Limits of correction, clarification, and completion remedies: prohibition on re-evaluating the merits or unadjudicated cassation grounds in final judgments
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Cassation and Justice dismissed the petitioner’s request for correction, clarification, and completion of its own prior decision, upholding the lower court’s dismissal of the underlying administrative appeal. The dispute concerned the annulment of a disciplinary inspection resolution regarding judges' gross negligence, where the petitioner argued that the cassation court had failed to examine a specific cassation ground, thereby effectively requesting a re-evaluation of the merits. The court held that such procedural mechanisms under Articles 442, 443, and 444 of the Code of Civil Procedure are strictly limited to correcting visible material errors, clarifying ambiguous operative parts, or addressing unadjudicated claims in specific contexts; they do not permit a *de facto* re-hearing or modification of a final judgment based on dissatisfaction with the legal analysis or outcome, as the principle of res judicata precludes re-examining the substance of the case through these remedies.
Legislator headnote
AI generatedart. 483 C. proc. civ, art. 991 din Legea nr. 303/2004, art. 444 C. proc. civ, art. 442 din C. proc. civ, Art. 443 din C. proc. civ, Art. 444 din C. proc. civ; Limits of correction, clarification, and completion remedies: prohibition on re-evaluating the merits or unadjudicated cassation grounds in final judgments: Invocă dispoziţiile art. 991 din Legea nr. 303/2004 şi precizează că nu solicită ca Înalta Curte să judece în locul magistraţilor din dosarele nr. x/2019 şi y/2017 ale Curţii de Apel Piteşti, ci să se analizeze dacă a fost respectată legea în aceste dosare, solicitând astfel a se ataşa respectivele dosare, pentru dovedirea motivelor sale de recurs.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 12 septembrie 2023
Asupra cererii de îndreptare, lămurire şi completare a Deciziei nr. 1052 din 23 februarie 2023 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, astfel cum a fost formulată şi motivată de petentul - recurent A., reţine următoarele:
Circumstanţele cauzei
Prin cererea înregistrată la 24.02.2020 şi precizată, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Inspecţia Judiciară, a solicitat desfiinţarea Rezoluţiei de clasare din 21.12.2019, înregistrată sub nr. x emisă în dosarul nr. x al Inspecţiei Judicare - Direcţia de inspecţie pentru Judecători, cât şi Rezoluţia inspectorului şef al Inspecţiei Judicare nr. C20-133 din 10 februarie 2020 şi şi trimiterea dosarului pentru completarea verificărilor.
Hotărârea primei instanţe
Prin sentinţa civilă nr. 455 din 25 martie 2021, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Inspecţia Judiciară, ca nefondată.
Recursul exercitat în cauză
Împotriva senţinţei pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti a promovat recurs reclamantul A., în condiţiile art. 483 C. proc. civ.
Hotărârea ce face obiectul cererii de îndreptare, lămurire şi completare ce face obiectul prezentei judecăţi
Prin Decizia nr. 1052 din 23 februarie 2022, pronunţată în dosarul nr. x/2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal a respins recursul formulat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 455 din 25 martie 2021 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Cererea formulată de petentul-recurent A.
La data de 14.03.2023, recurentul A. a transmis pe e-mail la instanţă cerere de îndreptare, lămurire, completare împotriva Deciziei nr. 1052 din 23 februarie 2022, întemeiată în drept pe dispoziţiile art. 442, 443 şi 444 din C. proc. civ.
În susţinerea cererii sale, petentul arată că în toată motivarea deciziei nu se face nici o menţiune cu privire la abaterea disciplinară "gravă neglijenţă" a judecătorilor din dosarele nr. x/2019 şi y/2017 ale Curţii de Apel Piteşti, iar aceasta este dovedită în dosarul nr. x/2020 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi nici nu se precizează dacă această abatere disciplinară de gravă neglijenţă a judecătorilor din aceste dosare există conform motivelor de recurs expuse în dosarul de faţă nr. x/2020, motive ce ar fi trebuit să-i dea câştig de cauză în dosarul nr. x/2017 al Curţii de Apel Piteşti.
Motivul de recurs din dosarul de faţă nr. x/2020 de constatare şi verificare a abaterii disciplinare " gravă neglijenţă" era singurul şi nu a fost judecat, motiv pentru care solicită a se constata că recursul său nu a fost judecat.
Solicită astfel a se dispune anularea Deciziei nr. 1052/23.02.2022 din dosarul nr. x/2020 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi judecarea recursului său, în sensul admiterii acestuia, astfel cum a fost formulat, existând gravă neglijenţă în judecarea dosarelor nr. x/2019 şi y/2017 ale Curţii de Apel Piteşti, deoarece a fost încălcată legea în mod evident, neechivoc şi clar, producându-i-se un prejudiciu enorm, fiind lăsat fără serviciul la care era specialist.
