First-instance suspension ruling survives after defendant's appeal annulled for unpaid stamp duty and claimant's appeal dismissed for lack of interest.
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice annulled the defendant’s appeal as unfiled (netimbrat) and dismissed the claimant’s appeal for lack of interest, leaving the first-instance judgment in force. The first-instance court had partially suspended the execution of Article 4(2) of Decision No. 14/23.06.2017 of the Superior Council of Forensic Medicine, insofar as it established the incompatibility between the quality of recommended forensic expert and membership of the Council, until the final ruling on the merits, and had rejected the claim against the National Institute of Forensic Medicine for lack of passive procedural standing. The dispute concerned a request under Article 14 of Law No. 554/2004 for the provisional suspension of an administrative act (methodological norms on forensic expert activity) pending the annulment action. The decisive legal basis was procedural: the defendant’s appeal was annulled under Articles 24(2) and 33(1) of Emergency Ordinance No. 80/2013 for failure to pay the 100 RON stamp duty, and the claimant’s appeal was dismissed under Articles 32(1)(d) and 33 of the Civil Procedure Code because the subsequent judgment on the merits (annulling the same provision) extinguished any practical interest in challenging the interim suspension ruling shines.
Legislator headnote
AI generatedart. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 14 din Legea nr. 554/2004, art. 248 C. proc. civ, art. 148 alin. (6) C. proc. civ, art. 39 din O.U.G. nr. 80/2013, art. 24 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013; First-instance suspension ruling survives after defendant's appeal annulled for unpaid stamp duty and claimant's appeal dismissed for lack of interest: The first-instance court had partially suspended the execution of Article 4(2) of Decision No. 14/23.06.2017 of the Superior Council of Forensic Medicine, insofar as it established the incompatibility between the quality of recommended forensic expert and membership of the Council, until the final ruling on the merits, and had rejected the claim against the National Institute of Forensic Medicine for lack of passive procedural standing. The dispute concerned a request under Article 14 of Law No. 554/2004 for the provisional suspension of an administrative act (methodological norms on forensic expert activity) pending the annulment action. The decisive legal basis was procedural: the defendant’s appeal was annulled under Articles 24(2) and 33(1) of Emergency Ordinance No. 80/2013 for failure to pay the 100 RON stamp duty, and the claimant’s appeal was dismissed under Articles 32(1)(d) and 33 of the Civil Procedure Code because the subsequent judgment on the merits (annulling the same provision) extinguished any practical interest in challenging the interim suspension ruling shines.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedTemeiul legal pentru suspendarea executării actului administrativ, relevant pentru stabilirea lipsei de interes în susținerea recursului reclamantului.
Baza procedurală pentru admiterea excepției lipsei de interes invocate din oficiu.
Temeiul pentru anularea recursului pârâtului ca netimbrat, datorită neachitării taxei judiciare de timbru.
Full text
Şedinţa publică din data de 29 iunie 2023
Asupra recursurilor de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Circumstanţele cauzei
Prin cererea de chemare înregistrată pe rolul Curţii de Apel Cluj sub nr. x/2022, reclamantul A. a solicitat ca în contradictoriu cu pârâţii Consiliul Superior de Medicină Legală şi Institutul Naţional de Medicină Legală "Mina Minovici" să se dispună suspendarea parţială a executării actului administrativ reprezentat de Hotărârea nr. 14/23.06.2017 a Consiliului superior de medicină legală, respectiv art. 4 alin. (2) din Normele Metodologice privind activitatea medicului legist în calitate de expert numit de organele judiciare la solicitarea părţilor, până la pronunţarea instanţei de fond, cu cheltuieli de judecată.
2. Hotărârea instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 3 din 09 ianuarie 2023 Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal a hotărât următoarele:
"Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Institutul Naţional de Medicină Legală "Mina Minovici", invocată de pârâţi.
Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Superior de Medicină Legală. Dispune suspendarea parţială a executării art. 4 alin. (2) din Hotărârea Consiliului Superior de Medicină Legală nr. 14/23.06.2017 prin care s-au adoptat Normele metodologice privind activitatea medicului legist în calitate de expert numit de organele judiciare la solicitarea părţilor, doar în ceea ce priveşte incompatibilitatea calităţii de expert medico-legal recomandat cu calitatea de membru al Consiliului Superior de Medicină Legală, până la pronunţarea instanţei de fond.
Obligă pârâtul la plata în favoarea reclamantului a sumei de 1.210 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.
Respinge cererea formulată în contradictoriu cu pârâtul Institutul Naţional de Medicină Legală "Mina Minovici", ca fiind îndreptată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă."
3. Recursurile exercitate în cauză
Împotriva sentinţei au declarat recurs atât reclamantul A. cât şi Consiliul Superior de Medicină Legală, ambii criticând-o pentru nelegalitate, prin prisma dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
Recurentul-reclamant A. a criticat soluţia primei instanţe dată asupra excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Institutul Naţional de Medicină Legală "Mina Minovici", solicitând casarea în parte a hotărârii, respingerea excepţiei, urmată de obligarea şi a acestui pârât la plata cheltuielilor de judecată.
Recurentul-pârât Consiliul Superior de Medicină Legală a apreciat, în esenţă, că hotărârea instanţei de fond este rezultatul aplicării greşite a dispoziţiilor art. 14 din Legea nr. 554/2004, în cauză nefiind îndeplinite, în mod cumulativ, cele două condiţii impuse pentru admiterea cererii de suspendare a executării.
Deşi a fost legal citat, intimatul-pârât Institutul Naţional de Medicină Legală "Mina Minovici" nu a depus întâmpinare şi nu a formulat apărări în cauză.
4. Considerentele şi soluţia instanţei de recurs
Examinând cu prioritate excepţiile invocate din oficiu, astfel cum impun dispoziţiile art. 248 C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:
În privinţa excepţiei nulităţii pentru netimbrare a recursului declarat de pârâtul Consiliul Superior de Medicină Legală se constată că potrivit dispoziţiilor art. 24 alin. (1) şi (2) din O.U.G. nr. 80/2013, "(1)Recursul împotriva hotărârilor judecătoreşti se taxează cu 100 RON dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1-7 C. proc. civ. (2) În cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, pentru cereri şi acţiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puţin de 100 RON; în aceeaşi ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 RON.", iar dispoziţiile art. 33 alin. (1) din acelaşi act normativ statuează în mod expres că "taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepţiile prevăzute de lege".
În acest sens sunt şi dispoziţiile art. 148 alin. (6) C. proc. civ., conform cărora:
"Cererile adresate instanţelor judecătoreşti se timbrează, dacă legea nu prevede altfel", precum şi dispoziţiile art. 197 din acelaşi cod care prevăd în mod expres că "în cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se ataşează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condiţiile legii."
Din analiza textelor de lege sus citate, rezultă obligaţia recurentului-pârât de a depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru, astfel încât prin rezoluţia din 16.02.2023 s-a dispus comunicarea către acesta a obligaţiei de a achita taxa judiciară de timbru în cuantum de 100 RON.
De asemenea, conform art. 39 din O.U.G. nr. 80/2013, împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, partea obligată poate formula cerere de reexaminare, la aceeaşi instanţă, în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate, însă acest mijloc procesual reglementat de norma specială menţionată nu a fost folosit în prezenta cauză.
Întrucât recurentul-pârât Consiliul Superior de Medicină Legală nu a respectat cerinţa impusă de dispoziţiile art. 24 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, deşi obligaţia de achita taxa judiciară de timbru i-a fost legal comunicată, astfel cum rezultă din dovezile/procesele-verbale de înmânare a actelor de procedură de la filele x, pentru considerentele expuse şi temeiurile de drept anterior indicate, Înalta Curte va aplica sancţiunea anulării căii de atac.
În privinţa excepţiei lipsei de interes în susţinerea recursului declarat de reclamantul A. Înalta Curte reţine că reclamantul a învestit instanţa de contencios administrativ cu o cerere întemeiată pe dispoziţiile art. 14 din Legea nr. 554/2004, de suspendare parţială a executării art. 4 alin. (2) din Hotărârea Consiliului Superior de Medicină Legală nr. 14/23.06.2017, prin care s-au adoptat Normele metodologice privind activitatea medicului legist în calitate de expert numit de organele judiciare la solicitarea părţilor.
