Conflict of Interest Ruling Restored; Pasture Lease Revision Rejected as Unfounded

Şedinţa publică din data de 13 iulie 2023

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1.1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2014 la data de 29 decembrie 2014, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate Bucureşti, a formulat contestaţie împotriva Raportului de evaluare emis de aceasta, înregistrat cu nr. x/02.12.2014.

Prin sentinţa civilă nr. 176/17.09.2015 pronunţată în dosarul nr. x/2014, Curtea de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal a respins acţiunea reclamantului, ca nefondată.

Prin decizia nr. 391/06.02.2018 pronunţată în dosarul nr. x/2014, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal a respins recursul formulat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 176/17.09.2015 a Curţii de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Împotriva sentinţei civile nr. 176/17.09.2015 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2014, reclamantul A. a promovat revizuire, invocând incidenţa motivelor prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 3 şi pct. 5 C. proc. civ.

1.2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 15 din 14 februarie 2022 a Curţii de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal s-au dispus următoarele:

- s-a admis excepţia inadmisibilităţii cererii de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 509 pct. 5 C. proc. civ. şi s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire întemeiată pe acest motiv;

- s-a admis cererea de revizuire formulată de revizuentul A., în contradictoriu cu intimata Agenţia Naţională de Integritate, împotriva sentinţei nr. 176 din 17 septembrie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosar nr. x/2014, întemeiată pe dispoziţiile art. 509 pct. 3 C. proc. civ. şi s-a respins, ca nefondată, excepţia inadmisibilităţii cererii invocată de pârâtă;

- în consecinţă, s-a schimbat în tot sentinţa nr. 176 din17.09.2015 a Curţii de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal, s-a admis acţiunea şi s-a anulat Raportul de evaluare ANI înregistrat sub nr. x/02.12.2014.

1.3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 15 din 14 februarie 2022 a Curţii de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal, Agenţia Naţională de Integritate a formulat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând casarea în tot a sentinţei recurate şi, în rejudecare, respingerea cererii de revizuire formulate de A., cu consecinţa menţinerii ca temeinic şi legal a Raportului de evaluare nr. x/02.12.2014.

A apreciat că instanţa de fond a pronunţat hotărârea cu încălcarea şi aplicarea greşită a normelor de drept material aplicabile în cauza dedusă judecăţii, respectiv a dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ. şi ale art. 46 din Legea nr. 215/2001 şi ale art. 75 şi 77 alin. (1) - (3) din Legea nr. 393/2004.

În esenţă, a arătat că soluţia instanţei de fond este eronată deoarece conflictul de interese constatat prin raportul de evaluare a fost generat de încălcarea de către intimat a dispoziţiilor art. 70 şi 71 din Legea nr. 161/2003 coroborate cu dispoziţiile art. 46 din Legea nr. 215/2001 şi ale art. 75 şi 77 alin. (1) - (3) din Legea nr. 393/2004. Or, concluziile Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Suceava rezultate în urma cercetărilor efectuate în cauza penală nr. 31/P/2015 privesc alte aspecte care nu au legătură cu situaţia de conflict de interese reţinută în sarcina revizuentului prin Raportul de evaluare. Acestea privesc contrafacerea semnăturii şi a scrierii din dreptul rubricii destinate preşedintelui de şedinţă (B.) şi atestarea unor împrejurări de fapt necorespunzătoare adevărului referitoare la voturile şi poziţiile exprimate de fiecare consilier local referitor la problema organizării păşunatului şi a închirierii loturilor de păşune.

A mai arătat că soluţia organului de cercetare penală nu infirmă participarea intimatului la procedura de deliberare şi adoptare a Hotărârii nr. 11/21.04.2010 a Consiliului Local al Oraşului Broşteni. Situaţia conflictului de interese a fost reţinută de instanţă prin prisma faptului că intimatul nu s-a supus obligaţiei imperativ cerute de prevederile art. 77 alin. (2) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, respectiv aceea de a anunţa, la începutul dezbaterilor interesul personal avut, precum şi ca urmare a interesului patrimonial urmărit, reprezentat de faptul că în temeiul Hotărârii nr. 11/21.04.2010 între Consiliul Local al Oraşului Broşteni şi C. al cărei preşedinte era, a fost încheiat Contractul de închiriere nr. x/07.05.2010.

