază că sentinţa civilă recurată respectă disp. art. 22 alin. (2) şi art. 425 C. proc. civ.. Astfel, prima instanţă a expus silogismul logico-juridic ce a stat la baza soluţiei pronunţate, fiind clare raţiunile avute în vedere de instanţă.

Verificând conţinutul sentinţei atacate, instanţa de control judiciar constată că aceasta îndeplineşte exigenţele menţionate, întrucât judecătorul fondului a expus în mod clar şi logic argumentele care au fundamentat soluţia adoptată.

În ceea ce priveşte critica conform căreia instanţa de fond era obligată să se pronunţe asupra " tuturor capetelor de cerere deduse judecăţii", reţine Înalta Curte că, raportat la petitul cererii de chemare în judecată " acţiune în anularea Hotărârii nr. 14 din data de 12.07.2018 şi a Raportului final nr. 14 din data de 12.07.2018, precum şi a adresei nr. x/03.01.2019, respectiv menţinerea, ca legale şi temeinice a Rapoartelor Comisiei de Etică a INCEMC Timişoara din datele de 04.04.2016, 15.06.2017 şi 18.07.2016", soluţia dată de instanţă, de respingere a acţiunii, este pronunţată în limitele învestirii, astfel cum impun dispoziţiile art. 22 alin. (6) din C. proc. civ., ce reglementează rolul judecătorului în aflarea adevărului.

În condiţiile în care, astfel cum se poate constata cu uşurinţă, în cadrul considerentelor hotărârii instanţa a analizat criticile de nelegalitate invocate de recurentul - reclamant în cererea de chemare în judecată şi a arătat motivele pentru care le-a înlăturat, reţinând legalitatea Hotărârii nr. 14 din data de 12.07.2018, a Raportului final nr. 14 din data de 12.07.2018 şi a adresei nr. x/03.01.2019, în mod evident că nu putea menţine, "ca legale şi temeinice Rapoartele Comisiei de Etică a INCEMC Timişoara din datele de 04.04.2016, 15.06.2017 şi 18.07.2016", astfel cum recurentul - reclamant a solicitat prin cel de-al doilea capăt al cererii de chemare în judecată, în cadrul hotărârii instanţa arătând motivele pentru care a considerat că Rapoartele Comisiei de Etică a INCEMC Timişoara din datele de 04.04.2016, 15.06.2017 şi 18.07.2016 nu au fost emise cu respectarea normelor privind buna conduită în activitatea de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi invocare, contrar susţinerilor reclamantului.

Reţine instanţa de control judiciar că motivul de recurs analizat nu are în vedere fiecare dintre argumentele de fapt şi de drept folosite de reclamant, fiecare temei de drept invocat de acesta în cererea de chemare în judecată şi fiecare probă depusă de parte, instanţa având posibilitatea să le grupeze şi să le structureze în funcţie de problemele de drept deduse judecăţii, putând să le răspundă prin considerente comune.

Cu alte cuvinte, chiar dacă în motivarea hotărârii judecătoreşti nu se regăsesc literal toate susţinerile/criticile invocate de reclamant cu privire nelegalitatea actelor administrative atacate, sentinţa nu este susceptibilă de a fi reformată prin prisma motivului de casare cercetat; prima instanţă reţinând corect situaţia de fapt şi, totodată, realizând o încadrare juridică adecvată.

Dimpotrivă, judecătorul fondului a expus în mod clar şi logic raţionamentul în baza căruia a constatat legalitatea actelor contestate, neputându-se reţine astfel nemotivarea hotărârii.

Faptul că recurentul nu împărtăşeşte raţionamentul logico-juridic ce a fundamentat soluţia primei instanţe, respectiv că instanţa nu şi-a însuşit criticile recurentului, dimpotrivă, le-a respins, expunând şi argumentele pentru care a procedat astfel, nu înseamnă că hotărârea este nemotivată.

Reţine Înalta Curte că cerinţa motivării adecvate a unei hotărâri judecătoreşti nu trebuie confundată cu obligaţia de a răspunde tuturor argumentelor prezentate de părţi în vederea susţinerii temeiurilor de fapt şi de drept pe care se întemeiază solicitările părţilor litigante, fiind suficient ca aceasta să răspundă argumentelor esenţiale, aceste argumente putând fi tratate grupat.

