Admissibility of challenging normative administrative acts for lack of individual legitimate interest and obligation of separate stamp payment per claimant

Şedinţa publică din data de 6 iunie 2023

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la dosarul cu nr. x/2020, la data de 18.11.2020, reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU., VV., WW., XX., YY., ZZ., AAA., BBB., CCC., DDD., EEE., FFF., GGG., HHH., III., JJJ., KKK., LLL., MMM., NNN., OOO., PPP., QQQ., RRR., SSS., TTT., UUU., VVV., WWW., XXX., WWW., YYY., ZZZ., AAAA., BBBB., CCCC., DDDD., EEEE., FFFF., GGGG., HHHH., IIII., JJJJ., KKKK., LLLL., MMMM., NNNN., OOOO., PPPP., QQQQ., RRRR., SSSS., TTTT., UUUU., VVVV.,WWWW., XXXX., YYYY., ZZZZ., AAAAA., BBBBB., CCCCC., DDDDD., EEEEE., FFFFF., GGGGG., HHHHH., IIIII., JJJJJ., KKKKK., LLLLL., MMMMM., NNNNN., OOOOO., PPPPP., QQQQQ., RRRRR., SSSSS., TTTTT., UUUUU., VVVVV., WWWWW., XXXXX., YYYYY., ZZZZZ., AAAAAA., BBBBBB., CCCCCC., DDDDDD., EEEEEE., FFFFFF., GGGGGG., HHHHHH., IIIIII., JJJJJJ., KKKKKK., LLLLLL., MMMMMM., NNNNNN., OOOOOO., PPPPPP., QQQQQQ., RRRRRR.,SSSSSS., TTTTTT., UUUUUU., VVVVVV., WWWWWW., XXXXXX., YYYYYY., ZZZZZZ., AAAAAAA., BBBBBBB., CCCCCCC., DDDDDDD., EEEEEEE., FFFFFFF., GGGGGGG., HHHHHHH., IIIIIII., JJJJJJJ., KKKKKKK., LLLLLLL., MMMMMMM., NNNNNNN., OOOOOOO., PPPPPPP., QQQQQQQ., RRRRRRR., SSSSSSS., TTTTTTT., UUUUUUU., VVVVVVV., WWWWWWW., XXXXXXX., YYYYYYY., ZZZZZZZ., AAAAAAAA., BBBBBBBB., CCCCCCCC., DDDDDDDD., EEEEEEEE., FFFFFFFF., GGGGGGGG., HHHHHHHH., IIIIIIII., JJJJJJJJ., KKKKKKKK., LLLLLLLL., MMMMMMMM., NNNNNNNN., OOOOOOOO., PPPPPPPP., QQQQQQQQ., RRRRRRRR., SSSSSSSS., TTTTTTTT., UUUUUUUU., VVVVVVVV., WWWWWWWW., XXXXXXXX., YYYYYYYY., ZZZZZZZZ., AAAAAAAAA., BBBBBBBBB., CCCCCCCCC., DDDDDDDDD., EEEEEEEEE., FFFFFFFFF., GGGGGGGGG., HHHHHHHHH., IIIIIIIII., JJJJJJJJJ., KKKKKKKKK., LLLLLLLLL., MMMMMMMMM., NNNNNNNNN., OOOOOOOOO., PPPPPPPPP., QQQQQQQQQ., RRRRRRRRR., SSSSSSSSS., TTTTTTTTT., UUUUUUUUU., VVVVVVVVV., WWWWWWWWW., XXXXXXXXX., YYYYYYYYY., ZZZZZZZZZ., AAAAAAAAAA., BBBBBBBBBB., QQQQQQQQQ., CCCCCCCCCC., DDDDDDDDDD., EEEEEEEEEE., WWWWWWWWW., FFFFFFFFFF., GGGGGGGGGG., HHHHHHHHHH., IIIIIIIIII., JJJJJJJJJJ., CCCC., KKKKKKKKKK., LLLLLLLLLL., BBBBBBB., MMMMMMMMMM., NNNNNNNNNN., OOOOOOOOOO., PPPPPPPPPP., QQQQQQQQQQ., RRRRRRRRRR., SSSSSSSSSS.,TTTTTTTTTT., UUUUUUUUUU. au solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Ministrul Educaţiei şi Cercetării - VVVVVVVVVV., Ministerul Sănătăţii şi Ministrul Sănătăţii - WWWWWWWWWW., suspendarea Ordinului comun al MS si MEC nr. 5487/1494/2020 publicat în MOF partea I 804/01.09.2020 - pentru aprobarea măsurilor de organizare a activităţii în cadrul unităţilor/instituţiilor de învăţământ în condiţii de siguranţă epidemiologică pentru prevenirea îmbolnăvirilor cu virusul SARS-COV 2, până la definitivarea prezentei acţiuni şi anularea Ordinului comun al MS si MEC nr. 5487/1494/2020 publicat în MOF partea I 804/01.09.2020 - pentru aprobarea măsurilor de organizare a activităţii în cadrul unităţilor/instituţiilor de învăţământ în condiţii de siguranţă epidemiologică pentru prevenirea îmbolnăvirilor cu virusul SARS-COV 2, precum şi a tuturor actelor subsecvente şi incidenţe ordinului menţionat.

