Corrections and completion of civil judgments: procedural form of ruling and non-prejudicial violation of mandatory motivation requirements.

Şedinţa publică din data de 23 iunie 2023

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Aspecte procesuale relevante

1. Obiectul cererii adresate instanţei

Prin cererile de îndreptare eroare materială şi completare a dispozitivului sentinţei civile nr. 67/19 aprilie 2022 pronunţate de Curtea de Apel Galaţi în dosarul nr. x/2020, reclamantul A. a solicitat, ca prin încheiere motivată, să se dispună îndreptarea unor erori materiale şi omisiuni, ce apar vădit, din chiar conţinutul sentinţei civile şi respectiv completarea dispozitivului aceleiaşi hotărâri în sensul menţionării excepţiilor respinse de instanţă iar nu enumerarea în bloc a acestora.

Ulterior, în cadrul aceluiaşi dosar, prin cererea înregistrată la data de 7.11.2022 reclamantul A. a solicitat în temeiul art. 444 C. proc. civ. completarea dispozitivului sentinţei civile nr. 112/19.08.2022, pronunţată în dosarul nr. x/2020 al Curţii de Apel Galaţi.

2. Hotărârile pronunţate de prima instanţă

Prin sentinţa civilă nr. 112 de la data de 19 august 2022 a Curţii de Apel Galaţi, secţia de contencios administrativ şi fiscal a fost admisă în parte cererea de completare a dispozitivului sentinţei civile nr. 67/19.04.2022 pronunţate de Curtea de Apel Galaţi în dosarul nr. x/2020, formulată de reclamantul A..

A fost dispusă completarea dispozitivului sentinţei civile nr. 67/19.04.2022 astfel:

"Respinge ca nefondate excepţiile lipsei calităţii procesuale pasive a Comisiei de Disciplină din cadrul Colegiului Medicilor din România şi a Comisiei Superioare de Disciplină din cadrul Colegiului Medicilor din România.

Respinge ca nefondată excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului.

Respinge ca nefondată excepţia inadmisibilităţii capătului de cerere privind solicitarea de anulare a Deciziei nr. 1/2017 emisă de Colegiul Medicilor Galaţi.

Respinge ca nefondată excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Colegiului Medicilor Galaţi."

A fost respinsă, ca nefondată, cererea de îndreptare eroare materială a sentinţei civile nr. 67/19.04.2022 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi în dosarul nr. x/2020, formulată de reclamantul A..

Prin sentinţa civilă nr. 176 de la data de 20 decembrie 2022 a Curţii de Apel Galaţi, secţia de contencios administrativ şi fiscal s-a respins ca nefondată cererea formulată în cauză de completare a dispozitivului sentinţei civile nr. 112/19.08.2022.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva celor două sentinţe civile cu nr. 112 de la data de 19 august 2022 şi cu nr. 176 de la data de 20 decembrie 2022 ale Curţii de Apel Galaţi, secţia de contencios administrativ şi fiscal a formulat cerere de recurs reclamantul A. în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 5, 6, 8 C. proc. civ.

În esenţă, în motivare a arătat că, cererea de îndreptare a erorii materiale a fost soluţionată în şedinţa publică, prin sentinţă, în condiţiile în care textul de lege de la art. 442 C. proc. civ. prevede că cererea de îndreptare eroare materială se soluţionează prin încheiere, dată în cameră de consiliu.

Totodată, a criticat sentinţa nr. 112 de la data de 19 august 2022 din perspectiva soluţiei de respingere generice a cererii de îndreptare eroare materială, care avea trei capete distincte.

A solicitat instanţei de recurs să facă aplicarea în cauză a art. 405 C. proc. civ., a art. 461 alin. (2) C. proc. civ. şi să aibă în vedere considerentele expuse în motivare de prima instanţă care a transferat răspunderea în sarcina reclamantului şi nu a procedat la administrarea unei probe cu expertiza de specialitate.

În continuare, cu privire la cererea de recurs îndreptată împotriva sentinţei civile nr. 176 de la data de 20 decembrie 2022, a invocat motivele de casare de la art. 488 alin. (1) pct. 5, 6, 8 C. proc. civ., cu precizarea că prima instanţă nu a soluţionat în mod expres fiecare excepţie invocată la fond.

În acelaşi sens, a solicitat instanţei de control judiciar să facă aplicarea dispoziţiilor art. 405 C. proc. civ. şi cu privire la sentinţa nr. 176/2022.

Pentru toate aceste motive, concluziile finale exprimate de recurent au fost în sensul admiterii recursurilor.

