Jurisdictional conflict over recovery of unconstitutional pension health insurance contributions: value vs. authority rank criteria

Şedinţa publică din data de 12 septembrie 2023

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:

Circumstanţele cauzei

Cadrul procesual

Prin cererea înregistrată pe rolul pe rolul Curţii de Apel Craiova, la data de 03 ianuarie 2023, sub număr de dosar x/2023, reclamanţii A., B., C., D. au chemat în judecată pârâţii GUVERNUL ROMÂNIEI, MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE şi CASA DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE, solicitând instanţei ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispună repararea prejudiciului cauzat prin punerea în aplicare începând cu data de 1 ianuarie 2022 a dispoziţiilor art. XXIV pct. 13 din O.U.G. nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, prin care s-a introdus în Codul fiscal o nouă taxă sub forma contribuţiilor sociale obligatorii constând în asigurări sociale de sănătate datorate de persoane fizice care realizează venituri din pensii pentru partea care depăşeşte suma lunară de 4000 RON, pentru fiecare drept de pensie, respectiv, obligarea pârâţilor la despăgubiri constând în plata unor sume egale cu sumele reţinute începând cu luna ianuarie 2022 din pensie, reţineri făcute cu titlu de contribuţii de asigurări sociale de sănătate, cu o bază lunară de calcul a contribuţiei de 10% din partea care depăşeşte suma lunară de 4000 RON pentru fiecare drept de pensie, despăgubirile urmând a fi calculate începând cu prima reţinere din pensie şi până la acoperirea integrală a prejudiciului, indexate cu rata inflaţiei (art. 9 alin. (1)-(5) din Legea nr. 554/2004), adică:

- în ceea ce-l priveşte pre reclamantul A., o reţinere lunară de 494 RON (total la data introducerii cererii de chemare în judecată 5928 RON)

- în ceea ce-l priveşte pre reclamantul B., o reţinere lunară de 392 RON (total la data introducerii cererii de chemare în judecată 4704 RON)

- în ceea ce-I priveşte pre reclamantul C., o reţinere lunară de 423 RON (total la data introducerii cererii de chemare în judecată 5076 RON)

- în ceea ce-l priveşte pre reclamantul D., o reţinere lunară de 462 RON (total la data introducerii cererii de chemare în judecată 5544 RON) .

De asemenea, au solicitat obligarea pârâţilor la despăgubiri constând în plata dobânzilor legale aferente sumelor reţinute cu titlul de contribuţii de asigurări sociale de sănătate, calculate începând cu data primei reţineri şi până la acoperirea integrală a prejudiciului (art. 6 din O.G. nr. 13/2011).

În motivarea cererii, reclamanţii au arătat că sunt pensionari pentru limită de vârstă, aşa cum rezultă din deciziile anexate emise de Ministerul Afacerilor Interne - Casa de Pensii Sectorială, fiind beneficiarii unei pensii de serviciu potrivit dispoziţiile Legii 223/2015.

Prin Legea nr. 130/2021, art. XXIV, pct. 11 - 19, prin care a fost modificată şi completată Legea nr. 227/2015, s-a dispus reţinerea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru veniturile din pensii, pentru partea care depăşeşte suma de 4.000 RON.

Prin Decizia nr. 650 din 15 decembrie 2022 şi publicată în Monitorul Oficial Nr. 1262 din 28 decembrie 2022, Curtea Constituţională a statuat:

"Cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sunt neconstituţionale dispozitiile art. XXIV pct. 11 [cu referire la art. 153 alin. (1) lit. f) ind. pct. 12 [cu referire la art. 154 alin. (1) lit. h) sintagma "de până la suma de 4.000 RON lunar inclusiv"], pct. 13 [cu referire la art. 155 alin. (1) pct. a ind. l), pct. 14 [cu referire la sintagma "venituri din pensii" din cuprinsul titlului sectiunii a 3-a capitolul III al titlului V "Contributii sociale obligatorii"], pct. 16 [cu referire la art. 15731, pct. 17 [cu referire Ia sintagma "precum şi al veniturilor din pensii" din cuprinsul titlului secţiunii a 4-a capitolul III al titlului V" Contribuţii sociale obligatorii"], pct. 18 [cu referire Ia art. 168 alin. (1) în privinţa trimiterii la art. 153 alin. (1) lit. f)2), alin. (5) în privinţa trimiterii la art. 1573 şi alin. (7)1 şi pct. 19 [cu referire Ia alin. (1) lit. a) în privinţa trimiterii Ia art. 153 alin. (1) lit. .f2)] şi art. XXV alin. (1) lit. c) [cu referire la pct. 12, 13, 16, 18 în privinta alin. (1) şi (5) ale art. 168 şi pct. 191 din Ordonanţa de urgentă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele masuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative".

Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

Hotărârea Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal

Prin sentinţa nr. 85/2023 pronunţată la data de 16.03.2023 în dosar nr. x/2023 Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale, invocată din oficiu şi a declinat competenţa soluţionării cauzei în favoarea Tribunalului Dolj, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Pentru a pronunţa această sentinţă Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal a reţinut, în esenţă că, faţă de obiectul real al cererii deduse judecăţii (recuperarea sumelor reţinute din pensiile reclamanţilor începând cu luna ianuarie 2022, în condiţiile art. 9 alin. (5) din Legea nr. 554/2004), sume reprezentând contribuţii de asigurări sociale de sănătate, având în vedere şi interdicţia legală expresă prevăzută de art. 9 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, în sensul că " obiectul principal nu este constatarea neconstituţionalităţii ordonanţei sau a dispoziţiei din ordonanţă", prezentul litigiu trebuie calificat ca un litigiu având ca obiect contribuţii, dintre cele menţionate la art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, consecinţa fiind aplicarea criteriului valoric în stabilirea competenţei materiale de soluţionare a cauzei.

Având în vedere că valoarea obiectului litigiului este sub pragul de 3.000.000 RON stabilit prin prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, astfel cum rezultă din însumarea cuantumului contribuţiei lunare la asigurări sociale de sănătate înscrise în taloanele de pensie depuse la dosar, competenţa materială de soluţionare a prezentei cauze îi revine tribunalului, judecarea cauzei în contradictoriu cu emitentul actului normativ a cărui neconstituţionalitate este invocată având caracter accesoriu în logica art. 9 din acelaşi act normativ.

Ca urmare a declinării competenţei, dosarul a fost înregistrat la data de 06.04.2023 pe rolul Tribunalului Dolj, secţia a de contencios administrativ şi fiscal, sub un alt număr de dosar, respectiv sub nr. x/2023.

Hotărârea Tribunalului Dolj, secţia de contencios administrativ şi fiscal

Prin sentinţa nr. 754/2023 pronunţată la data de la 04.05.2023 Tribunalul Dolj, secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis la rându-i excepţia necompetenţei materiale, invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

A constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, pentru pronunţarea regulatorului de competenţă.

Pentru a hotărî astfel, Tribunalul Dolj, secţia de contencios administrativ şi fiscal a reţinut, în esenţă că, că obiectul principal al acţiunii nu este "obligarea pârâtei Casa de Pensii Sectorială a MAI de a restitui sume reţinute cu titlu de contribuţie obligatorie pentru fondul naţional de asigurări sociale de sănătate" - ci repararea prejudiciului produs de către Guvern prin adoptarea unei ordonanţe neconstituţionale.

De asemenea, apreciază ca fiind este evident şi faptul că reclamantul a chemat în judecată autorităţi publice centrale, (în înţelesul conferit acestei sintagme de art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 554/2004) şi anume Guvernul României, Ministerul Finanţelor Publice şi Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, care este structura cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Afacerilor Interne care administrează sistemul pensiilor militare de stat şi a altor drepturi de asigurări sociale ale militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din Ministerul Justiţiei - Administraţia Naţională a Penitenciarelor, potrivit legii (art. 1 şi 2 din H.G. nr. 144/2016 privind atribuţiile, organizarea şi funcţionarea caselor de pensii sectoriale din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne şi Serviciul Român de Informaţii şi disp. art. 1 şi 2 din Anexa nr. 1 la Ordinul nr. 131 din 26 august 2016 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Casei de Pensii Sectoriale a Ministerului Afacerilor Interne).