La data de 12.04.2021, reclamanţii au formulat cerere de modificare a cererii introductive de instanţă, prin care au arătat că înţeleg să solicite anularea Ordinului nr. 3235/93/2021 pentru aprobarea măsurilor de organizare a activităţii în cadrul unităţilor/instituţiilor de învăţământ în condiţii de siguranţă epidemiologică pentru prevenirea îmbolnăvirilor cu virusul SARS-CoV-2, publicat în Monitorul Oficial, Partea 1 nr. 122 din 05 februarie 2021, care a abrogat şi înlocuit Ordinul comun nr. 5487/1494/2020, astfel că petitul cererii se referă la acest din urmă Ordin.

La data de 12.04.2021, XXXXXXXXXX. a formulat cerere de intervenţie principală, prin care, în calitate de cetăţean român, părinte al unui minor, grav afectat de măsurile anti-covid19, a înţeles să susţină cererea de suspendare şi anulare a Ordinului comun emis de către Ministerul Educaţiei si Cercetării si Ministerul Sănătăţii nr. 5487/1494/2020, abrogat şi înlocuit de Ordinul nr. 3235/93/2021 pentru aprobarea măsurilor de organizare a activităţii în cadrul unităţilor/instituţiilor de învăţământ în condiţii de siguranţă epidemiologică pentru prevenirea îmbolnăvirilor cu virusul SARS-CoV-2, publicat în Monitorul Oficial, Partea 1 nr. 122 din 05 februarie 2021.

La data de 12.04.2021, avocat YYYYYYYYYY. a formulat cerere de intervenţie accesorie, în calitate de senator al României, reprezentant ales al poporului, prin care a înţeles să susţină cererea de suspendare şi anulare a Ordinului comun emis de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării si Ministerul Sănătăţii nr. 5487/1494/2020, abrogat şi înlocuit de Ordinul nr. 3235/93/2021 pentru aprobarea măsurilor de organizare a activităţii în cadrul unităţilor/instituţiilor de învăţământ în condiţii de siguranţă epidemiologică pentru prevenirea îmbolnăvirilor cu virusul SARS-CoV-2, publicat în Monitorul Oficial, Partea 1 nr. 122 din 05 februarie 2021.

A arătat aceasta că motivarea cererii de intervenţie este aceeaşi cu a cererii introductive, cu menţionarea lărgirii obiectului şi asupra Ordinului nr. 3235/93/2021.

