Peremption in administrative dispute for claimant with disability where court failed to act ex officio to secure legal representation

Şedinţa publică din data de 28 iunie 2023

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei. Cererea de chemare în judecată.

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 20.05.2020, sub nr. x/2020, reclamantul A. în contradictoriu cu pârâţii Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, Agenţia Municipală pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi B., a solicitat anularea hotărârii Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării nr. 106/05.02.2020, analizarea faptei de discriminare şi înlocuirea hotărârii atacate cu conţinutul sentinţei judecătoreşti.

2. Hotărârea primei instanţe.

Prin sentinţa civilă nr. 913 din data de 17.05.2022, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia perimării şi a constatat perimată judecarea cauzei formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, Agenţia Municipală pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi B., director al Agenţiei Municipale pentru Ocuparea Forţei de Muncă.

3. Cererea de recurs.

Împotriva sentinţei civile nr. 913 din data de 17.05.2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs reclamantul A..

În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că, în mod greşit s-a dispus perimarea cauzei întrucât nu i s-a asigurat asistenţa juridică, nu i-au fost comunicate actele, i s-a îngrădit dreptul la apărare, avocatul nu a făcut nimic, nu i s-a comunicat dosarul administrativ al CNCD pentru hotărârea 106/05.02.2020 atacată, instanţa nu a făcut nimic special pentru situaţia sa specială de nedeplasabil şi disgrafic, nu s-a putut prezenta la arhivă, avocatul nu l-a reprezentat şi nimic nu a oprit judecătorul să îi trimită înscrisurile prin poştă pentru ca judecata să avanseze şi să se apere în cunoştinţă, judecătorul nu a urmărit interesul public cu asigurarea asistenţei specifice pentru nedeplasabilitate şi dexteritate redusă şi nici personal prin aceea ca să îi asigure accesul la muncă în susbsidiar anulării Hotărârii Consiliului Naţional Combaterea Discriminării 106/05.02.2020 despre care este vorba în dosar.

Consideră că nu are nicio vină dacă nu s-ar fi lucrat nimic în dosar pentru că nu putea face mai mult.

Nu a cunoscut actele, nu s-a putut prezenta la sediul instanţei să ia la cunoştinţă, ca alţii şi nu a avut cum să se apere.

Trebuia să primească asistenţă juridică pentru fiecare redactare şi etapă şi nu a primit deloc.

Cauza a fost suspendată; cererea de repunere pe rol a fost respinsă (pentru că avocatul nu a existat); s-a admis excepţia netimbrării repunerii pe rol (deşi nu datora şi nu s-a cerut taxă de timbru nici la depunerea iniţială); s-au cerut precizări referitoare la recalificarea cererii de reexaminare a taxei judiciare ca fiind ajutor public judiciar; s-a dispus scutirea de la plata taxei de timbru ca ajutor public judiciar; instanţa nu a observat neglijenţa avocatului; a amânat două termene pentru avocat; instanţa nu a observat neglijenţa avocatului şi nu i-a comunicat actele de procedură; instanţa nu a observat că avocatul nu a făcut niciun demers în dosar.

În fapt este persoană cu handicap locomotor grav la mâini şi picioare, nu poate să redacteze şi nici să meargă.

A solicitat asistenţă juridică prin avocat din oficiu dar nu a primit efectiv asistenţa care România avea obligaţia să i-o asigure.

Avocatul din oficiu nu l-a contactat aşa cum a cerut, nu a depus cereri şi înscrisuri, nu a redactat, nu a colaborat, ci a refuzat să-l apere.

A făcut toate demersurile faţă de care a fost capabil.

Nu deţine cărucior rulant asigurat RAR, elevatorul căruciorului, vehicul de transport al căruciorului rulant, manipulatorul elevatorului căruciorului la destinaţie, şofer pentru transport-asistat, asistent personal, îngrijitor la domiciliu, însoţitor, familie, studii juridice, redactează şi semnează condiţionat şi pentru asta îi trebuie asistenţă.