Motivarea hotărârii judecătoreşti înseamnă, în sensul strict al termenului, precizarea în scris a raţionamentului care îl determină pe judecător să admită sau să respingă o cerere de chemare în judecată.

O hotărâre motivată corespunzător, astfel încât să fie posibilă exercitarea controlului judiciar asupra sa şi să ofere toate garanţiile unui proces echitabil, cu respectarea prevederilor art. 21 alin. (3) din Constituţia României şi ale art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, nu poate fi atinsă de un viciu de nelegalitate rezultat din lipsa unui răspuns la fiecare argument cuprins în cererile părţilor, cât timp raţionamentul logico-juridic s-a format cu luarea în considerare a acestor argumente, chiar şi în condiţiile în care nu s-a referit expres la fiecare dintre ele.

Astfel, aşa cum s-a statuat în prg. 20 al Deciziei pronunţate în Cauza Gheorghe Mocuţa împotriva României:

"În continuare, Curtea reiterează că, deşi articolul 6 § 1 obligă instanţele să îşi motiveze hotărârile, acesta nu poate fi interpretat ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (a se vedea Van de Hurk împotriva Ţărilor de Jos, 19 aprilie 1994, pct. 61, seria x nr. x). De asemenea, Curtea nu are obligaţia de a examina dacă s-a răspuns în mod adecvat argumentelor. Instanţele trebuie să răspundă la argumentele esenţiale ale părţilor, dar măsura în care se aplică această obligaţie poate varia în funcţie de natura hotărârii şi, prin urmare, trebuie apreciată în lumina circumstanţelor cauzei (a se vedea, alături de alte hotărâri, Hiro Balani împotriva Spaniei, 9 decembrie 1994, pct. 27, seria x nr. x-B)."

În speţa de faţă, instanţa de control judiciar constată că sentinţa recurată respectă exigenţele impuse de art. art. 425 alin. (1) C. proc. civ., pentru a fi considerată motivată, întrucât, raportat la obiectul cauzei, instanţa de fond a expus în mod corespunzător argumentele prin care a înlăturat criticile de nelegalitate expuse de recurentul - reclamant, raportându-se atât la susţinerile părţilor, cât şi la dispoziţiile legale aplicabile raportului de drept dedus judecăţii, nefiind identificate nici "motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei" pentru a se putea reţine incidenţa motivului de casare invocat.

Contrar susţinerilor recurentului, o astfel de motivare permite exercitarea controlului ierarhic superior asupra legalităţii sale, asigurând, totodată, garanţiile necesare pentru efectivul acces la justiţie şi pentru evitarea arbitrariului în soluţionarea cauzei.

Prin urmare, criticile recurentului privind nemotivarea sentinţei recurate, subsumate motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., nu pot fi reţinute, fiind nefondate.

În ceea ce priveşte criticile aduse aceleiaşi sentinţe, din perspectiva motivului de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., constată Înalta Curte că, potrivit acestui motiv, casarea unei hotărâri se poate cere când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material. Prin intermediul acestui motiv de recurs poate fi invocată numai încălcarea sau aplicarea greşită a legii materiale. Hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii atunci când instanţa, deşi a recurs la textele de lege aplicabile speţei, fie le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omiţând unele condiţii pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greşit.

În cadrul acestui motiv de recurs recurentul s-a limitat a susţine doar că instanţa a încălcat prevederile Legii nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea ştiinţifică dezvoltarea tehnologică şi inovare, neţinând cont de existenţa normelor speciale aplicabile, fără a indica, însă, în concret, care este efectiv textul de lege încălcat de instanţa de fond şi normele speciale aplicabile.

Deopotrivă, a mai susţinut recurentul ca fiind eronată susţinerea instanţei de fond în sensul că " Rapoartele Comisiei de Etică a INCEMC Timişoara din datele o4.04.2016, 15.06.2017 şi 18.07,2016 nu au fost emise cu respectarea normelor privind buna conduită în activitatea de cercetare - dezvoltare şi inovare", aceasta nearătând motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia.