La data de 12.04.2021, ZZZZZZZZZZ. a formulat cerere de intervenţie principală şi accesorie în interesul, sprijinul şi în solidar cu reclamanţii, prin care a solicitat suspendarea Ordinului comun al MS si MEC nr. 5487/1494/2020 publicat în MOF partea I 804/01.09.2020 - pentru aprobarea măsurilor de organizare a activităţii în cadrul unităţilor/instituţiilor de învăţământ în condiţii de siguranţă epidemiologică pentru prevenirea îmbolnăvirilor cu virusul SARS-COV 2, până la definitivarea prezentei acţiuni şi anularea Ordinului comun al MS si MEC nr. 5487/1494/2020 publicat în MOF partea I 804/01.09.2020 -pentru aprobarea măsurilor de organizare a activităţii în cadrul unităţilor/instituţiilor de învăţământ în condiţii de siguranţă epidemiologică pentru prevenirea îmbolnăvirilor cu virusul SARS-COV 2, precum şi a tuturor actelor subsecvente şi incidenţe ordinului menţionat.

Curtea, prin încheierea din data de 29.11.2021, a respins ca inadmisibilă cererea de intervenţie principală formulată de ZZZZZZZZZZ., dat fiind că obiectul cererii de intervenţie este identic cu cel al acţiunii principale, nefiind întrunite condiţiile art. 62 C. proc. civ., intervenienta având posibilitatea să formuleze acţiune principală în acest sens.

Prin aceeaşi încheiere, Curtea, pentru aceleaşi considerente pentru care a anulat cererea de modificare a acţiunii, a anulat cererile de intervenţie principală şi accesorie a d-lui AAAAAAAAAAA. şi a d-nei BBBBBBBBBBB., ca nesemnate.

1. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 1802 din 6 decembrie 2021, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia lipsei de interes şi în consecinţă, a respins, ca lipsită de interes, acţiunea formulată de reclamanţii YYYYY., OOOOOOO., D. şi BB.; a anulat acţiunea formulată de ceilalţi reclamanţi, ca netimbrată; a anulat cererile de modificare ale acţiunii formulate de A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU., VV., WW., XX., YY., ZZ., AAA., BBB., CCC., DDD., EEE., FFF., GGG., HHH., III., JJJ., KKK., LLL., MMM., NNN., OOO., PPP., QQQ., RRR., SSS., TTT., UUU., VVV., WWW., XXX., WWW., YYY., ZZZ., AAAA., BBBB., CCCC., DDDD., EEEE., FFFF., GGGG., HHHH., IIII., JJJJ., KKKK., cu domiciliul ales la Cab.

Av. BBBBBBBBBBB., LLLL., MMMM., NNNN., OOOO., PPPP., QQQQ., RRRR., SSSS., TTTT., UUUU., VVVV.,WWWW., XXXX., YYYY., ZZZZ., AAAAA., BBBBB., CCCCC., DDDDD., EEEEE., FFFFF., GGGGG., HHHHH., IIIII., JJJJJ., KKKKK., LLLLL., MMMMM., NNNNN., OOOOO., PPPPP., QQQQQ., RRRRR., SSSSS., TTTTT., UUUUU., VVVVV., WWWWW., XXXXX., YYYYY., ZZZZZ., AAAAAA., BBBBBB., CCCCCC., DDDDDD., EEEEEE., FFFFFF., GGGGGG., HHHHHH., IIIIII., JJJJJJ., KKKKKK., LLLLLL., MMMMMM., NNNNNN., OOOOOO., PPPPPP., QQQQQQ., RRRRRR.,SSSSSS., TTTTTT., UUUUUU., VVVVVV., WWWWWW., XXXXXX., YYYYYY., ZZZZZZ., AAAAAAA., BBBBBBB., CCCCCCC., DDDDDDD., EEEEEEE., FFFFFFF., GGGGGGG., HHHHHHH., IIIIIII., JJJJJJJ., KKKKKKK., LLLLLLL., MMMMMMM., NNNNNNN., cu domiciliul ales la Cabinet De Avocat ZZZZZZZZZZ., OOOOOOO., PPPPPPP., QQQQQQQ., RRRRRRR., SSSSSSS., TTTTTTT., UUUUUUU., VVVVVVV., WWWWWWW., XXXXXXX., YYYYYYY., ZZZZZZZ., AAAAAAAA., BBBBBBBB., CCCCCCCC., DDDDDDDD., EEEEEEEE., FFFFFFFF., GGGGGGGG., HHHHHHHH., IIIIIIII., JJJJJJJJ., KKKKKKKK., LLLLLLLL., MMMMMMMM., NNNNNNNN., OOOOOOOO., PPPPPPPP., QQQQQQQQ., RRRRRRRR., SSSSSSSS., TTTTTTTT., UUUUUUUU., VVVVVVVV., WWWWWWWW., XXXXXXXX., YYYYYYYY., ZZZZZZZZ., AAAAAAAAA., BBBBBBBBB., CCCCCCCCC., DDDDDDDDD., cu domiciliul ales la Cab Ales la Cab.