4. Apărările formulate în cauză.

Prin întâmpinarea formulată, intimatul-pârât B. a invocat excepţia nulităţii recursului, întrucât recurentul-reclamant a formulat o cale de atac împotriva unui act care nu există, respectiv încheierea de şedinţă din data de 17 mai 2021, în timp ce instanţa de fond a soluţionat cauza prin sentinţa civilă nr. 913 din data de 17 mai 2021, precum şi pentru nemotivarea căii de atac deoarece motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ.. În final, a solicitat respingerea recursului şi menţinere sentinţei.

Prin întâmpinarea formulată, intimata-pârâtă Agenţia Municipală pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bucureşti a invocat excepţia nulităţii recursului, întrucât recurentul-reclamant a formulat o cale de atac împotriva unui act care nu există, respectiv încheierea de şedinţă din data de 17 mai 2021, în timp ce instanţa de fond a soluţionat cauza prin sentinţa civilă nr. 913 din data de 17 mai 2021, precum şi pentru nemotivarea căii de atac deoarece motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ.. În final, a solicitat respingerea recursului şi menţinere sentinţei.

5. Procedura de soluţionare a recursului.

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin rezoluţia din data de 15 decembrie 2022, s-a fixat termen de judecată pentru soluţionarea cererii de recurs la data de 31 mai 2023, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

6. Soluţia instanţei de recurs.

Examinând sentinţa atacată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, precum şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, prin prisma criticilor formulate, Înalta Curte va admite recursul, pentru următoarele considerente:

Recurentul-reclamant a învestit instanţa de contencios administrativ şi fiscal cu o cerere prin care a solicitat anularea hotărârii Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării nr. 106/05.02.2020, analizarea faptei de discriminare şi înlocuirea hotărârii atacate cu conţinutul sentinţei judecătoreşti.

Prima instanţă a admis excepţia perimării şi a constatat perimată judecarea cauzei formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, Agenţia Municipală pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi B., director al Agenţiei Municipale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, reţinând în esenţă că, atâta vreme cât pricina a rămas în nelucrare din vina părţilor începând cu data de 24.11.2020, care nu au făcut demersuri în vederea reluării judecăţii şi nici dovada că ar fi intervenit situaţii care să justifice întreruperi sau suspendări ale cursului perimării, suspendarea se datorează pasivităţii exclusive a părţilor, fiind menţinută mai mult de 6 luni.

Învestită cu soluţionarea cererii de recurs, Înalta Curte va răspunde punctual motivelor invocate.

Astfel, recurentul-reclamant susţine că în mod greşit s-a dispus perimarea cauzei întrucât nu i s-a asigurat asistenţa juridică, nu i-au fost comunicate actele, i s-a îngrădit dreptul la apărare, avocatul nu l-a reprezentat, nu s-a putut prezenta la arhivă, instanţa nu a făcut nimic special pentru situaţia sa specială de nedeplasabil şi disgrafic şi nu a urmărit interesul public cu asigurarea asistenţei specifice pentru nedeplasabilitate şi dexteritate redusă.

Potrivit dispoziţiilor art. 416 din C. proc. civ., orice cerere de chemare în judecată se perimă de drept, dacă a rămas în nelucrare timp de 6 luni, iar potrivit art. 420 din C. proc. civ. perimarea se poate constata din oficiu.

Perimarea este o sancţiune procedurală ce intervine în cazul în care nu se respectă cerinţa de a exista continuitate între actele de procedură, lăsându-se procesul în nelucrare timp de 6 luni, din motive imputabile părţii.

Ori de câte ori culpa părţii lipseşte, perimarea nu va opera.

De asemenea, nu constituie cauze de perimare cazurile când actul de procedură trebuia îndeplinit din oficiu, precum şi când, din motive neimputabile părţii, cererea nu a ajuns la instanţa competentă sau nu se poate fixa un termen de judecată.

