Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 3777/2023 AI generated

Competence assigned to Cluj Tribunal in access-to-public-information dispute against defendant court

Case Number Decizia nr. 3777/2023
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Allowed / Granted

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction by definitively assigning territorial competence to the Cluj Tribunal, thereby ruling in favor of the plaintiff's preference for an independent forum over the defendant institution. The dispute arose from a claim under Law No. 544/2001 seeking access to public information and document copies from a court body acting as the defendant, which triggered a procedural deadlock after the Bucharest, Cluj, and Bihor tribunals successively declined jurisdiction due to conflicting interpretations of exclusive versus alternative territorial rules. The decisive legal basis involved the application of Article 22(1) of Law No. 544/2001 regarding access to information, read in conjunction with Article 127(2) and (2¹) of the Code of Civil Procedure, which allows a plaintiff to select a tribunal of the same grade within an adjacent appellate district when the ordinarily competent court is a party to the litigation; the Court held that despite the initial filing at a non-adjacent venue, the plaintiff’s explicit refusal to litigate before the defendant court activated this special provision to ensure impartiality and the right to a fair trial.

Legislator headnote

AI generated

art. 381 din C. pen, art. 22 alin. (1) din Legea nr. 544/2001, art. 127 alin. (2) din C. proc. civ, art. 127 C. proc. civ, art. 129 alin. (2) pct. 3 C. proc. civ, art. 135 din C. proc. civ; Competence assigned to Cluj Tribunal in access-to-public-information dispute against defendant court: Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 alin. (2), art. 134, art. 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente cauzei.

Keywords

AI generated
access to information conflict of jurisdiction rights of access public-law institution alternative territorial jurisdiction territorial law

Cited Legislation

AI generated
AI generated

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Şedinţa publică din data de 12 septembrie 2023

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:

Circumstanţele cauzei

Cadrul procesual

Prin cererea de chemare în judecata înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 17.03.2022, sub numarul x/2022, reclamanta Prepozitura Ordinului Canonic Premonstratens cu "Hramul Sfantul Stefan Primul Martir" din Promontoriul Oradea, in contradictoriu cu paratul Tribunalul Bihor, a solicitat urmatoarele:

1. Să se constate refuzul nejustificat al paratei de a raspunde integral, efectiv si punctual la cererea inregistrata cu numarul x, din data de 24.02.2022, la Tribunalul Bihor;

2. Obligarea paratei de a emite un raspuns integral, efectiv si punctual la cererea inregistrata cu numarul x, din, data de 24.02.2022, la Tribunalul Bihor;

3. Obligarea paratei in temeiul art. 41 din Carta, ca in termen de 15 zile de la pronuntarea sentintei de fond, sa ii elibereze, integral, efectiv si punctual, cate o copie conforma cu originalul din fiecare document, inscris, asa cum au fost ele solicitate prin cererea inregistrata cu numarul x,din data de 24.02.2022, la Tribunalul Bihor.

4. Potrivit Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public ca asigurarea executarii obligatiilor sa fie stabilita in cuprinsul sentintei de fond;

5. Sa se stabileasca in cuprinsul sentintei de fond, ca daca in termen de 15 zile de la pronuntarea sentintei de fond, parata prin reprezentantii sai legali, nu executa obligatia de a face sau de a nu face, care nu poate fi indeplinita prin alta persoana, aceasta sa poata fi constransa la indeplinirea ei, prin aplicarea unor penalitati, sa plateasca in favoarea reclamantei o penalitate de la 100 RON la 1.000 RON, stabilita pe zi de intarziere, pana la executarea obligatiei prevazute in titlul executoriu;

6. In subsidiar sa se declare in continutul sentintei de fond, ca reprezentantii legali ai paratei, Tribunalul Bihor, au fost de rea-credinţă în momentul înregistrării prezentei cauze pe rolul instantei;

7. Sa fie obligat pârâtul Tribunalul Bihor prin reprezentantii sai legali, sa publice hotararea instantei intr-un ziar/site media de larga circulatie si pe pagina de internei a paratei, ca reparatie nepatrimoniala pentru prejudiciul moral suferit de reclamanta.