Av. CCCCCCCCCCC., EEEEEEEEE., FFFFFFFFF., GGGGGGGGG., HHHHHHHHH., IIIIIIIII., JJJJJJJJJ., KKKKKKKKK., LLLLLLLLL., MMMMMMMMM., NNNNNNNNN., OOOOOOOOO., PPPPPPPPP., QQQQQQQQQ., RRRRRRRRR., SSSSSSSSS., TTTTTTTTT., UUUUUUUUU., VVVVVVVVV., WWWWWWWWW., XXXXXXXXX., YYYYYYYYY., ZZZZZZZZZ., AAAAAAAAAA., BBBBBBBBBB., QQQQQQQQQ., CCCCCCCCCC., DDDDDDDDDD., EEEEEEEEEE., WWWWWWWWW., FFFFFFFFFF., GGGGGGGGGG., HHHHHHHHHH., IIIIIIIIII., JJJJJJJJJJ., CCCC., KKKKKKKKKK., LLLLLLLLLL., BBBBBBB., MMMMMMMMMM., NNNNNNNNNN., OOOOOOOOOO., PPPPPPPPPP., QQQQQQQQQQ., RRRRRRRRRR., SSSSSSSSSS.,TTTTTTTTTT., UUUUUUUUUU., la Cabinet de Avocat DDDDDDDDDDD., în contradictoriu cu pârâţii MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII, MINISTRUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII - VVVVVVVVVV., MINISTERUL SĂNĂTĂŢII şi MINISTRUL SĂNĂTĂŢII -WWWWWWWWWW., ca nesemnate.

2. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs reclamanţii OOOOOOO., PPPPPPP., QQQQQQQ., RRRRRRR., SSSSSSS., TTTTTTT., UUUUUUU., VVVVVVV., WWWWWWW., XXXXXXX., YYYYYYY., ZZZZZZZ., AAAAAAAA., BBBBBBBB., CCCCCCCC., DDDDDDDD., EEEEEEEE., FFFFFFFF., GGGGGGGG., HHHHHHHH., IIIIIIII., JJJJJJJJ., KKKKKKKK., LLLLLLLL., MMMMMMMM., NNNNNNNN., OOOOOOOO., PPPPPPPP., QQQQQQQQ., RRRRRRRR., SSSSSSSS., TTTTTTTT., UUUUUUUU., VVVVVVVV., XXXXXXXX., YYYYYYYY., ZZZZZZZZ., AAAAAAAAA., BBBBBBBBB., WWWWWWWW., CCCCCCCCC. şi DDDDDDDDD., întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ.

În ceea ce priveşte soluţia de anulare a cererii ca netimbrată, recurenţii - reclamanţi au susţinut, pe de o parte, că din adresa prin care s-a solicitat plata taxei judiciare de timbru nu rezultă în mod concret faptul că fiecare dintre reclamanţi avea obligaţia de a plăti taxa judiciară de timbru.

Pe de altă parte, instanţa de fond a interpretat şi aplicat greşit dispoziţiile art. 35 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013. Fiecare dintre reclamanţi urmărea acelaşi aspect, respectiv anularea aceluiaşi act normativ, pentru aceleaşi considerente, respectiv încălcarea Constituţiei României şi a Legii 24/2000.