Această critică nu poate fi reţinută de către instanţa de control judiciar, raportat la considerentele instanţei de fond ce fundamentează soluţia pronunţată în dispozitivul hotărârii.

Analizând în mod judicios legalitatea şi temeinicia Raportului final nr. x din 12.07.2018 privind souţionarea sesizării înregistrate la CNECSDTI cu nr. x din 03.07.2017, nr. 55 din 25.07.2017 şi nr. 65 din 09.08.2018, în mod corect instanţa de fond şi-a însuşit concluziile pârâtului din cuprinsul raportului, în sensul că nu sunt suficiente elemente pentru a demonstra existenţa abaterilor semnalate, în condiile în care sesizarea care a stat la baza raportului din 15.06.2017 nu are număr de intrare în registratură, ci doar număr alocat de Comisia de etică - nr. 1/09.05.2017/CE, contravenind dispoziţiilor art. 18 alin. (1) din propriul ROF al Comisiei de Etica din cadrul INCMC Timişoara, ce prevăd că toate sesizările şi contestaţiile adresate către CE se înregistrează la registratura INCEMC din Timişioara, str. x, nr. 144…, ori diferitele procese-verbale care au fost emise în legătură cu cauza de faţă poartă un număr diferit de semnături şi niciunul dintre acestea nu precizează dacă hotârarea a fost luată cu unanimitate ori cu majoritate de voturi, fiind astfel încălcate şi prevederile art. 23 alin. (2) din cadrul aceluiaşi Regulament, conform cărora "Procesul-verbal consemnează lista membrilor participanţi, fie fizic, fie prin mijloace electronice, subiectele discutate şi hotărârile adoptate fie prin consens, fie prin vot".

Totodată, contrar celor susţinute de recurentul - reclamant, făcând propria analiză a Rapoartelor Comisiei de Etică a INCEMC Timişioara din data de 04.04.2016, 15.05.2017 şi din data de 18.07.2016, dat fiind faptul că argumentele reţinute de comisia ce a întocmit Raportul nr. x din 04.04.2016, la aplicarea sancţiunii s-au bazat doar pe suspiciuni, bănuieli şi nu pe probe concrete, evidente, aceasta folosind expresiile" datele spectrale RMN prezentate de autori seamănă suspect de mult cu un spectru simulat", ori" apare suspiciunea că de fapt nu s-au realizat studii spectroscopice experimentale ci doar simulări de spectre" şi " bănuială confirmată de refuzul autorilor de a prezenta spectrele obţinute experimental", în mod corect judecătorul de primă jurisdicţie a reţinut ca fiind justificată concluzia pârâtului CNECSDTI, ce a constatat ca nefondat acest raport, pe considerentul că faptele semnalate de comisia de etică în privinţa celor patru articole publicate în perioada 2012-2014 nu sunt probate, iar argumentele expuse în raport se încadrează în articolul 3 din Legea nr. 206/2004, ce prevede că " Datele contradictorii, diferenţele de concepţie experimentală sau de practică, diferenţele de interpretare a datelor de cobcepţie experimentală sau de practică, diferenţele de interpretare a datelor, diferenţele de opinie sunt factori specifici cercetării-dezvoltării şi nu constituie abateri de la buna conduită".

În ceea ce priveşte critica recurentului conform căreia din cuprinsul Hotărârii nr. 14 din 12.07.2018 prin care aprobă Raportul final ce poartă acelaşi număr şi aceeaşi dată, nu rezultă că au fost analizate de un grup de specialişti în chimie organică, Înalta Curte o apreciază ca nefondată, faţă de conţinutul raportului, din cuprinsul căruia (filele x din Raportul final nr. 14) rezultă că " experţii CNECSDTI au analizat cu atenţie toate documentele primite de la CNECSDTI precum şi cele disponibile online", respectivele documente fiind identificate în cadrul raportului.