Contrar celor reţinute de instanţa de fond, Curte de apel în judecarea cauzei ce a făcut obiectul dosarului nr. x/2014 nu s-a raportat în mod exclusiv la procesul-verbal în speţă, ci a analizat şi a avut în vedere întreg probatoriu, inclusiv apărările intimatului care, în niciun moment nu a negat participarea sa la procedura de deliberare şi adoptare a hotărârii Consiliului Local. Mai mult decât atât, chiar în cuprinsul cererii de revizuire formulate de A. s-a menţionat:

"adoptarea HCL nr. 11/2010 nu s-a făcut şi nici nu a fost votată de subsemnatul în cunoştinţă de cauză, că Asociaţia al cărui preşedinte am fost, va fi beneficiara Contractului de închiriere nr. x/07.05.2010. Dacă în acel moment aş fi avut cunoştinţă despre acest aspect, desigur că ar fi trebuit să mă abţin (...) ".

În consecinţă, recurenta a arătat că anularea Hotărârii nr. 11/21.04.2010 şi desfiinţarea procesului-verbal de şedinţă nu au nicio relevanţă în raport de conflictul de interese reţinut în sarcina intimatului, nu îl influenţează şi nici nu înlătură conduita adoptată de acesta, nefiind incident cazul de revizuire reglementat de dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ.

1.4. Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimatul A. a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea ca legală şi temeinică a hotărârii pronunţate de instanţa de revizuire.

În principal, a invocat excepţia lipsei motivării recursului, în sensul că au fost probate motivele din întâmpinarea la revizuire, fără a se face trimitere la motivele de nelegalitate ale sentinţei recurate.

În subsidiar, a considerat că motivele de recurs formulate sunt nefondate.

În esenţă, a arătat că prin încheierea din 2 octombrie 2020 pronunţată de Judecătoria Vatra Dornei în dosarul nr. x/2020, s-a dispus desfiinţarea Procesului-verbal din data de 21.04.2010 a Consiliului Local al oraşului Broşteni, ca urmare a constatării falsului material în înscrisuri oficiale prevăzut de art. 320 alin. (1) şi (2) C. pen. şi constatării neconcordanţelor în luarea de poziţii (conţinut încheiere) din Procesul-verbal de şedinţă care a stat la baza Hotărârii Consiliului Local al oraşului Broşteni nr. 11/21.04.2010 şi care a constituit înscris hotărâtor la pronunţarea sentinţei civile nr. 176/2015.

Instanţa de fond şi-a constituit argumentaţia soluţiei pe analiza faptelor constatate/reţinute în Procesul-verbal al şedinţei Consiliului Local în cadrul căreia a fost analizată, dezbătută şi votată măsura privind stabilirea criteriilor de atribuire a contractului de închiriere a unei suprafeţe de teren păşune în vederea organizării păşunatului. Procesul-verbal încheiat cu ocazia adoptării măsurilor din HCL nr. 11/21.04.2010 Broşteni prezintă importanţă hotărâtoare sub aspectul atestării conflictului de interese reţinut în sarcina revizuentului, întrucât menţiunile şi constatările surprinse evidenţiază maniera în care, în fapt, revizuentul a participat (prin luarea de poziţie, participare la dezbateri, vot) la procesul luării deciziei, conturând situaţia conflictului de interese în varianta reţinută în Raportul ANI.

A mai arătat că Procesul-verbal încheiat a fost tratat de instanţa de fond ca fiind un înscris definitoriu în dovedirea conflictului de interese reţinut în sarcina revizuentului, motiv pentru care a considerat că sunt îndeplinite cumulative, atât aspectul existenţei unui înscris declarat fals în cursul ori în urma judecăţii, cât şi aspectul ca înscrisul declarat fals sau menţiunile false din înscris să fi fost hotărâtoare pentru dezlegarea pricinii, fiind incidente prevederile art. 509 alin. (1) pct. 3 din C. proc. civ.

1.5. Procedura de soluţionare a recursului

În recurs s-a derulat procedura de regularizare a cererii de recurs şi de comunicare a actelor de procedură între părţi, prin intermediul grefei instanţei, în conformitate cu dispoziţiile art. 486 şi art. 490 C. proc. civ.

Prin rezoluţia completului învestit aleatoriu cu soluţionarea dosarului, a fost fixat termen de judecată pentru soluţionarea recursului în şedinţă publică, la data de 22 iunie 2023, cu citarea părţilor.

II. Soluţia instanţei de recurs

2.1. Prelimiar, Înalta Curte va analiza excepţia netimbrării căii de atac şi excepţia nulităţii recursului, invocate de intimatul A..