Solicitarea plăţii taxei judiciare de timbru pentru fiecare reclamant în parte şi anularea cererii de chemare în judecată, motivată de acest aspect, se încadrează în motivul de casare prevăzut la art. 488 alin. (1) pct. 8. noul C. proc. civ. când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material.

Din motivarea admiterii excepţiei lipsei de interes rezultă faptul ca instanţa a reţinut că nu a fost probată o vătămare individuală a reclamanţilor şi că fiecare dintre aceştia a justificat aceleaşi argumente de ordin general. Ori, Curtea de Apel Bucureşti, în mod corect a procedat iniţial la verificarea timbrajului, abia ulterior examinând excepţiile invocate, pe de-o parte reţinând ca reclamanţii aveau obligaţia de a plăti taxa de timbru individual având în vedere vătămarea - individuală, iar pe de altă parte admiţând excepţia lipsei de interes tocmai motivat de argumentele identice ale fiecărui reclamant.

În opinia recurenţilor, acest raţionament contradictoriu determină incidenţa în cauză a motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.

În ceea ce priveşte interesul reclamanţilor în promovarea acţiunii, recurenţii au susţinut că pentru a fi admisibilă cererea de chemare în judecată trebuie să îndeplinească condiţiile generale de admisibilitate prevăzute de art. 32 C. proc. civ., şi anume: capacitate procesuală, calitatea procesuală, formularea unei pretenţii şi justificarea unui interes.

Prin interes se înţelege folosul practic, imediat pe care îl are o parte pentru a justifica punerea în mişcare a procedurii judiciare, avantajul efectiv pe care îl poate obţine cel care acţionează.

Condiţiile interesului sunt prevăzute de art. 33 teza I C. proc. civ. şi presupun că acesta trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual.

Se poate obţine de oricare dintre părţi de pe urma activităţii judiciare pe care intenţionează să o desfăşoare, să fie unul concret, iar nu unul abstract.

Interesul reclamanţilor este justificat de încălcarea Constituţiei României prin adoptarea Ordinului atacat. De asemenea, orice cetăţean trebuie să beneficieze de dreptul de a ataca acte administrative cu caracter normativ abuzive prin care sunt încălcate drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor României, cu atât mai mult cu cât actul atacat nu are caracter individual.

Decizia ÎCCJ la care face trimitere instanţa de fond nu se referă la acte administrative cu caracter normativ opozabile erga omnes, ci la asociaţii care trebuie să dovedească raportarea la obiectivele pentru care au fost constituite. În prezenţa cauza, este vorba de cetăţeni ai României faţă de care Miniştrii - funcţionari publici plătiţi din bani publici au adoptat un Ordin în mod nelegal care vătămează prin însăşi existenţa sa, nefiind necesară probarea efectiva a vătămării personale.

Mai mult, raţionamentul instanţei de fond încalcă art. 1 alin. (3) şi (5), art. 15 alin. (1), art. 16, 21, 23, 32, 49,53 şi 126 din Constituţia României şi art. 6 şi 13 din Convenţia E.D.O.

Reţinerea instanţei de fond în sensul ca reclamanţii nu au invocat şi un interes legitim privat este nereală, întrucât fiecare dintre reclamanţi are cel puţin un copil minor care urmează studiile garantate de stat. Acest aspect a fost arătat în mod clar încă de la formularea cererii principale, iar daca instanţa ar fi apreciat că certificatul de naştere al copilului şi/sau actul de înscriere la studii ar fi fost de natură a complini acest aspect, atunci trebuia să solicite documentaţia anterior primului termen de judecata.

Constituţia României prin art. 31 consacră dreptul la informaţie, care implică si obligativitatea motivării actelor administrative individuale, motivarea, ca principiu al procedurii administrative, fiind o condiţie de fond a actului administrativ.

A admite posibilitatea că autoritatea administrativă poată emite acte nemotivate ar echivala cu prerogativa de a eluda legea şi imposibilitatea instanţei de judecată de a verifica legalitatea actului în speţă.

