Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 2623/2005 AI generated

Appeal quashed and remanded: carrier’s shortage liability case redirected to tribunal as recourse after appellate court lacked jurisdiction.

Case Number Decizia nr. 2623/2005
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Allowed / Granted

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice admitted the defendant-transporter's appeal, allowed the material jurisdiction exception, quashed the appellate decision of the Court of Appeal Ploiești, and remanded the case to the Prahova Tribunal to hear the defendant's appeal as a recourse. The underlying dispute concerned damages awarded against the carrier for a shortage of 320 kg of diesel fuel discovered upon delivery despite intact seals, with liability imposed under art. 82.1 of the CFR transport regulations. The decisive legal basis was procedural: under art. 282¹ C. proc. civ. (as amended by Law no. 195/2004), final first-instance judgments in commercial disputes valued up to 1 billion lei were not subject to appeal, so the Court of Appeal had wrongly entertained the appeal; the proper review was recourse within the tribunal's competence per art. 2 pct. 3 C. proc. civ., and the new procedural law applied to pending cases under art. 725(1) C. proc. civ.

Legislator headnote

AI generated

art. 306 alin. (2) C. proc. civ, art. 2821 C. proc. civ, art. 1 pct. 4 din Legea nr. 195/2004, art. 7208 C. proc. civ, art. 129 din Constituție, art. 725 alin. (1) C. proc. civ; Appeal quashed and remanded: carrier’s shortage liability case redirected to tribunal as recourse after appellate court lacked jurisdiction: The underlying dispute concerned damages awarded against the carrier for a shortage of 320 kg of diesel fuel discovered upon delivery despite intact seals, with liability imposed under art. 82.1 of the CFR transport regulations. The decisive legal basis was procedural: under art. 282¹ C. proc. civ. (as amended by Law no. 195/2004), final first-instance judgments in commercial disputes valued up to 1 billion lei were not subject to appeal, so the Court of Appeal had wrongly entertained the appeal; the proper review was recourse within the tribunal's competence per art. 2 pct. 3 C. proc. civ., and the new procedural law applied to pending cases under art. 725(1) C. proc. civ.

Keywords

AI generated
lack of jurisdiction commercial dispute transport law basis of liability carrier appealability of remand decision

Cited Legislation

AI generated
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
art. 2821 C. proc. civ.

Used to determine the admissibility of the appeal and to establish that the decision was subject only to recourse (recurs), not appeal (apel).

art. 725 alin. (1) C. proc. civ.

Applied to determine the applicable procedural law in the case.

art. 2 pct. 3 C. proc. civ.

Applied to identify the competent court of recourse (recurs), namely the tribunal.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința nr. 4449 din 24 mai 2004, Judecătoria Ploiești a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta S.N.P. P. SA București, sucursala PECO Bihor împotriva S.N.T.F.M. - C.F.R. M. – Agenția Teritorială Cluj care a fost obligată la plata sumei de 6.236.053 lei cu titlu de despăgubiri reprezentând contravaloarea cantității de 320 kg motorină și la 565.285 lei cu motivarea că deși vagonul a ajuns la destinație cu sigiliile intacte s-au constatat scurgeri din conținut, răspunderea revenindu-i cărăușului conform art. 82.1 din Regulamentul de transport C.F.R.

Apelul pârâtei S.N.T.F.M. - C.F.R. M., a fost respins de Curtea de Apel Ploiești care prin decizia nr. 732 din 19 octombrie 2004, a reținut că soluția primei instanțe este corectă întrucât din actele de constatare rezultă că lipsurile s-au produs pe timpul transportului.

Împotriva deciziei nr. 732 din 19 octombrie 2004 a declarat recurs, pârâta S.N.T.F.M., sucursala Cluj prin care a invocat motivat de casare, prevăzute de art. 304 alin. (8) – (10) C. proc. civ., fără să le argumenteze și să le dezvolte separat.

În esență, recurenta a susținut că lipsa produsă datorită scurgerilor din conținut se datorează culpei expeditorului, iar răspunderea acestuia trebuia angajată conform art. 58.12, 58.13 din Regulamentul de transport și art. 2 – 4 din Reglementările comune S.N.P. P. – C.F.R. M. nr. 3135/2000.

În raport de aceste critici S.N.T.F.M. C.F.R. M. a solicitat admiterea recursului și în fond respingerea acțiunii.

Înalta Curte, potrivit art. 306 alin. (2) C. proc. civ., a luat în examinare, din oficiu, excepția privind legalitate căilor de atac promovate împotriva sentinței de fond, în conformitate cu art. 2821 C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin art. 1 pct. 4 din Legea nr. 195/2004 și a reținut:

Art. art. 2821 C. proc. civ., stabilește prin excepție de la regula instituită de art. 7208 C. proc. civ., că nu sunt supuse apelului hotărârile judecătorești date în primă instanță în litigiile comerciale cu o valoare de până la 1 miliard lei inclusiv.

Întrucât împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate nu pot exercita decât căile de atac prevăzute de lege, Curtea având în vedere dispozițiile citate, în raport și de principiul constituțional al legalității căilor de atac care se desprinde din conținutul art. 129 din Constituție, a constatat că în cauză, părțile nu aveau deschisă calea de atac a apelului, așa încât Curtea de Apel a încălcat dispozițiile legale mai sus citate, precum și prevederile art. 725 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora dispozițiile legii noi de procedură se aplică, din momentul intrării ei în vigoare și proceselor în curs de judecată începute sub legea veche.

În lumina dispozițiilor menționate s-a constatat că la data introducerii apelului, era în vigoare art. 2821 C. proc. civ., prin care s-a instituit excepția de la regula privind exercițiul apelului în materie comercială care se referă la litigiile cu o valoare de până la un miliard lei inclusiv.

În aceste condiții instanța sesizată cu cererea de apel trebuia să facă aplicarea noilor dispoziții procedurale și constatând că sentința era supusă doar recursului să trimită cererea instanței competente.

Potrivit art. 2 pct. 3 C. proc. civ., modificat prin Legea nr. 195/2004, instanța de recurs competentă este tribunalul, astfel că admițând excepția analizată și recursul declarat de S.N.T.F.M. C.F.R. M. decizia pronunțată în apel va fi casată, iar dosarul se va trimite Tribunalului Prahova pentru soluționarea apelului declarat împotriva sentinței fondului, ca recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția de necompetență materială.

Admite recursul declarat de pârâta S.N.T.F.M. C.F.R. M. SA, sucursala CLUJ împotriva deciziei nr. 732 din 19 octombrie 2004 a Curții de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ; casează decizia și trimite cauza la Tribunalul Prahova pentru soluționarea apelului pârâtei, ca recurs.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică, astăzi 15 aprilie 2005.