În ceea ce priveşte excepţia netimbrării căii de atac, aceasta a fost invocată oral de către apărătorul intimatului în cadrul dezbaterilor şedinţei publice din data de 22 iunie 2023, motivat de împrejurarea că taxa de timbru a fost achitată la data de 05.08.2011, cu 6 săptămâni anterior formulării recursului.

Înalta Curte constată că la dosarul cauzei se află depusă taxa judiciară de timbru aferentă recursului promovat, constând în două chitanţe (exemplare în original) a câte 50 RON fiecare, achitate la data de 05.08.2021.

Având în vedere dispoziţiile art. 30 din Ordonanţa de urgenţă nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, potrivit cărora:

"Taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepţiile prevăzute de lege.", dar şi faptul că la dosar s-au depus în original chitanţele care atestă dovada achitării taxei de timbru, Înalta Curte constată că excepţia netimbrării este neîntemeiată, motiv pentru care o va respinge.

Totodată, Înalta Curte urmează să respingă şi excepţia nulităţii recursului constatând că recurenta Agenţia Naţională de Integritate a formulat critici de nelegalitate care se circumscriu motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., fiind dezvoltate argumentele pentru care s-a apreciat că hotărârea a fost dată cu încălcarea şi aplicarea greşită a normelor de drept material, respectiv a dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., ale art. 46 din Legea nr. 215/2001 şi ale art. 75 şi 77 alin. (1) - (3) din Legea nr. 393/2004.

2.2. Argumentele de fapt şi de drept relevante

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, în raport de motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursul formulat de Agenţia Naţională de Integritate este fondat, în limitele şi pentru considerentele arătate în continuare.

Prin Raportul de evaluare nr. x/02.12.2014, Agenţia Naţională de Integritate a constatat că intimatul A., în perioada 17.06.2009 - 13.06.2011, nu a respectat regimul juridic al conflictelor de interese întrucât, în calitate de consilier local al oraşului Broşteni, a participat la deliberarea şi adoptarea Hotărârii Consiliului Local Broşteni nr. 11/21.04.2010 privind organizarea păşunatului în anul 2010 la nivelul oraşului Broşteni, judeţul Suceava, în temeiul căreia a fost încheiat Contractul de închiriere nr. x/07.05.2010 între Consiliul Local Broşteni şi C. Broşteni.

Ulterior emiterii Hotărârii Consiliului Local Broşteni nr. 11/21.04.2010, prin cererea înregistrată la Primăria oraşului Broşteni sub nr. x/04.05.2010, intimatul A., în calitate de preşedinte al C. Broşteni, a solicitat închirierea suprafeţelor de păşune şi izlaz necesare pentru organizarea păşunatului animalelor aparţinând membrilor asociaţiei.

Raportul de evaluare a fost contestat în instanţă la Curtea de Apel Suceava, (Sentinţa civilă nr. 176 din 17.09.2015) şi a rămas definitiv prin Decizia nr. 391 din 06.02.2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2014.

Împotriva sentinţei civile nr. 176/17.09.2015 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2014 A. a formulat şi revizuire, invocând incidenţa motivelor prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 3 şi pct. 5 C. proc. civ.

Curtea de Apel Suceava, secţia contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 15 din 14 februarie 2022 a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., soluţie care nu face obiectul analizei prezentului recurs, nefiind criticată de niciuna dintre părţile litigante.

Totodată, prin aceeaşi hotărâre s-a admis cererea de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ. şi s-a schimbat în tot sentinţa civilă nr. 176/17.09.2015 a Curţii de Apel Suceava, secţia contencios administrativ şi fiscal, în sensul anulării Raportului de evaluare nr. x/02.12.2014 emis de Agenţia Naţională de Integritate.

Această soluţie a fost atacată cu recurs de Agenţia Naţională de Integritate, fiind invocat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Instanţa de control judiciar constată că acest motiv este incident în cauză, sentinţa atacată fiind dată cu încălcarea şi aplicarea greşită a normelor de drept material, respectiv a dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., raportat la prevederile art. 46 din Legea nr. 215/2001 şi art. 75 şi 77 alin. (1) - (3) din Legea nr. 393/2004.

Ipoteza vizată de revizuent şi analizată de Curtea de Apel Suceava a fost aceea în care "hotărârea s-a dat în temeiul unui înscris declarat fals în cursul ori în urma judecăţii, când aceste împrejurări au influenţat soluţia pronunţată în cauză."

Înscrisul la care s-a raportat Curtea de Apel Suceava în analiza cazului de revizuire a fost reprezentat de Procesul-verbal încheiat cu ocazia şedinţei Consiliului Local Broşteni nr. 11/21.04.2010. Prin încheierea din 02.10.2020 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Vatra Dornei, în dosarul nr. x/2020, acest proces-verbal a fost desfiinţat ca urmare a săvârşirii infracţiunii de "fals material în înscrisuri oficiale" prevăzută de art. 320 alin. (1) şi (2) din C. pen.

