Jurisdictional competence for judicial review of disciplinary sanctions: Exclusion of administrative court jurisdiction under specific statutory allocation to 5-judge panel

Şedinţa publică din data de 4 iulie 2023

Asupra contestaţiei de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 14 martie 2023, pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, contestatorul A., în contradictoriu cu intimatul Consiliul Superior al Magistraturii ("CSM", "Consiliul"), a formulat contestaţie împotriva Hotărârii nr. 1P din 8 martie 2023 a secţiei pentru procurori în materie disciplinară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, prin care s-a aplicat sancţiunea disciplinară constând în excluderea din magistratură.

2. Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinare, intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a invocat excepţia necompetenţei funcţionale a secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar în subsidiar, a invocat excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive.

II. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal

Examinând, cu prioritate, în condiţiile art. 131 alin. (1) din C. proc. civ., excepţia necompetenţei materiale procesuale a secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi, invocată de intimatul Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul A. a contestat Hotărârea nr. 1P din 8 martie 2023 a secţiei pentru procurori în materie disciplinară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, prin care s-a aplicat, în temeiul dispoziţiilor art. 100 lit. e) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, sancţiunea disciplinară constând în excluderea din magistratură, pentru săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. a), n) şi t) teza I din acelaşi act normativ.

Pentru a proceda la soluţionarea excepţiei necompetenţei materiale, Înalta Curte constată, cu titlu prealabil, că în cauză este aplicabilă Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, prin raportare la faptul că acţiunea disciplinară exercitată de către Inspecţia Judiciară a fost declanşată şi efectuată în temeiul dispoziţiilor acestei legi. Nu prezintă relevanţă împrejurarea că decizia de sancţionare disciplinară a contestatorului a fost emisă după data intrării în vigoare a Legii nr. 303/2022, câtă vreme dispoziţiile art. 284 alin. (2) din acest act normativ dispun că "Prevederile prezentei legi nu se aplică procedurilor de evaluare sau de ocupare a posturilor (…) şi nici altor proceduri în curs de desfăşurare la data intrării sale în vigoare".

Pe cale de consecinţă, câtă vreme procedura de cercetare disciplinară a contestatorului şi actul de finalizare a acestei proceduri administrativ jurisdicţionale sunt supuse dispoziţiilor Legii nr. 303/2004, atunci şi competenţa materială a instanţei învestită cu soluţionarea căii de atac formulate împotriva hotărârii CSM de aplicare a sancţiunii disciplinare este guvernată de dispoziţiile vechilor legilor ale justiţiei - Legea nr. 303/2004 raportat la Legea nr. 317/2004 (iar nu de prevederile Legii nr. 303/2022 şi Legii nr. 305/2022).

În acest sens, vor fi avute în vedere dispoziţiile art. 51 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 317/2004, potrivit cărora:

"(1) Hotărârile secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii prin care s-a soluţionat acţiunea disciplinară se redactează, obligatoriu, în termen de cel mult 20 de zile de la pronunţare şi se comunică, de îndată, în scris, judecătorului sau procurorului vizat, precum şi Inspecţiei Judiciare. Comunicarea hotărârilor este asigurată de Secretariatul general al Consiliului Superior al Magistraturii.(...)

(3) Împotriva hotărârilor prevăzute la alin. (1) se poate exercita recurs în termen de 15 zile de la comunicare de către judecătorul sau procurorul sancţionat ori, după caz, de Inspecţia Judiciară. Competenţa soluţionării recursului aparţine Completului de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.(...)"

În consecinţă, competenţa materială procesuală de soluţionare a cauzei revine Completului de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Este de observat că, şi în ipoteza incidenţei în cauză a Legii nr. 303/2022 (deşi Înalta Curte nu achiesează la această opinie a contestatorului, după cum s-a arătat anterior), dispoziţiile art. 51 alin. (3) din noua lege stipulează identic cu legea veche în ceea ce priveşte competenţa instanţei de judecată, stabilind că recursurile declarate împotriva hotărârilor prin care CSM a soluţionat acţiunile disciplinare sunt în competenţa de soluţionare a Completului de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Pentru considerentele arătate, în conformitate cu dispoziţiile art. 132 alin. (1) şi (3) şi art. 136 alin. (1) din C. proc. civ., raportat la art. 51 alin. (3) din Legea nr. 317/2004, Înalta Curte va admite excepţia necompetenţei materiale procesuale a secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi va declina competenţa de soluţionare a cererii formulate de contestatorul A., în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii, în favoarea Completelor de 5 judecători ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia necompetenţei materiale procesuale a secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Declină competenţa de soluţionare a contestaţiei formulată de contestatorul A. împotriva Hotărârii nr. 1P din 8 martie 2023 a secţiei pentru procurori în materie disciplinară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, în favoarea Completelor de 5 judecători ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 4 iulie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.