Prin urmare, s-a reţinut că o eventuală vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale părţilor reclamante de către o autoritate centrală, precum şi obligarea unei autorităţi centrale la repararea prejudiciului nu poate fi analizată şi stabilită decât de către secţia contencios administrativ şi fiscal a unei Curţi de Apel, conform art. 10 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 554/2004 şi, faţă de dispoziţiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, în condiţiile în care domiciliile reclamanţilor sunt situate în jud. Dolj, competenţa de soluţionare a cauzei aparţine secţiei contencios administrativ şi fiscal din cadrul Curţii de Apel Craiova.

Faţă de aceste considerente, Tribunalul Dolj, secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale, invocată din oficiu şi, în consecinţă, a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei, în favoarea Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă.

Analizând prezentul conflict negativ de competenţă, în raport de hotărârile pronunţate, de obiectul litigiului şi de normele legale incidente cauzei, Înalta Curte stabileşte competenţa materială de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj, secţia de contencios administrativ şi fiscal, pentru următoarele considerente:

Înalta Curte constată că în cauză ne aflăm în faţa unui conflict negativ de competenţă tipic, întrucât dispoziţiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.

În speţă, conflictul priveşte competenţa materială de soluţionare a cauzei şi s-a ivit în soluţionarea cauzei în primă instanţă.

Aspectul care a generat conflictul negativ de competenţă între instanţele sesizate îl constituie problema instanţei competente material să soluţioneze cauza, în raport cu obiectul dedus judecăţii şi prevederile legale incidente în materie.

Înalta Curte reţine că obiectul prezentei cauze îl constituie cererea reclamanţilor, întemeiată pe dispoziţiile art. 9 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 554/2004, prin care solicită acordarea de despăgubiri pentru prejudiciul produs prin sumele reţinute cu titlu de contribuţie obligatorie pentru fondul naţional de asigurări de sănătate, prin punerea în aplicare a dispoziţiilor art. XXIV pct. 11-19 din O.U.G. nr. 130/2021, declarate neconstituţionale prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 650 din 15 decembrie 2022.

Astfel cum chiar reclamantii au menţionat " Legea nr. 554/2004 permite formularea unei acţiuni având ca obiect acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin ordonanţe ale Guvernului într-un termen maxim de 1 an de la publicarea deciziei de neconstituţionalitate".

În raport de această calificare a obiectului acţiunii, instanţa are în vedere că potrivit art. 9 alin. (4) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, "În situaţia în care decizia de declarare a neconstituţionalităţii este urmarea unei excepţii ridicate în altă cauză, acţiunea poate fi introdusă direct la instanţa de contencios administrativ competentă, în limitele unui termen de decădere de un an, calculat de la data publicării deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial al României, Partea I".

Aşadar, prin acţiunea de fata reclamanţii urmăresc restituirea sumelor reţinute din pensia lor începând cu luna ianuarie 2022 cu titlu de contribuţii de asigurări sociale de sănătate, actualizarea sumelor cu rata inflaţiei si plata dobânzii legale aferente.

Potrivit art. XXIV din O.U.G. nr. 130/2021: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

12.) La articolul 154 alin. (1), lit. h) se modifică şi va avea următorul cuprins: "h) persoanele fizice care au calitatea de pensionari, pentru veniturile din pensii de până la suma de 4.000 RON lunar inclusiv, precum şi pentru veniturile realizate din drepturi de proprietate intelectuală;".

13.) La articolul 155 alin. (1), după lit. a) se introduce o nouă literă, litera a1) cu următorul cuprins: "a1) venituri din pensii, definite conform art. 99, pentru partea care depăşeşte suma lunară de 4.000 RON;".

Prin Decizia nr. 650/2022, publicată în M. Of. nr. 1.262 din 28 decembrie 2022, Curtea Constituţională a constatat că dispoziţiile pct. 12 [cu referire la art. 154 alin. (1) lit. h) sintagma "de până la suma de 4.000 RON lunar inclusiv"] si pct. 13 [cu referire la art. 155 alin. (1) pct. a1)] din O.U.G 130/2021 sunt neconstituţionale.