Potrivit dispoziţiilor art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, "în cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condiţiile art. 7, a autorităţii publice care a emis actul sau a autorităţii ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunţarea instanţei de fond".
Rezultă, din prevederile legale menţionate, că măsura suspendării executării actului administrativ este limitată sub aspect temporal, putând fi dispusă, în temeiul art. 14, numai până la data pronunţării instanţei de fond.
Prin sentinţa recurată, prima instanţă a admis cererea de suspendare a executării actului administrativ, reţinând că sunt îndeplinite cumulativ cerinţele impuse de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004. În acelaşi timp, a constatat şi faptul că Institutul Naţional de Medicină Legală "Mina Minovici" nu are calitate procesuală pasivă în cauză.
Înainte de a păşi la examinarea legalităţii acestei soluţii prin prisma criticilor formulate în recurs, Înalta Curte a apreciat că se impune a se verifica dacă, în raport cu obiectul cererii şi al temeiului de drept invocat, subzistă condiţia interesului în promovarea căii de atac.
Conform art. 32 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., "orice cerere poate fi formulată numai dacă autorul acesteia justifică un interes". În dreptul procesual civil, interesul de a promova o acţiune este definit ca fiind folosul practic urmărit de cel care a pus în mişcare acţiunea, respectiv oricare dintre formele procedurale ce intră în conţinutul acesteia, iar interesul trebuie să fie "determinat, legitim, personal, născut şi actual", conform art. 33 din acelaşi cod. Acţiunea în contencios administrativ nu derogă de la aceste cerinţe, în raport cu prevederile art. 28 din Legea nr. 554/2004.
Interesul constituie una dintre condiţiile de exercitare a acţiunii în justiţie, necesară nu numai în momentul declanşării procedurii judiciare, ci pe tot parcursul derulării cauzei.
La momentul promovării prezentului recurs, interesul recurentului-reclamant viza reformarea hotărârii atacate, în sensul pronunţării soluţiei de suspendare a executării actului administrativ în temeiul art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 şi în contradictoriu cu pârâtul Institutul Naţional de Medicină Legală "Mina Minovici".
Ulterior, Curtea de Apel Cluj a soluţionat fondul acţiunii în anulare prin sentinţa nr. 310/31.05.2023 pronunţată în dosarul nr. x/2023. Acţiunea reclamantului a fost admisă, dispunându-se anularea parţială a art. 4 alin. (2) din Hotărârea Consiliului Superior de Medicină Legală nr. 14/23.06.2017 prin care s-au adoptat Normele metodologice privind activitatea medicului legist în calitate de expert numit de organele judiciare la solicitarea părţilor, respectiv în ceea ce priveşte incompatibilitatea calităţii de expert medico-legal recomandat cu calitatea de membru al Consiliului Superior de Medicină Legală.
Cum măsura suspendării executării reglementată de dispoziţiile art. 14 alin. (1) din legea contenciosului administrativ poate fi dispusă şi este aptă să producă efecte juridice numai până la soluţionarea fondului în primă instanţă, este evident că la acest moment nu mai subzistă interesul în promovarea recursului împotriva hotărârii curţii de apel, ceea ce face de prisos analizarea în concret a criticilor din recurs .
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ. raportat la art. 14 din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va admite excepţia lipsei de interes în susţinerea recursului invocată din oficiu şi va respinge recursul declarat de reclamant ca fiind lipsit de interes .
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de pârâtul Consiliul Superior de Medicină Legală împotriva sentinţei civile nr. 3 din 09 ianuarie 2023 a Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, ca netimbrat.
Admite excepţia lipsei de interes în susţinerea recursului invocată din oficiu.
Respinge recursul declarat de reclamantul A. împotriva aceleiaşi sentinţe, ca fiind lipsit de interes.
Definitivă.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 C. proc. civ., astăzi, 29 iunie 2023.