4. Apărările formulate în cauză

Intimatele - pârâte, deşi legal citate cu copie a motivelor de recurs formulate de recurentul - reclamant A., nu au depus întâmpinare în cauza de faţă.

6. Procedura de soluţionare a recursului

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin rezoluţia din data de 14 februarie 2023, s-a fixat termen de judecată pentru soluţionarea cererii de recurs la data de 23 iunie 2023, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra motivelor de recurs

1. Aspecte de fapt şi de drept relevante

Prin cererile adresate primei instanţe de judecată, reclamantul A. a solicitat îndreptarea de eroare materială şi completarea dispozitivului sentinţei civile nr. 67/2022, îndreptarea de eroare materială fiind respinsă iar cererea de completare fiind admisă prin sentinţa civilă nr. 112/2022.

Considerându-se nemulţumit, reclamantul A. a formulat cerere de completare a sentinţei civile nr. 112/2022, care a fost respinsă ca nefondată prin sentinţa civilă nr. 176/2022 cu motivarea că instanţa s-a pronunţat asupra aspectelor reiterate prin cea de-a doua cerere de completare formulată.

Împotriva sentinţelor civile nr. 112/2022 şi respectiv nr. 176/2022 a formulat cerere de recurs acelaşi reclamant, întemeiată pe disp. art. 488 alin. (1) pct. 5,6 şi 8 C. proc. civ., cu solicitarea de anulare a acestora deoarece sunt lovite de nulitate absolută.

Examinând sentinţele civile atacate prin prisma dispoziţiilor legale incidente cauzei şi a criticilor formulate de partea declarantă a căii de atac A., Înalta Curte apreciază că motivele de casare invocate sunt nefondate pentru considerentele ce vor fi expuse în cele ce urmează.

Analizând cererea de recurs formulată împotriva sentinţei civile nr. 112/2022 din perspectiva criticii aduse de recurentul - reclamant A. cu privire la modul de soluţionare a cererii de îndreptare eroare materială, Înalta Curte reţine că soluţionarea unei cereri de îndreptare a erorii materiale prin sentinţă în loc de încheiere, în şedinţă publică iar nu în camera de consiliu, nu este de natură a produce o vătămare părţii procesuale declarate a recursului.

În acelaşi timp, partea care invocă nulitatea actului de procedură emis de instanţă trebuie să facă dovada vătămării care i s-a produs prin judecarea cererii sale de îndreptare eroare materială în şedinţă publică, cu emiterea documentului de soluţionare a cererii denumit sentinţă.

Dimpotrivă, instanţa de fond, procedând la soluţionarea, cu aceeaşi ocazie, a cererii de îndreptare a erorii materiale precum şi a cererii de completare dispozitiv(care se judecă cu citarea părţilor, în şedinţă publică), în mod corect şi cu respectarea drepturilor procesuale ale participanţilor la judecată a dispus citarea părţilor, în şedinţă publică.

În acest sens, s-a realizat de către prima instanţă respectarea principiului contradictorialităţii şi al dreptului la apărare, iar nu s-a încălcat dispoziţia legală invocată de partea recurentă de la art. 442 alin. (2) C. proc. civ.

Totodată, nu se poate reţine critica recurentului care a invocat soluţionarea generică a cererii de îndreptare eroare materială în sensul respingerii ca nefondate, considerentele expuse pe larg în motivare fiind suficiente pentru ca partea procesuală să ia cunoştinţă de elementele reţinute de prima instanţă care s-a pronunţat în sens contrar celui dorit de recurentul - reclamant.

Înalta Curte reţine că aceasta nu este o veritabilă critică de nelegalitate a sentinţei civile atacate pe calea prezentului recurs deoarece motivarea soluţiei emise de instanţă, deşi judecătorul fondului a folosit în dispozitiv sintagma "Respinge, ca nefondată, cererea de îndreptare eroare materială…", reiese din cuprinsul considerentelor pe care se sprijină soluţia din minută aşa cum am precizat anterior.

Analizând cererea de recurs îndreptată împotriva sentinţei civile nr. 176/2022, Înalta Curte reţine că şi aceasta este nefondată şi urmează a fi respinsă în consecinţă.

În ceea ce priveşte motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., Înalta Curte reţine că subsumat acestui motiv de recurs pot fi circumscrise mai multe categorii de nereguli procedurale. În concret, în speţa de faţă, recurentul-reclamant a supus atenţiei instanţei de control judiciar încălcarea normelor de procedură de la art. 444 C. proc. civ. care, în opinia sa, ar atrage sancţiunea nulităţii sentinţei de la fond.