In drept a invocat dispozitiile din Recomandarea R (2002)2 a Comitetului de Ministri al Consiliului Europei catre Statele membre privind accesul la documentele publice, adoptata de Comitetul de Ministri la 21 februarie 2002, art. 2, 3 si ari. 6 din TUE, coroborate cu articolul 167, articolul 298 din (TFUE) art. 11 art. 13, art. 17, art. 41, art. 47, art. 52, art. 53, art. 54 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene (2010/C83/02), Conventia Europeana a Drepturilor Omului, Constitutia Romaniei, Legea nr. 554/2004 a Contenciosului Administrativ, Legea nr. 544/2001, Decizia ICCJ nr. 37/07.12.2015, Normele metodologice din 7 februarie 2002, de aplicare a Legii nr. 544/2001, privind liberul acces la informatiile de interes public (Publicate in Monitorul Oficial nr. 167 din 8 martie 2002), asa cum au fost ele modificate prin Hotararea nr. 478 din 6 iulie 2016 (Publicata in Monitorul Oficial nr. 516 din 8 iulie 2016), articolele 14 si 22 din noul C. proc. civ., Drept international public, Conventia de la Viena cu privire la dreptul tratatelor, C. pen. cu referire la abuzul in serviciu, abuzul de putere, impiedicarea exercitarii libertatii religioase (art. 381 din C. pen.), Hotararea nr. 1376/2009 privind infiintarea, organizarea si functionarea Arhivelor Nationale, Legea Arhivelor Nationale nr. 16 din 1996, republicata in Monitorul Oficial nr. 293 din 22 aprilie 2014, instructiunile privind activitatea de arhiva la creatorii si detinatorii de documente, aprobate de conducerea Arhivelor Nationale prin Ordinul de zi nr. 217 din 23 mai 1996, Regulamentul din 18 decembrie 2014 de organizare si functionare a Arhivelor Nationale, emitent Ministerul Afacerilor Interne (MAI), publicat in MOf partea I, nr. 9 bis din 7 ianuarie 2015, Ordinul nr. 137 din 27 septembrie 2013, emitent MAI. pentru aprobarea Normelor metodologice privind aplicarea unor dispozitii ale Legii Arhivelor Nationale, publicat in MOf nr. 619 din 4 octombrie 2013.

Paratul Tribunalul Bihor a formulat întampinare, prin care a invocat exceptia necompetentei teritoriale a Tribunalului Bucuresti, avand in vedere dispozitiile art. 127 alin. (2) si 21 din C. proc. civ. si intrucat Curtea de Apel Bucuresti, in a carei circumscriptie se afla Tribunalul Bucuresti, nu este invecinata cu Curtea de Apel Oradea.

Prin urmare, solicita declinarea competentei de solutionare a cauzei in favoarea Tribunalului Cluj.

Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

Hotărârea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal

Prin sentinţa civilă nr. 3303/2022 pronunţată la data de 10 iunie 2022 în dosar nr. x/2022 Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată de pârât şi, în consecinţă a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta PREPOZITURA ORDINULUI CANONIC PREMONSTRATENS CU "HRAMUL SFANTUL STEFAN PRIMUL MARTIR" DIN PROMONTORIUL ORADEA, cu sediul in ORADEA, Judet BIHOR si pe paratul MINISTERUL JUSTITIEI - TRIBUNALUL BIHOR, cu sediul in ORADEA, Judet BIHOR, in favoarea Tribunalului Cluj-Sectia de contencios administrativ si Fiscal.

Pentru a pronunţa această sentinţă Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a reţinut, în esenţă că, prin cererea de chemare in judecata reclamanta urmareste obligarea paratului la emiterea unor informatii de interes public şi, raportat la dispoziţiile art. 22 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 şi la dispoziţiile art. 127 alin. (2) si alin. (2)1 din C. proc. civ., în condiţiile în care atat sediul reclamantei cat si sediul paratului se afla in judetul Bihor, iar reclamanta a introdus cererea de chemare in judecata la Tribunalul Bucuresti, instanta careia nu ii revine competenta teritoriala nici conform dispozitiilor Legii nr. 544/2001, nici Legii nr. 554/2004 si nici conform prevederilor speciale, respectiv art. 127 alin. (2) si 21 din C. proc. civ., a reţinut competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj, secţia de contencios administrativ şi fiscal, instanţă de acelasi grad, aflată în circumscriptia unei curti de apel învecinate cu Curtea de Apel Oradea.

Ca urmare a declinării competenţei, dosarul a fost înregistrat la data de 25 iulie 2022 pe rolul Tribunalului Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale, sub acelaşi număr.

