Baccalaureate grade re-correction dispute; cassation appeal declared null for failure to develop legal grounds

Şedinţa publică din data de 15 iunie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Potrivit art. 499 C. proc. civ., "prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanţei de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate şi analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins. În cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivelor de casare".

I. Circumstanţele cauzei

1.1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată şi precizată pe rolul Tribunalului Vrancea la data de 2.04.2019 sub nr. x/2019, reclamanţii A., B., C., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale au solicitat obligarea acestuia din urmă să desemneze o comisie constituită din profesori de specialitate pentru a cerceta şi stabili care au fost motivele concrete pentru care la disciplina " Limba română" sesiunea de Bacalaureat iulie 2018, în urma depunerii contestaţiei, după recorectare, s-a scăzut nota de 1,3 puncte, precum şi pentru a stabili nota corectă a tezei.

Prin sentinţa civilă nr. 393/16.10.2019 Tribunalul Vrancea a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Galaţi.

Pe rolul Curţii de Apel Galaţi, secţia CAF, urmare a declinării, cauza a fost înregistrată la data de 28.10.2019 sub nr. x/2019.

La termenul de judecată din data de 19.10.2019 reclamanţii au depus în scris precizări la acţiune, arătând că solicită obligarea pârâtului să desemneze o comisie constituită cu profesori de specialitate pentru a cerceta şi stabili care au fost motivele concrete pentru care la disciplina Limba Română, sesiunea Bacalaureat iulie 2018, în urma depunerii contestaţiei, la recorectare, nota a fost scăzută cu 1,30 puncte.

La termenul de judecată din data de 10.01.2020, au fost puse în discuţia parţilor toate excepţiile invocate de pârât prin întâmpinare.

1.2. Soluţia instanţei de fond

Curtea de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 52/2020 din 19 iunie 2020, a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor B. şi C. şi, in consecinţă, a respins acţiunea, astfel cum a fost precizată, formulată de reclamanţii B. şi C. ca fiind formulată de persoane fără calitate procesuală activă.

De asemenea, a respins excepţia tardivităţii promovării acţiunii, ca nefondată, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive ca nefondată şi excepţia lipsei de interes, ca nefondată.

Totodată, a respins ca nefondată acţiunea, astfel cum a fost precizată, formulată de reclamanta A..

1.3. Calea de atac a recursului exercitată în cauză şi motivele înfăţişate

Împotriva hotărârii instanţei de fond a promovat recurs reclamanţii A., B. şi C. în condiţiile art. 493 C. proc. civ.

Criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, din perspectiva motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., fără a le dezvolta pe fiecare separat, recurenţii-reclamanţi au solicitat admiterea recursului, casarea in parte a sentinţei atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă.

1.4. Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinarea formulată intimatul-pârât Ministerul Educaţiei a solicitat, pe cale de excepţie, constatarea nulităţii nulităţii recursului.

Pe fond a solicitatat respingerea recursului ca nefondat.

1.5. Procedura de soluţionare a recursului

În recurs, s-a derulat procedura de regularizare a cererii de recurs şi de comunicare a actelor de procedură între părţi, prin intermediul grefei instanţei, în conformitate cu dispoziţiile art. 486, art. 490 C. proc. civ.

Prin rezoluţia din 26 noiembrie 2020 a completului învestit aleatoriu cu soluţionarea dosarului, a fost fixat termen de judecată pentru soluţionarea recursului în şedinţă publică, la data de 15 iunie 2022, cu citarea părţilor.

În faza procesuală a recursului nu au fost administrate probe noi

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Analizând recursul sub aspectul îndeplinirii cerinţelor prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit dispoziţiilor imperative ale art. 486 alin. (1) litera. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar, în conformitate cu prevederile art. 488 din acelaşi cod, casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate limitativ prevăzute în cuprinsul acestui articol.

Prevederile art. 489 alin. (2) C. proc. civ. statuează că recursul este nul dacă motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 din acelaşi cod.

În plus, pe lângă cerinţa încadrării criticilor formulate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., se reţine că aceste critici trebuie să vizeze argumentele instanţei de fond în soluţionarea cauzei, în caz contrar neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanţa de recurs.

Instanţa învestită cu judecarea recursului poate exercita un control judecătoresc eficient numai în măsura în care motivele de nelegalitate sunt indicate şi dezvoltate într-o formă concretă şi se referă la una dintre situaţiile prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

În cauză, prin cererea de recurs, recurenţii-pârâţi au invocat ca temei de drept dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., însă din lecturarea cererii de recurs, se constată că aceasta a invocat doar formal dispoziţiile legale sus-menţionate, fără a dezvolta critici care să vizeze raţionamentul adoptat de instanţa de apel.