Art. 1 pct. 11 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, defineşte creanţa fiscală principală ca fiind "dreptul la perceperea impozitelor, taxelor şi contribuţiilor sociale, precum şi dreptul contribuabilului la restituirea sumelor plătite fără a fi datorate şi la rambursarea sumelor cuvenite, în situaţiile şi condiţiile prevăzute de lege".

La rândul sau, art. 2 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare prevede:

"Contribuţiile sociale obligatorii reglementate prin prezentul cod sunt următoarele: a) contribuţiile de asigurări sociale, datorate bugetului asigurărilor sociale de stat; b) contribuţia de asigurări sociale de sănătate, datorată bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate; c) contribuţia asiguratorie pentru muncă, datorată bugetului general consolidat."

Astfel, Înalta Curte constată că finalitatea urmărita de reclamanţi prin prezentul demers judiciar este acea de a obţine restituirea unor sume reţinute în temeiul dispoziţiilor art. XXIV pct. 12 si 13 din O.U.G. nr. 130/2021 cu titlu de contribuţii de asigurări sociale de sănătate, contribuţii ce sunt incluse in mod expres, prin dispoziţiile art. 1 pct. 11 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală in categoria creanţelor fiscale principale.

Având în vedere obiectul real al cererii deduse judecăţii (recuperarea sumelor reţinute din pensiile reclamanţilor începând cu luna ianuarie 2022, în condiţiile art. 9 alin. (5) din Legea nr. 554/2004, sume reprezentând contribuţii de asigurări sociale de sănătate), având în vedere şi interdicţia legală expresă prevăzută de art. 9 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, în sensul că " obiectul principal nu este constatarea neconstituţionalităţii ordonanţei sau a dispoziţiei din ordonanţă", prezentul litigiu trebuie calificat ca un litigiu având ca obiect contribuţii, dintre cele menţionate la art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, consecinţa fiind aplicarea criteriului valoric în stabilirea competenţei materiale de soluţionare a cauzei.

Aşadar, invocarea în speţă a prevederilor art. 9 din Legea 554/2004, respectiv neconstituţionalitatea prevederilor legale care au stat la baza aplicării cotei de contribuţii de asigurări de sănătate asupra sumelor care depăşesc suma de 4000 RON şi achitate cu titlu de pensie, reprezintă cauza prezentului demers judiciar şi nu obiectul său pentru a determina alte reguli referitoare la competenţă.

Astfel cum şi Curtea de apel în mod corect a reţinut, deşi emană de la o autoritate publică centrală, Guvernul României, ordonanţele Guvernului nu sunt acte administrative supuse controlului de legalitate exercitat de instanţa de contencios administrativ, ci reprezintă acte normative cu putere de lege, adoptate în temeiul delegării legislative, în condiţiile prevăzute de art. 115 din Constituţia României.

Aceasta este şi raţiunea legii, materializată în conţinutul art. 9 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, anume ca instanţa de contencios să se poată pronunţa exclusiv asupra efectelor vătămătoare ale unei ordonanţe sau dispoziţii ale acesteia, declarate neconstituţionale prin decizie a Curţii Constituţionale, orice alt tip de conduită echivalând cu imixtiunea instanţei de contencios în sfera de activitate a Curţii Constituţionale, ceea ce nu este permis.

Din examinarea motivelor cererii de chemare în judecată, Înalta Curte constată că acestea se circumscriu unei veritabile cereri de obligare a pârâtei Casa de Pensii Sectorială a M.A.I., în calitatea sa de autoritate publică care a pus în aplicare dispoziţiile art. XXIV pct. 13 din O.U.G. nr. 130/2021, declarate neconstituţionale, de a repara prejudiciul care susţin reclamanţii că li s-a produs, prin plata unor sume egale cu sumele reţinute începând cu luna ianuarie 2022 din pensie cu titlul de contribuţii de asigurări sociale de sănătate, cu o bază lunară de calcul a contribuţiei de 10% din partea ce depăşeşte suma lunară de 4.000 RON pentru fiecare drept de pensie, despăgubirile urmând a fi calculate începând cu prima reţinere din pensia reclamanţilor şi până la acoperirea integrală a prejudiciului, indexate cu rata inflaţiei, plata dobânzilor legale aferente sumelor reţinute cu titlu de contribuţie de asigurări sociale de sănătate, calculate începând cu data primei reţineri şi până la acoperirea integrală a prejudiciului.

