Competence to hear claims for public sector performance bonuses: Tribunal vs. Court of Appeal jurisdiction under the Administrative Code

Şedinţa publică din data de 8 iunie 2023

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin cererea înregistrată la Tribunalul Hunedoara, la data de 20.04.2022, sub dosar nr. x/2022, reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., prin Sindicatul "DD.", au chemat în judecată în calitate de pârâţi, Ministerul Finanţelor şi Ministrul Finanţelor, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, D.G.R.F.P. Timişoara şi Autoritatea Vamală Română, solicitând instanţei ca, prin hotărârea judecătorească ce o va pronunţa, să dispună:

- obligarea Preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală să propună Ministrului Finanţelor modalitatea de elaborare a procedurii de constituire şi utilizare a veniturilor proprii provenite din activitatea prevăzută la art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 116/2017;

- obligarea Preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală la elaborarea procedurii de acordare a premiilor prevăzute la art. 2 alin. (1) din O.U.G. nr. 116/2017 şi emiterea ordinului corespunzător;

- obligarea pârâtului Ministrul Finanţelor la elaborarea procedurii de constituire şi utilizare a veniturilor proprii provenite din activitatea prevăzută la art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 116/2017 şi emiterea ordinului corespunzător;

- obligarea pârâtelor de rang 2, 4 şi 5 la plata premiilor astfel stabilite şi prevăzute la art. 2 coroborat cu art. 1 din O.U.G. nr. 116/2017, începând cu luna ianuarie 2018 şi până la data de emiterii ordinelor menţionate anterior la pct. 2 şi pct. 3, precum şi în continuare, sume actualizate cu indicele de inflaţie până la data plăţii efective;

- obligarea pârâtelor de rang 2, 4 şi 5 să plătească reclamanţilor dobânda legală penalizatoare aferentă drepturilor salariale menţionate anterior, începând cu datele indicate şi până la data achitării efective a sumelor, cu cheltuieli de judecată.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Prin sentinţa nr. 534 din 19.10.2022, pronunţată în dosarul nr. x/2022, Tribunalul Hunedoara, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale, invocată de pârâtul Ministerul Finanţelor, şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii formulate de reclamantul Sindicatul "DD.", în reprezentarea membrilor de sindicat indicaţi, în favoarea Curţii de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Pentru a pronunţa această soluţie tribunalul a reţinut că obiectul cauzei este o obligaţie de a face, respectiv obligarea unor autorităţi publice centrale la emiterea unor acte administrative, situaţie în care a apreciat că stabilirea competenţei materiale a instanţei de judecată se face potrivit rangului autorităţii, competenţa materială de soluţionare a prezentei cauze aparţinând Curţii de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal. Totodată, în ceea ce priveşte competenţa teritorială de soluţionare a cauzei, a reţinut competenţa aceleiaşi instanţe, faţă de prevederile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004.

2.2. Prin sentinţa nr. 40 din 08.03.2022, pronunţată în dosarul nr. x/2022, Curtea de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei sale materiale, invocată de reclamantul Sindicatul "DD.", a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Hunedoara, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a dispus înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea acestuia.

Curtea de Apel Alba Iulia a reţinut că, independent de modalitatea în care a fost redactată cererea de chemare în judecată, pretenţiile reclamanţilor se grefează pe dispoziţiile art. 530 alin. (1) lit. g) din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ, ceea ce conduce la competenţa materială a Tribunalului, astfel cum este menţionată în art. 536 din acelaşi act normativ.

II. Decizia Înaltei Curţi pronunţată în regulator de competenţă

Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 pct. 2, art. 134 şi art. 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează să pronunţe regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei şi dispoziţiile legale incidente, reţinând că este vorba despre un conflict negativ de competenţă tipic.

1. Argumentele de fapt şi de drept relevante

Obiectul demersului judiciar al reclamantului Sindicatul "DD.", în reprezentarea membrilor de sindicat indicaţi în cerere, vizează obligarea Preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală să propună Ministrului Finanţelor modalitatea de elaborare a procedurii de constituire şi utilizare a veniturilor proprii provenite din activitatea prevăzută la art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 116/2017; obligarea aceluiaşi pârât la elaborarea procedurii de acordare a premiilor prevăzute la art. 2 alin. (1) din O.U.G. nr. 116/2017 şi emiterea ordinului corespunzător; obligarea pârâtului Ministrul Finanţelor la elaborarea procedurii de constituire şi utilizare a veniturilor proprii provenite din activitatea prevăzută la art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 116/2017 şi emiterea ordinului corespunzător.

Totodată, s-a solicitat obligarea pârâtelor de rang 2, 4 şi 5 la plata premiilor astfel stabilite şi prevăzute la art. 2 coroborat cu art. 1 din O.U.G. nr. 116/2017, începând cu luna ianuarie 2018 şi până la data de emiterii ordinelor menţionate anterior la pct. 2 şi pct. 3, precum şi în continuare, sume actualizate cu indicele de inflaţie până la data plăţii efective; precum şi obligarea aceloraşi pârâte să le plătească dobânda legală penalizatoare aferentă drepturilor salariale menţionate anterior, începând cu datele indicate şi până la data achitării efective a sumelor, cu cheltuieli de judecată.