Astfel, instanţa de fond a reţinut că la data promovării acţiunii (2.04.2019) reclamanta A. era majoră, astfel că se bucură de capacitate de exerciţiu deplină. În acest context, asistarea acesteia de către părinţi - ceilalţi doi reclamanţi, nu este justificată din punct de vedere legal.

Pe de altă parte, obiectul acţiunii îl reprezintă obligarea pârâtului Ministerul Educaţiei Naţionale Bucureşti să desemneze o comisie cu profesori de specialitate pentru a cerceta şi stabili motivele pentru care la disciplina Limba Română - sesiunea de Bacalaureat 2018, în urma recorectării lucrării reclamantei A., după contestaţie, nota a fost scăzută cu 1,3 puncte.

În raport de acest obiect, instanţa constată că nu există identitate între părinţii fostei eleve şi subiectele raportului juridic dedus judecăţii, astfel că urmează a fi admisă excepţia lipsei calităţii procesuale active a acestora cu consecinţa respingerii acţiunii promovate de reclamanţii B. şi C. ca fiind promovată de persoane fără calitate procesuală activă.

A mai reţinut instanţa, pe fondul cauzei, că la disciplina Limba şi literatura română, reclamanta A. a obţinut la teza scrisă nota 8,90, iar urmare a contestaţiei, în urma recorectării, a obţinut nota 7,60. Examenul de bacalaureat susţinut de reclamantă în anul 2018, a fost desfăşurat în conformitate cu dispoziţiile Ordinului Ministrului Educaţiei Naţionale nr. 4792/2017 privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat naţional şi respectiv de dispoziţiile Metodologiei Anexa 2 la Ordinul MECTS nr. 4799/31.08.2010.

Potrivit disp.art. 10 alin. (3) din OMEN nr. 4792/2017 " În cadrul etapei de soluţionare a contestaţiilor, după încheierea evaluării lucrărilor, notele acordate după reevaluare sunt comparate cu cele acordate în etapa de evaluare iniţială. În situaţia în care se constată o diferenţă de notare mai mare de 1,5 puncte, în plus sau în minus, între nota de la evaluarea iniţială şi cea de la contestaţii, lucrarea este transmisă spre a fi reevaluată altor doi profesori evaluatori. Nota finală, ca urmare a reevaluării în etapa de soluţionare a contestaţiei, este calculată din cele 4 (patru) note, după eliminarea celor două note/valori extreme, ca media aritmetică cu două zecimale, fără rotunjire, a celor două note/valori centrale ", iar în conformitate cu alin. (4) nota definitivă, acordată în conformitate cu procedura menţionată la alin. (1), (2) şi 3 nu mai poate fi modificată şi reprezintă nota obţinută de candidat la proba respectivă".

Aşadar, conchide instanţa, în lumina textelor de lege citate, nota obţinută în urma recorectării tezei scrise ca urmare a contestaţiei, este definitivă, nemaiputând fi modificată.

Prin cererea de recurs, recurenţii nu au invocat nicio critică de nelegalitate care să vizeze hotărârea atacată, aceasta exprimându-şi nemulţumirea faţă de soluţia dată de instanţa de apel, fără a arăta care sunt argumentele juridice pentru care instanţa a pronunţat o soluţie cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, ci a formulat critici cu privire la situaţia de fapt din dosar.

Or, motivele de recurs trebuie să vizeze critica hotărârii judecătoreşti atacate, iar nu doar reiterarea susţinerilor părţii/părţilor cu privire la situaţia de fapt ori probatoriul administrat la judecata în instanţa a cărei hotărâre se atacată.

Nu se poate considera că simpla indicare a unor prevederi legale în cuprinsul cererii de recurs reprezintă o motivare a căii de atac exercitate în sensul exigenţelor prevăzute de art. 486 alin. (1) C. proc. civ. care trebuie interpretate în sensul formulării, prin motivele de recurs, a unei argumentări juridice a nelegalităţii invocate prin indicarea dispoziţiilor legale pretins încălcate ori greşit aplicate de instanţă şi prin precizarea eventualelor greşeli săvârşite de instanţă în legătură cu aceste dispoziţii legale.

III. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs.

Aşa fiind, cum aspectele invocate de recurenţi nu se încadrează în prevederile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ. şi cum, în cauză, nu pot fi reţinute, în raport de prevederile art. 489 alin. (3) C. proc. civ., motive de ordine publică, Înalta Curte va aplica sancţiunea expres prevăzută într-o asemenea situaţie de art. 489 alin. (2) C. proc. civ., respectiv aceea a nulităţii recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia nulităţii recursului invocată prin întâmpinare.

Constată nul recursul formulat de reclamanţii A., B. şi C. împotriva sentinţei nr. 52 din 19.06.2020 a Curţii de Apel Galaţi, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 15 iunie 2022.