Aşadar, obiectul acţiunii constă în obligarea pârâtei Casa de Pensii Sectorială a M.A.I. de a restitui sume reţinute cu titlu de contribuţie obligatorie pentru fondul naţional de asigurări sociale de sănătate, prin punerea în aplicarea a dispoziţiilor O.U.G. nr. 130/2021, iar simpla chemare în judecată a Guvernului României sau a altor autorităţi publice centrale nu poate atrage competenţa materială a Curţilor de apel, secţia de contencios administrativ şi fiscal, de vreme ce natura obiectului litigiului determină aplicarea criteriului valoric şi nu cel al rangului autorităţii.

Potrivit art. 10 alin. (1) si alin. (3) din Legea nr. 554/2004: (1) Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.

(3) Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituţie publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului.

Din interpretarea dispoziţiilor anterior menţionate, rezultă că se instituie două criterii în funcţie de care se stabileşte competenţa instanţelor de contencios administrativ şi fiscal.

Un prim astfel de criteriu, general, îl constituie criteriul rangului emitentului actului administrativ contestat.

Un al doilea criteriu, aplicabil în cauzele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora, îl constituie valoarea obiectului litigiului.

Aceste criterii nu se aplică simultan, ci ori de câte ori litigiul dedus judecăţii priveşte taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora competenţa materială a instanţelor de contencios administrativ se stabileşte în funcţie de valoarea obiectului litigiului, fără a avea vreo relevanţă sub aspectul competenţei materiale rangul emitentului actului.

Astfel, Înalta Curte, în regulator de competenţă, reţinând că "obiectul principal nu este constatarea neconstituţionalităţii dispoziţiilor art. XXIV pct. 11 din O.U.G. nr. 130/2021", astfel cum impun prevederile art. 9 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, ci acordarea de despăgubiri, conform alin. (5) al aceluiaşi articol, de către pârâta Casa de Pensii Sectorială a M.A.I., pentru prejudiciul care susţin reclamanţii că li s-a produs prin punerea în aplicare a dispoziţiilor declarate neconstituţionale, despăgubiri constând în plata unor sume egale cu sumele reţinute începând cu luna ianuarie 2022 din pensie cu titlul de contribuţii de asigurări sociale de sănătate, indexate cu rata inflaţiei precum şi plata dobânzii legale aferente sumelor reţinute, având în vedere că valoarea obiectului litigiului este sub pragul de 3.000.000 RON stabilit prin prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, astfel cum rezultă din însumarea cuantumului contribuţiei lunare la asigurări sociale de sănătate înscrise în taloanele de pensie depuse la dosar, competenţa materială de soluţionare a prezentei cauze revine tribunalului, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Temeiul legal al soluţiei adoptate asupra conflictului de competenţă

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., Înalta Curte, având în vedere dispoziţiile art. 9 alin. (1) şi (5), raportat la art. 10 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 554/2004, va stabili competenţa materială de soluţionare în primă instanţă a cauzei având ca obiect cererea formulată de reclamanţii A., B., C., D. în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României, Ministerul Finanţelor Publice şi Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne în favoarea Tribunalului Dolj, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Înalta Curte va avea în vedere şi efectele încheierii din Camera de Consiliu din data de 26 septembrie 2023 prin care a fost îndreptată eroarea materială strecurată în minuta deciziei de faţă, în sensul că, în loc de "în favoarea Tribunalului Dolj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale", cum din eroare s-a consemnat, se va menţiona " în favoarea Tribunalului Dolj, secţia contencios administrativ şi fiscal".

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa materială de soluţionare a cauzei având ca obiect cererea formulată de reclamanţii A., B., C., D. în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României, Ministerul Finanţelor Publice şi Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne în favoarea Tribunalului Dolj, secţia contencios administrativ şi fiscal".

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 12 septembrie 2023.