Invocă dispoziţiile art. 991 din Legea nr. 303/2004 şi precizează că nu solicită ca Înalta Curte să judece în locul magistraţilor din dosarele nr. x/2019 şi y/2017 ale Curţii de Apel Piteşti, ci să se analizeze dacă a fost respectată legea în aceste dosare, solicitând astfel a se ataşa respectivele dosare, pentru dovedirea motivelor sale de recurs.
Apărările formulate cu privire la cererea petentului-recurent A.
Deşi cererea de îndreptare,lămurire, completare a Deciziei nr. 1052 din 23.02.2022, astfel cum a fost formulată de petentul -recurent A. a fost comunicată intimatei Inspecţia Judiciară, aceasta nu a formulat apărări.
Soluţia Înaltei Curţi cu privire la cererile formulate de petentul - recurent A..
Analizând cererile, astfel cum au fost formulate şi motivate de petentul A. cu privire la Decizia nr. 1052 pronunţată la data de 23 februarie 2023, în contradictoriu cu intimata Inspecţia Judiciară, Înalta Curte constată că, în esenţă, petentul solicită atât îndreptarea erorii materiale, cât şi lămurirea şi completarea deciziei anterior menţionate, urmând, aşadar ca aceste cereri să fie analizate raportat la dispoziţiile art. 442, 443 şi art. 444 C. proc. civ.
Potrivit dispoziţiilor art. 442 din C. proc. civ.:
"Îndreptarea hotărârii
"Erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea şi susţinerile părţilor sau cele de calcul, precum şi orice alte erori materiale cuprinse în hotărâri sau încheieri pot fi îndreptate din oficiu ori la cerere."
Totodată, potrivit dispoziţiilor Art. 443 din C. proc. civ.:
Art. 443 Lămurirea hotărârii şi înlăturarea dispoziţiilor contradictorii:
"1. În cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înţelesul, întinderea şi aplicarea dispozitivului hotărârii ori dacă acesta cuprinde dispoziţii contradictorii, părţile pot cere instanţei care a pronunţat hotărârea să lămurească dispozitivul sau să înlăture dispoziţiile potrivnice".
Dispoziţiile Art. 444 din C. proc. civ., ce reglementează " Completarea hotărârii" prevăd că:
"Dacă prin hotărârea dată instanţa a omis să se pronunţe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale", pe care părţile îl pot utiliza pentru a "cere completarea hotărârii în acelaşi termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs împotriva acelei hotărâri, iar în cazul hotărârilor date în căile extraordinare de atac sau în fond după casarea cu reţinere, în termen de 15 zile de la pronunţare. În cazul hotărârilor definitive pronunţate în apel sau în recurs, completarea acestora se poate cere în termen de 15 zile de la comunicare".
Astfel, Înalta Curte reţine că, în sensul dispoziţiilor art. 442 alin. (1) şi art. 444 din C. proc. civ., noţiunea de greşeală materială are înţelesul de eroare materială vizibilă, avându-se în vedere doar greşelile asupra numelui, calităţilor şi susţinerilor părţilor, cele de calcul sau orice alte greşeli materiale, iar cerinţa esenţială, comună, ce poate reprezenta cauza unei cereri de îndreptare, respectiv de completare a unei hotărâri judecătoreşti este omisiunea instanţei.
În ceea ce priveşte lămurirea hotărârii şi înlăturarea dispoziţiilor contradictorii, reglementată de art. 443 C. proc. civ., din interpretarea normei legale enunţate rezultă că instituţia reglementată de acest text de lege vizează ipoteza în care se impune explicitarea dispozitivului hotărârii sau înlăturarea dispoziţiilor contradictorii din cuprinsul acestuia.
Prin Decizia nr. 1052 pronunţată la data de 23.02.2022 de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal s-a respins recursul formulat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 455 din 25 martie 2021 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Prin cererea ce face obiectul prezentei judecăţi, petentul A. a susţinut în esenţă că instanţa nu a analizat dacă în dosarele anterioare există abaterea disciplinară " gravă neglijenţă", astfel cum a dezvoltat în cadrul cererii de recurs formulate în dosarul de faţă, motivul de recurs " de constatare şi verificare abateri disciplinare - gravă neglijenţă" fiind singurul şi " nu a fost judecat", solicitând astfel admiterea recursului.