Contrar opiniei judecătorului fondului, Înalta Curte constată că, în cauză, nu sunt îndeplinite cumulativ cele două condiţii prevăzute de legiuitor pentru a fi incident motivul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., întrucât Procesul-verbal al şedinţei Consiliului Local Broşteni nr. 11/21.04.2010 nu a avut o influenţă hotărâtoare în stabilirea situaţiei de conflict de interese care a făcut obiectul dosarului nr. x/2014 al Curţii de Apel Suceava, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Conflictul de interese a fost reţinut ca urmare a încălcării de către intimatul A. a prevederilor art. 46 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 potrivit cărora:

"nu poate lua parte la deliberare şi la adoptarea hotărârilor consilierul local care, fie personal, fie prin soţ, soţie, afini sau rude până la gradul al patrulea inclusiv, au un interes patrimonial în problema supusă dezbaterilor consiliului local", precum şi ale art. 75 şi 77 alin. (1) - (3) din Legea nr. 393/2004 privind statutul aleşilor locali, prin nerespectarea de către acesta a obligaţiilor imperativ cerute de lege, respectiv de a anunţa interesul personal şi de a se abţine să participe la dezbateri şi la vot.

Pe de altă parte, astfel cum reiese din considerentele încheierii din 02.10.2020 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Vatra Dornei, în dosarul nr. x/2020, în urma probatoriului administrat, a rezultat că documentul intitulat "Proces-verbal de şedinţă ordinară al Consiliului Local al oraşului Broşteni" din data de 21.04.2010 a fost falsificat prin contragacerea semnăturii şi a scrierii din dreptul rubricii destinate preşedintelui de şedinţă (domnul B.) şi prin atestarea unor împrejurări de fapt necorespunzătoare adevărului referitoare la voturile şi poziţiile exprimate de fiecare consilier local referitoare la problema organizării păşunatului şi a închirierii trupurilor de păşune.

Or, în speţă, situaţia de fapt cu privire la participarea intimatului la deliberarea şi adoptarea Hotărârii Consiliului Local Broşteni nr. 11/21.04.2010 nu a fost contestată, fiind determinantă pentru reţinerea conflictului de interese, astfel că, desfiinţarea Procesul-verbal al şedinţei Consiliului Local Broşteni nr. 11/21.04.2010 nu înlătură conduita adoptată de intimatul A. şi nu prezintă relevanţă în raport de conflictul de interese reţinut în sarcina intimatului.

Prin urmare, instanţa de control judiciar constată că Procesul-verbal al şedinţei Consiliului Local Broşteni nr. 11/21.04.2010, desfiinţat prin hotărâre judecătorească, priveşte alte aspecte/împrejurări de fapt care nu au influenţat soluţia pronunţată în cauza în care s-a reţinut conflictul de interese în sarcina intimatului A. (dosarul nr. x/2014 al Curţii de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal).

Faţă de toate împrejurările de fapt şi de drept expuse, Înalta Curte constată că este incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., sentinţa recurată fiind pronunţată cu aplicarea greşită a normelor de drept material incidente raportat la situaţia de fapt ce rezultă din probatoriul administrat, motiv pentru care se impune casarea acesteia.

2.3. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs.

Pentru aceste considerente, în temeiul dispoziţiilor art. 496 C. proc. civ., coroborat cu art. 20 din Legea nr. 554/2004, modificată şi completată, se va admite recursul, se va casa în parte sentinţa atacată şi, în rejudecare, se va respinge cererea de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 509 pct. 3 C. proc. civ., ca nefondată. Se vor menţine dispoziţiile sentinţei atacate cu privire la soluţia de respingere ca inadmisibilă a cererii de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 509 pct. 5 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepţiile netimbrării şi nulităţii recursului invocate de intimatul-reclamant.

Admite recursul formulat de pârâta Agenţia Naţională de Integritate Bucureşti împotriva sentinţei civile nr. 15 din 14 februarie 2022 a Curţii de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Casează în parte sentinţa atacată şi, în rejudecare:

Respinge cererea de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 509 pct. 3 C. proc. civ., ca nefondată.

Menţine dispoziţiile sentinţei atacate cu privire la soluţia de respingere ca inadmisibilă a cererii de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 509 pct. 5 C. proc. civ.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 13 iulie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.