Aşadar, în acord cu instanţa de fond şi instanţa de control judiciar constată că intimatul - pârât şi-a îndeplinit obligaţia de a analiza contestaţia, folosindu-se şi de expertiza unui grup de specialişti din domeniul chimie organică, iar prezenţa specialiştilor respectivi a respectat întru totul dispoziţiile art. 12 alin. (2) din Ordinul nr. 211/2017 privind aprobarea Regulamentului de organizare si funcţionare al Consiliului National de Etica a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării, ce prevăd că " la şedinţele CNECSDTI pot fi cooptaţi, cu aprobarea prealabilă a conducerii MCI, specialişti care nu sunt membri ai CNECSDTI numai pentru anumite puncte de pe OZ (ordinea de zi) şi numai pe durata discutării acestora).

Solicitarea recurentului de a se face dovada prezenţei unui reprezentat MCI la şedinţele de lucru sau a unor specialişti în chimie organică recunoscuţi la nivel naţional şi internaţional, în sensul divulgării identităţii acestora, este fără suport legal, contravenind chiar articolului 16 alin. (3) şi (4) din Anexa 1 Regulament de organizare şi funcţionare al Consiliului Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării din Ordinul MCI nr. 211/2017, ce prevăd următoarele:

"art. 16 alin. (3) Membrii CNECSDTI şi specialiştii din grupurile de lucru, precum şi persoanele care asigură secretariatul CNECSDTI au obligaţia păstrării confidenţialităţii în privinţa documentelor supuse dezbateriişi poziţiilor exprimate pe parcursul acestora, cu excepţia acelor documente care sunt făcute publice.

Alineat 4 În momentul nominalizării, atât membrii CNECSDTI cât şi specialiştii din grupurile de lucru ale acestuia, precum şi persoanele care asigură secretariatul CNECSDTI vor semna o declaţie de confidenţialitate".

Or, implementarea acestor dispoziţii impune confidenţialitatea asupra discuţiilor purtate, dar şi asupra identităţii specialiştilor care au contribuit la redactarea rapoartelor intermediare şi finale.

În ceea ce priveşte criticile de nelegalitate a Raportului final nr. x din 12.07.2018 sub aspectul celor reţinute cu privire la Rapoartele Comisiei de Etică a INCEMC Timişoara din data de 04.04.2016, din data de 15.06.2017 şi din data de 18.07.2016, reţine Înalta Curte că, prin reluarea acestor critici deja cenzurate de prima instanţă, recurentul-reclamant tinde să obţină o nouă reexaminare a fondului cauzei, ceea ce este de nepermis, în condiţiile în care recursul, cale extraordinară de atac, nu implică o nouă dezbatere pe fond a pricinii, ci exclusiv controlul de legalitate a hotărârii atacate, respectiv conformitatea acesteia cu regulile de drept aplicabile, părţile având deja la dispoziţie o judecată în fond în faţa primei instanţe.

Faţă de aceste considerente, Înalta Curte constată că soluţia instanţei de fond, de respingere a acţiunii în anulare şi, astfel, de menţinere a actelor atacate, este legală, fiind pronunţată cu interpretarea corectă a Legii nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi inovare, dar şi a Regulamentului de organizare şi funcţionare al Consiliului Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării aprobat prin Ordinul MCI nr. 211/2017, criticile recurentului subsumate motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. neputând fi reţinute.

Aşa fiind, Înalta Curte reţine că soluţia adoptată a fost corect şi amplu motivată, s-a fundamentat pe interpretarea probelor administrate raportat la prevederile legale aplicabile, astfel încât niciunul dintre motivele de casare invocate de recurentul - reclamant nu poate conduce la reformarea hotărârii atacate.

Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru aceste considerente, constatând că nu sunt incidente motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ., invocate de recurentul - reclamant, în temeiul dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004, raportat la prevederile art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul formulat de reclamantul Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Electrochimie şi Materie Condensată INCEMC - Timişoara, ca nefondat, cu consecinţa menţinerii, ca legale, a hotărârii atacate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamantul Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Electrochimie şi Materie Condensată INCEMC - Timişoara împotriva sentinţei civile nr. 145 din 17 iunie 2020 pronunţate de Curtea de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 13 septembrie 2022.