Problema de drept care a generat conflictul negativ de competenţă de faţă vizează stabilirea competenţei materiale de soluţionare a cauzei în primă instanţă, prin raportare la obiectul acţiunii deduse judecăţii şi normele legale aplicabile în materie.

Aşa cum rezultă din cererea de chemare în judecată, aceasta este structurată pe mai multe petite, aflate în raport de interdependenţă, reflectând etapele ce trebuie parcurse pentru obţinerea drepturilor prevăzute la art. 2 coroborat cu art. 1 din O.U.G. nr. 116/2017, precum şi plata acestor drepturi salariale reglementate legal.

Din modalitatea în care reclamanţii au înţeles să îşi motiveze în fapt şi în drept pretenţiile deduse judecăţii, rezultă că folosul practic material, direct şi imediat pe care îl urmăresc prin demersul judiciar iniţiat îl reprezintă obţinerea unor drepturi de natură salarială, în baza unor prevederi legale ce reglementează acordarea premiilor pentru participarea la obţinerea unor rezultate performante în activitatea de colectare a veniturilor la bugetul general consolidat.

În motivarea acţiunii introductive, reclamanţii au arătat că au calitatea de funcţionari publici în cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Timişoara şi Autorităţii Vamale Române şi că desfăşoară o activitate prin care participă în mod activ la colectarea sumelor de bani la bugetul general consolidat, salarizarea lor făcându-se în temeiul Legii nr. 153/2017.

Au mai susţinut că prevederile legale prin care se reglementează acordarea premiilor solicitate au caracter imperativ, iar instituţiile pârâte au încălcat aceste prevederi, precum şi principiile ce guvernează raporturile lor de muncă, întrucât fac parte din categoria de personal avută în vedere la adoptarea actului normativ în discuţie, iar drepturile salariale constând în premii pentru rezultatele de performanţă obţinute în colectarea veniturilor la bugetul general consolidat trebuia să le fie acordate începând cu anul 2018, ceea ce determină, în contextul admiterii acţiunii formulate, actualizarea sumelor datorate cu indicele de inflaţie, precum şi dobânda legală aferentă diferenţelor salariale.

În drept, au invocat dispoziţiile art. 1, art. 2 şi art. 4 din O.U.G. nr. 116/2017 privind unele măsuri bugetare şi pentru modificarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, precum şi normele cuprinse la art. 26 din Legea-cadru nr. 153/2017.

Conform O.U.G. nr. 116/2017, care prevede aceste măsuri începând cu anul 2018, fondul de premiere al angajaţilor Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală va fi limitat de legea unică de salarizare (art. 2 alin. (2), stipulându-se că acordarea premiilor lunare "se face în condiţiile prevăzute de Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare", limita fiind de 5 % din fondul de salarii (art. 26 alin. (1) din Legea nr. 153/2017).

Faţă de cele precizate, este de observat că pretenţiile formulate de reclamanţi sunt derivate din raporturile de serviciu avute de aceştia, în calitate de funcţionari publici, cu pârâţii Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Timişoara şi Autoritatea Vamală Română.

Faptul că reclamanţii au solicitat şi obligarea celorlalţi pârâţi, de rang 1 şi 3, la emiterea unor acte de elaborare a procedurii de constituire şi utilizare a veniturilor proprii provenite din activitatea prevăzută la art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 116/2017 şi a procedurii de acordare a acestor premii, în vederea punerii în aplicare a prevederilor acestei ordonanţe de urgenţă, nu schimbă natura litigiului dedus judecăţii şi circumscris pretenţiei concrete a părţilor reclamante, respectiv dreptului sau interesului legitim afirmat, natura juridică fiind, prin urmare, aceea a unui litigiu ivit în legătură cu raporturile de serviciu ale funcţionarilor publici.

În acest context, Înalta Curte reţine că pentru determinarea instanţei competente material să soluţioneze prezentul proces prezintă relevanţă natura dreptului pretins de reclamanţi şi calitatea acestora de funcţionari publici, respectiv raporturile juridice dintre autorităţile pârâte chemate în judecată şi titularii demersului judiciar.

Astfel, litigiul creat se circumscrie dispoziţiilor art. 536 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, competenţa materială în primă instanţă revenind secţiei de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului competent teritorial, indiferent de poziţionarea autorităţii publice pârâte în cadrul sistemului organelor administraţiei publice (rangul autorităţii).

2. Temeiul legal al regulatorului de competenţă

În considerarea argumentelor arătate la pct. II.1 din prezenta decizie, în temeiul art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Tribunalului Hunedoara, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., toţi prin Sindicatul "DD.", în contradictoriu cu pârâţii Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Ministerul Finanţelor şi Ministrul Finanţelor, Autoritatea Vamală Română, D.G.R.F.P. Timişoara şi Preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, în favoarea Tribunalului Hunedoara, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 8 iunie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.