Termenul de perimare este de 6 luni şi curge, ca regulă, de la ultimul act de procedură îndeplinit de părţi sau de instanţă şi se împlineşte în ultima zi a celei de-a şasea luni.

Într-adevăr, prin încheierea din 24.11.2020, instanţa a dispus, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., suspendarea judecăţii, însă la data de 10.12.2020, reclamantul a formulat cerere de repunere pe rol a cauzei pentru care a achitat o taxă judiciară de timbru în cuantum de 25 RON.

Înalta Curte constată că, deşi prin încheierea din cameră de consiliu din 13.04.2021, prima instanţă a admis cererea formulată de către reclamant şi i-a acordat acestuia ajutor public judiciar prin acordarea unui apărător din oficiu, prin încheierea dată în şedinţa publică din 13.04.2021 instanţa de fond a respins cererea de repunere pe rol a cauzei, reţinând că va menţine măsura suspendării judecării cauzei pentru lipsa părţilor, având în vedere că prin cererea de repunere a cauzei pe rol nu s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

La data de 08.06.2021, reclamantul a formulat cerere de repunere pe rol a cauzei, iar prin încheierea din 11.01.2022, instanţa de fond a admis excepţia netimbrării cererii de repunere pe rol, a anulat cererea de repunere a cauzei pe rol şi a menţinut măsura suspendării judecăţii cauzei.

La data de 04.02.2022, reclamantul a formulat o nouă cerere de repunere pe rol, precum şi cerere de ajutor public judiciar sub forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru în cuantum de 25 de RON aferentă cererii de repunere pe rol înregistrată la data de 04.02.2022.

Prin încheierea din 08.03.2022, prima instanţă a admis cererea de ajutor public judiciar şi a dispus scutirea reclamantului de la plata taxei judiciare de timbru în cuantum de 25 de RON aferentă cererii de repunere pe rol înregistrată la data de 04.02.2022.

Având în vedere că actul de procedură este definit ca fiind orice act (operaţiune juridică, manifestare de voinţă sau înscris concretizat într-o anumită formă prevăzută de lege), realizat pentru declanşarea procesului de către instanţa de judecată, participanţii la proces şi auxiliarii justiţiei în vederea producerii unor efecte juridice determinate, iar încheierea de şedinţă din data de 08.03.2022 este un act de procedură întocmit de către instanţa de fond, Înalta Curte constată că în mod greşit prima instanţă a invocat din oficiu, la data de 17.05.2022, excepţia perimării atât timp cât din demersul reclamantului rezultă o stăruinţă a acestuia în judecarea cererii de chemare în judecată, iar faptul că cererile de repunere pe rol formulate de acesta nu au soluţionate în mod favorabil nu poate atrage concluzia că acesta a manifestat o stare de pasivitate cu privire la soluţionarea cererii pendinte.

În acest sens, relevante sunt dispoziţiile art. 416 alin. (3) C. proc. civ. conform cărora "nu constituie cauze de perimare cazurile când actul de procedură trebuia efectuat din oficiu", iar pentru continuarea procesului, instanţa de fond avea obligaţia de a manifesta rol activ cu privire la asigurarea unui avocat din oficiu care să reprezinte interesele recurentului-reclamant şi să acorde termen de judecată în vederea soluţionării cererii de chemare în judecată.

Având în vedere că ultimul act de procedură a fost întocmit de către instanţă la data de 08.03.2022, în mod greşit s-a reţinut că în cauza dedusă judecăţii s-ar fi împlinit termenul de perimare ce a fost calculat în raport de încheierea de şedinţă din data de 24.11.2020.

7. Temeiul de drept al soluţiei.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 20 din Legea nr. 554/2004 şi art. 497 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat, va casa sentinţa recurată şi va trimite cauza aceleiaşi instanţe, pentru continuarea judecăţii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinţei nr. 913 din 17 mai 2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa recurată şi trimite cauza pentru continuarea judecăţii aceleiaşi instanţe.

Definitivă.

Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Pronunţată astăzi, 28 iunie 2023.