Aşa cum am precizat anterior, partea care invocă nulitatea unui act de procedură trebuie să facă dovada vătămării care i s-a produs ca urmare a emiterii unui act nelegal de către instanţă, aspecte pe care recurentul - reclamant nu a reuşit să le probeze în cauza de faţă.

Evidenta nemulţumire pe care o reiterează cu fiecare ocazie are în vedere respingerea ca generică a cererilor pe care le-a formulat cu trimitere la dispozitivul sentinţelor civile criticate, însă această alegaţie nu se poate subsuma motivului de casare anterior amintit şi să conducă la reformarea sentinţei civile din perspectiva invocată de recurentul - reclamant.

Prin urmare, Înalta Curte, contrar susţinerilor expuse în calea de atac exercitată, nu poate face aplicarea în cauză a dispoziţiilor prevăzute de art. 405 C. proc. civ., nefiind identificate motive de nulitate a sentinţei civile atacate.

În ceea ce priveşte motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., Înalta Curte reţine că în temeiul art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., republicat, instanţa este obligată să arate motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia pronunţată, arătând atât motivele pentru care s-au admis, cât şi cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor.

Motivarea este, aşadar, un element esenţial al hotărârii judecătoreşti, o puternică garanţie a imparţialităţii judecătorului şi a calităţii actului de justiţie, precum şi o premisă a exercitării corespunzătoare de către instanţa superioară a atribuţiilor de control judiciar de legalitate şi temeinicie. Obligativitatea motivării hotărârilor judecătoreşti constituie o condiţie a procesului echitabil, garantat de art. 21 alin. (3) din Constituţia României şi art. 6 par. 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.

În speţă, Înalta Curte, analizând raţionamentul juridic ce a stat la baza soluţiei pronunţate de către instanţa de fond, prin raportare la motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., constată că, instanţa de fond a avut în vedere la pronunţarea sentinţei prevederile art. 442 alin. (2) dar şi prevederile art. 444 alin. (1) C. proc. civ., care consfinţesc procedura de soluţionare a cererilor de îndreptare/completare a hotărârii şi a efectuat o analiză a sentinţei faţă de care s-a solicitat îndreptarea/completarea din perspectiva acestor norme juridice.

Astfel, instanţa de fond a emis o opinie proprie de specialitate şi a pronunţat o soluţie argumentată juridic, aspect ce contrazice critica recurentului-reclamant.

Totodată, Înalta Curte subliniază că pronunţarea unei soluţii care respectă îndeaproape cerinţele tehnice procedurale instituite art. 425 C. proc. civ. şi care prezintă în mod clar raţionamentul juridic al judecătorului, inclusiv în situaţia în care soluţia ar urma a fi reformată de către instanţa de control judiciar, nu se circumscrie motivului de casare prevăzut de pct. 6 alin. (1) al art. 488 C. proc. civ. .

Or, în speţă instanţa de fond a respectat rigorile impuse de textul de lege prevăzut de art. 425 C. proc. civ. oferind propriul raţionament juridic faţă de soluţia adoptată, considerente pentru care criticile subscrise motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., sunt neîntemeiate.

În ceea ce priveşte motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte constată că acesta este invocat formal, deoarece în cuprinsul cererii de recurs nu sunt identificate critici care să se circumscrie acestui motiv de casare, considerente pentru care acest motiv de casare nu va fi analizat. Astfel, nu este indicat de către recurentul-reclamant un text de drept material care a fost încălcat sau interpretat greşit de prima instanţă şi care să fi condus la pronunţarea unei hotărâri nelegale.

Înalta Curte, analizând poziţia procesuală a recurentului-reclamant în faţa instanţei investită cu soluţionarea cererii de îndreptare/completare, poziţie reiterată şi prin cererea de recurs, apreciază că demersul juridic al acestuia vizează în fapt o reformare a sentinţei a cărei îndreptare/completare s-a solicitat şi nu efectiv o îndreptare/completare a hotărârii în procedura instituită de art. 442 şi art. 444 C. proc. civ.

2. Temeiul de drept pentru pronunţarea soluţiei

Pentru aceste considerente, constatând că nu sunt incidente motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 şi 8 C. proc. civ., în temeiul prevederilor art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 112/2022 din 19 august 2022 şi a sentinţei civile nr. 176/2022 din 20 decembrie 2022 pronunţate de Curtea de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinţei civile nr. 112/2022 din 19 august 2022 şi a sentinţei civile nr. 176/2022 din 20 decembrie 2022 pronunţate de Curtea de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 23 iunie 2023.