Hotărârea Tribunalului Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale

Prin sentinţa civilă nr. 2722/2022 pronunţată la data de la 15 noiembrie 2022 Tribunalul Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale a admis la rându-i excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bihor, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Pentru a hotărî astfel, Tribunalul Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale a reţinut, în esenţă că, în fapt, prin cererea de chemare în judecată s-a solicitat să se constate refuzul nejustificat al paratei de a raspunde integral, efectiv si punctual la cererea înregistrată cu numarul x, din data de 24.02.2022, la Tribunalul Bihor; să fie obligat pârâtul să emită un raspuns integral, efectiv si punctual la cererea înregistrată cu numarul x, din data de 24.02.2022 la Tribunalul Bihor; să fie obligat pârâtul in temeiul art. 41 din Carta, ca in termen de 15 zile de la pronuntarea sentintei de fond, sa ii elibereze reclamantei, integral, efectiv si punctual, cate o copie conforma cu originalul din fiecare document, inscris, asa cum au fost ele solicitate prin cererea inregistrata cu numarul x,din data de 24.02.2022, la Tribunalul Bihor; potrivit Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public ca asigurarea executarii obligatiilor sa fie stabilita in cuprinsul sentintei de fond; să se stabileasca in cuprinsul sentintei de fond, ca daca in termen de 15 zile de la pronuntarea sentintei de fond, paratul prin reprezentantii sai legali, nu executa obligatia de a face sau de a nu face, care nu poate fi indeplinita prin alta persoana, acesta sa poată fi constrâns la indeplinirea ei, prin aplicarea unor penalitati, sa plateasca in favoarea reclamantei o penalitate de la 100 RON la 1.000 RON, stabilita pe zi de intarziere, pana la executarea obligatiei prevazute in titlul executoriu; în subsidiar sa se declare in continutul sentintei de fond, ca reprezentantii legali ai paratului, Tribunalul Bihor, au fost de rea-credinta in momentul inregistrarii prezentei cauze pe rolul instantei; să fie obligat paratul Tribunalul Bihor prin reprezentantii sai legali, sa publice hotararea instantei intr-un ziar/site media de larga circulatie si pe pagina de internei a paratei, ca reparatie nepatrimoniala pentru prejudiciul moral suferit de reclamantă.

Aşadar cererea are ca obiect comunicarea unor informaţii de interes public în temeiul Legii Nr. 544/2001 şi raportat la dispoziţiile art. 22 alin. (1) din acest act normativ, dar şi la prevederile art. 127 alin. (2) din C. proc. civ., faţă de sediile părţilor, competenţa aparţine Tribunalului Bihor.

S-a reţinut că pârâtul este o instanţă de judecată (chiar instanţa competentă să soluţioneze fondul litigiului) prin urmare, în temeiul art. 127 C. proc. civ., reclamantul avea posibilitatea, nu obligaţia, să sesizeze una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa care ar fi fost competentă, potrivit legii.

Cum reclamantul a precizat expres în răspunsul la întâmpinare că nu înţelege să se prevaleze de posibilitatea oferită de art. 127 C. proc. civ., opţiunea acestuia rezultând, de altfel, şi din faptul că nu a sesizat unul dintre tribunalele care ar fi competente potrivit acestei reglementări, s-a apreciat că, în acest caz, rămân incidente prevederile art. 22 alin. (1) din Legea nr. 544/2001, faţă de care competenţa în acest dosar aparţine Tribunalului Bihor, reţinându-se că, potrivit art. 127 C. proc. civ., posibilitatea de a opta pentru o altă instanţă este exclusiv la dispoziţia reclamantului, deci opţiunea nu ar putea fi făcută de către pârât, prin invocarea excepţiei de necompetenţă, cum s-a întâmplat în cauză.

Având în vedere norma legală imperativă menţionată care reglementează un caz de competenţă teritorială exclusivă - de ordine publică, de la care nu sunt permise derogări, văzând şi dispoziţiile art. 129 alin. (2) pct. 3 C. proc. civ., potrivit căruia necompetenţa este de ordine publică în cazul încălcării competenţei teritoriale exclusive, când procesul este de competenţa unei alte instanţe de acelaşi grad şi părţile nu o pot înlătura, s-a reţinut că prezenta cerere este de competenţa Tribunalului Bihor.

Ca urmare a declinării competenţei, dosarul a fost înregistrat la data de 27 februarie 2023 pe rolul Tribunalului Bihor, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, sub acelaşi număr.