Astfel, faţă de argumentele petentului, se constată că acesta urmăreşte de fapt o rejudecare a recursului, partea fiind, în esenţă, nemulţumită de soluţia pronunţată de instanţa de recurs. Se constată, aşadar, că petentul tinde, în realitate, la schimbarea soluţiei pronunţate în cauză.
Or, Înalta Curte reţine că procedura specială de îndreptare a erorii materiale sau de lămurire a dispozitivului hotărârii poate fi folosită de părţi doar în ipoteza în care noţiunea de greşeală materială are înţelesul de eroare materială vizibilă, avându-se în vedere doar greşelile asupra numelui, calităţilor şi susţinerilor părţilor, cele de calcul, săvârşite cu ocazia redactării hotărârii. Pe calea prevăzută pe textele de lege menţionate nu pot fi îndreptate greşelile de judecată, care privesc fondul litigiului.
De asemenea, procedura specială de lămurire a dispozitivului poate fi folosită de părţi doar în cazul în care dispozitivul hotărârii judecătoreşti nu este suficient de clar, fapt ce poate crea dificultăţi cu ocazia punerii în executare, nefiind însă o cale instituită de lege în scopul de a anula sau schimba hotărârea pronunţată, întrucât anularea sau schimbarea unei hotărâri se poate realiza numai prin intermediul căilor legale de atac. Rezultă, din prevederile art. 443 C. proc. civ., că instanţa nu poate reanaliza fondul pricinii în această procedură decât cu încălcarea flagrantă a principiului autorităţii de lucru judecat a hotărârii judecătoreşti a cărei lămurire s-a solicitat, principiu stabilit de art. 430 şi urm. C. proc. civ.
Aşadar, prin cererea privind lămurirea dispozitivului hotărârii, nu se poate cere modificarea acestuia, ci doar clarificarea lui, se pot interpreta doar măsurile dispuse de instanţă prin hotărârea a cărei lămurire se doreşte, fără ca judecătorul să poată, sub motiv de interpretare, să elimine anumite dispoziţii din hotărârea iniţială, să adauge la aceasta sau să-i modifice sensul. În toate cazurile însă, procedura lămuririi întinderii şi cuprinsului dispozitivului hotărârii este folosită numai atunci când există contradicţii în cadrul dispozitivului, ceea ce nu este cazul în ceea ce priveşte Decizia nr. 1052 pronunţată la data de 23.02.2022, în condiţiile în care, în cadrul acesteia s-a dispus doar respingerea recursului, ca nefondat.
Cât priveşte completarea hotărârii, reţine Înalta Curte că, pe această cale nu se poate invoca nesoluţionarea recursului sau omisiunea de a cerceta vreunul dintre motivele de casare invocate Din economia acestei norme legale rezultă că textul legal se aplică în cazul judecăţii în primă instanţă, când instanţa are a se pronunţa asupra cererilor principale, accesorii, conexe sau incidentale cu care a fost investită, precum şi în cazul judecăţii în fond, după casarea cu reţinere ori după anularea sentinţei în apel.
Nicidecum această normă legală nu permite părţii să solicite completarea unei hotărâri pronunţate în căile de atac şi care vizează omisiuni privind pronunţarea asupra unor motive ori critici compatibile cu calea de atac respectivă, deoarece procedura completării nu este incidentă în ipoteza nesoluţionării unui motiv de recurs, ci în ipoteza nesoluţionării unui capăt de cerere, ca urmare a casării cu reţinere spre rejudecare.
Aşa fiind, Înalta Curte constată că pretinsa omisiune a instanţei de a judeca recursul ce a făcut obiectul dosarului de faţă nu poate fi remediată pe calea procedurală prevăzută de art. 444 C. proc. civ., dar nici pe caile reglementate de dispoziţiile art. 442 şi 443 C. proc. civ., partea fiind nemulţumită, de fapt, de soluţia dată recursului său prin Decizia nr. 1052/23.02.2022, iar această soluţie nu poate fi schimbată printr-o cerere de îndreptare, lămurire sau completare a hotărârii.
Faţă de toate aceste considerente, neidentificând nici o omisiune şi nici o eroare materială din partea instanţei la pronunţarea Deciziei nr. 1052 din data de 23 februarie 2022 în dosarul nr. x/2020, în sensul dispoziţiilor art. 442, art. 443 şi art. 444 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge cererea formulată de petentul - recurent A. privind completarea, lămurirea şi îndreptarea Deciziei nr. 1052 din data de 23 februarie 2022 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge cererea formulată de petentul A. privind completarea, lămurirea şi îndreptarea Deciziei nr. 1052 din 23 februarie 2022 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondată.
Definitivă.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 12 septembrie 2023.