Hotărârea Tribunalului Bihor, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal

Prin sentinţa nr. 254/CA/2023 din 05 mai 2023, Tribunalul Bihor, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, a admis, de asemenea, excepţia de necompetenţă teritorială, declinând competenţa de soluţionare a cauzei către Tribunalul Cluj .

A constatat existenţa unui conflict negativ de competenţă, a suspendat judecata cauzei şi a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.

Pentru a pronunţa această soluţie, Tribunalul Bihor, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal a reţinut, în esenţă că obiectul cererii de chemare în judecată constă în comunicarea unor informaţii de interes public iar art. 22 alin. (1) din Legea nr. 544/2001, privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificări, instituie o competenţă teritorială alternativă, în sensul în care instanţa competentă să soluţioneze plângerea este secţia de contencios administrativ a tribunalului în a cărei rază teritorială domiciliază reclamantul sau în a cărei rază teritorială se află sediul autorităţii/instituţiei pârâte, în speţă, atât reclamanta cât şi pârâtul au sediul în municipiul Oradea, judeţul Bihor.

Având în vedere că pârâtul este Tribunalul Bihor, a reţinut ca fiind incidente prevederile art. 127 alin. (2) şi alin. (21 ) din C. proc. civ. şi, chiar dacă reclamanta nu a sesizat un tribunal din raza unei curţi de apel din vecinătatea Curţii de Apel Oradea, respectiv un tribunal din raza teritorială a Curţilor de Apel Cluj, Timişoara sau Alba Iulia, este evident că nu doreşte ca acest litigiu să se judece de Tribunalul Bihor, în acest sens reclamantul sesizând Tribunalul Bucureşti.

De altfel, în cuprinsul cererii modificatoare (dosar Tribunalul Bucureşti), reclamanta a menţionat expres că pârâtul Tribunalul Bihor este parte litigantă, prin urmare nu are competenţa să judece prezenta cauză, fiind evidentă opţiunea reclamantei ca prezentul dosar să nu fie judecat de Tribunalul Bihor.

Faţă de aceste aspecte, consideră că Tribunalul Bihor nu este competent teritorial să judece această cauză şi apreciază că Tribunalul Cluj este instanţa competentă teritorial să soluţioneze cererea, în temeiul art. 127 alin. (2) şi alin. (21 ) din C. proc. civ., având în vedere şi faptul că soluţionarea cauzei de către Tribunalul Bihor, în condiţiile în care reclamantul nu doreşte acest lucru, iar Tribunalul Bihor este şi pârât în cauză, ar aduce atingere dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 paragraf 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, sub aspectul dreptului la o instanţă independentă. Astfel, în circumstanţele date, soluţionarea cauzei de Tribunalul Bihor ridică probleme de aparenţă de lipsă a independenţei instanţei, pentru un observator obiectiv.

Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sesizată cu stabilirea regulatorului de competenţă, în conformitate cu dispoziţiile art. 135 din C. proc. civ., analizând obiectul cauzei deduse judecăţii şi dispoziţiile legale incidente va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale, pentru considerentele ce succed:

Argumentele de fapt şi de drept relevante

Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 alin. (2), art. 134, art. 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente cauzei.

Înalta Curte constată că, în cauză, ne aflăm în faţa unui conflict negativ de competenţă tipic, întrucât dispoziţiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că "există conflict de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanţă învestită îşi declină la rândul său competenţa în favoarea uneia dintre instanţele care anterior şi-au declarat necompetenţa".

Problema de drept care a generat conflictul negativ de competenţă priveşte norma de drept aplicabilă situaţiei deduse judecăţii, din perspectiva competenţei teritoriale de soluţionare a cauzei.

Înalta Curte reţine că acţiunea introductivă este întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 544/2001, reclamanta solicitând comunicarea unor răspunsuri de către instituţia pârâtă, precum şi eliberarea unor copii de pe nişte înscrisuri, astfel cum au fost menţionate în cadrul cererii de chemare în judecată.

Prin urmare, în vederea stabilirii instanţei competente în soluţionarea litigiului devin incidente dispoziţiile art. 22 alin. (1) din Legea nr. 544/2001, potrivit cărora "În cazul în care o persoană se consideră vătămată în drepturile sale, prevăzute în prezenta lege, aceasta poate face plângere la sectia de contencios administrativ a tribunalului în a cărei rază teritorială domiciliază sau în a cărei rază teritorială se află sediul autorităţii ori al instituţiei publice. Plângerea se face în termen de 30 de zile de la data expirării termenului prevăzut la art. 7".

Faţă de aceste dispoziţii şi având în vedere sediile reclamantei şi ale pârâtului, instanţa competentă în soluţionarea litigiului ar fi Tribunalul Bihor. Cum acesta are chiar calitatea de pârât în cauză, devin aplicabile dispoziţiile speciale prevăzute de C. proc. civ. în materia alegerii de competenţă, respectiv dispoziţiile art. 127 din C. proc. civ., care reglementează situaţia particulară a litigiilor în care este implicată o instanţă de judecată în calitate de reclamant sau pârât, raţiunea acestui text de lege constând în înlăturarea oricărei suspiciuni de soluţionare părtinitoare a cauzei, având în vedere calitatea părţii.

Astfel, dacă o instanţă de judecată are calitatea de pârât într-o cerere care este de competenţa sa ori a unei instanţe inferioare acesteia, reclamantul va putea sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află respectiva instanţă.

Faptul că acţiunea introductivă nu a fost introdusă la una dintre instanţele de acelaşi grad cu Tribunalul Bihor, aflată în circumscripţia uneia dintre curţile de apel învecinate (Cluj, Timişoara sau Alba Iulia), nu înseamnă că partea nu a înţeles să se prevaleze de dispoziţiile art. 127 din C. proc. civ., cu atât mai mult cu cât chiar prin cererea de chemare în judecată reclamanta a susţinut că "Tribunalul Bihor nu este competent să judece prezenta cauză", invocând încălcarea principiului " nimeni nu poate judeca propria sa cauză"(fila x a cererii de chemare în judecată, dosarul Tribunalului Bucureşti), această poziţie fiind menţinută şi prin Cererea Modificatoare formulată tot în faţa Tribunalului Bucureşti (fila x).

Deşi este adevărat că instanţa pe rolul căreia a fost înregistrată iniţial cererea de chemare în judecată, respectiv Tribunalul Bucureşti, nu se afla în circumscripţia unei curţi de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa care ar fi fost competentă, potrivit legii, această împrejurare nu este de natură a atrage competenţa Tribunalului Bihor, contrar opţiunii reclamantei care a susţinut că litigiu nu poate fi soluţionat de această instanţă.

Aşa fiind, în raport de considerentele expuse şi de principiile imparţialităţii justiţiei şi dreptului la un proces echitabil, având în vedere că Tribunalul Bihor are în litigiul pendinte o dublă calitate, atât calitatea de pârât, cât şi calitatea de instanţă învestită să soluţioneze cererea de chemare în judecată, Înalta Curte apreciază că, în speţă, competent să soluţioneze cererea de chemare în judecată este Tribunalul Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Prin urmare, având în vedere că instanţa care ar fi competentă să soluţioneze litigiul, respectiv Tribunalul Bihor, are calitatea de pârât în cauză, raportat şi la intenţia reclamantei de a se prevala de dispoziţiile art. 127 din C. proc. civ., intenţie care rezultă în termeni lipsiţi de echivoc din împrejurarea că nu a înregistrat cererea pe rolul Tribunalului Bihor, dar şi din poziţia exprimată în cadrul cadrul cererii de chemare în judecată şi reiterată în cadrul Cererii modificatoare, Înalta Curte va stabili competenţa teritorială de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale, instanţă de acelaşi grad aflată în circumscripţia uneia dintre curţile de apel învecinate curţii din care face parte Tribunalul Bihor.

Temeiul legal al soluţiei adoptate

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) şi (4) din C. proc. civ., Înalta Curte, având în vedere dispoziţiile art. 22 alin. (1) din Legea nr. 544/2001, raportat la art. 127 alin. (2) şi (2)1 din C. proc. civ., va stabili competenţa teritorială de soluţionare a cauzei având ca obiect cererea formulată de reclamanta Prepozitura Ordinului Canonic Premonstratens cu "Hramul Sfântul Ştefan Primul Martir" din Promontoriul Oradea în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiţiei - Tribunalul Bihor în favoarea Tribunalului Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa teritorială de soluţionare a cauzei având ca obiect cererea formulată de reclamanta Prepozitura Ordinului Canonic Premonstratens cu "Hramul Sfântul Ştefan Primul Martir" din Promontoriul Oradea în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiţiei - Tribunalul Bihor în favoarea Tribunalului Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 12 septembrie 2023.