Verificarea vizează, aşadar, temeiurile şi efectele deciziei administrative prin prisma unui echilibru rezonabil între interesul public şi cel privat, pentru că raportul de drept administrativ este caracterizat de preeminenţa interesului public, definit în art. 2, alin. (1) lit. r) din Legea nr. 554/2004 ca fiind interesul ce vizează ordinea de drept şi democraţia constituţională, garantarea drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor fundamentale ale cetăţenilor, satisfacerea nevoilor comunitare şi realizarea competenţelor publice.

Interesul legitim este dat şi de nelegalitatea actului administrativ atacat, ce creează fiecărui cetăţean un sentiment de insecuritate cu privire la drepturile şi libertăţile sale fundamentale, cu atât mai mult cu cât viitorul copiilor implică şi viitorul tuturor cetăţenilor României. De asemenea, este absurd a se cere reclamanţilor să depună certificatele de naştere ale copiilor şi dovada înscrierii acestora la şcoală, iar acest probatoriu să fie considerat suficient pentru a justifica interesul legitim al fiecărui reclamant.

Chiar şi trecând peste acest raţionament, prin emiterea ordinului atacat sunt afectate drepturile fiecărui cetăţean al României, prin aceea că fondurile alocate la Bugetul de Stat sunt cheltuite nejustificat, ca urmare a unui Ordin de Ministru nelegal.

În aceste condiţii, trebuie analizată automat legalitatea actului administrativ atacat, prioritar analizei interesului individual.

II. Considerentele şi soluţia Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând sentinţa atacată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, precum şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, prin prisma criticilor formulate, Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat, pentru următoarele considerente:

Înalta Curte constată că motivul de recurs ce se circumscrise dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. ("când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei") nu are incidenţă în cauză, judecătorul de fond folosind, în redactarea sentinţei pronunţate, un raţionament logico juridic lipsit de contradicţii şi care, justifică, în final, soluţia adoptată.

Motivul de recurs analizat priveşte situaţiile în care instanţa de control judiciar nu poate desluşi starea de fapt reţinută de prima instanţă sau nu poate stabili motivele care au stat la baza soluţiei, din cauza lipsei motivării ori a motivelor contradictorii sau străine de natura pricinii.

Relativ la considerentele pretins contradictorii ale hotărârii primei instanţe, care a apreciat, pe de o parte, că fiecare reclamant are obligaţia achitării taxei judiciare de timbru, întrucât, fiind vorba de un contencios administrativ subiectiv, fiecare dintre aceştia trebuie să justifice vătămarea în nume propriu, iar pe de altă parte, a respins acţiunea formulată de reclamanţii YYYYY., OOOOOOO., D. şi BB., ca lipsită de interes, având în vedere invocarea de către aceştia a unui interes legitim public, Înalta Curte reţine că susţinerile recurenţilor nu sunt întemeiate.

După cum susţin chiar recurenţii, în mod corect instanţa de fond a procedat mai întâi la verificarea şi stabilirea timbrajului. Analiza existenţei unei vătămări aduse unui drept ori unui interes legitim este o problemă de fond în litigiul administrativ.

Prin urmare, nu poate fi vorba de un raţionament contradictoriu al instanţei de fond; nemulţumirile recurenţilor cărora le-a fost anulată acţiunea pentru netimbrare nu se pot traduce prin faptul că aceasta a utilizat o motivare contradictorie.

Deşi acest motiv de casare a fost invocat de recurenţi şi în privinţa hotărârii de respingere ca lipsită de interes a acţiunii reclamanţilor YYYYY., OOOOOOO., D. şi BB., instanţa de control judiciar reţine că nu există critici/argumente în cuprinsul cererii de recurs care să poată fi încadrate în dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.

În ceea ce priveşte motivul de casare prevăzut de art. 488 pct. 8 din C. proc. civ. ("când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material"), Înalta Curte constată că este nefondat, pentru argumentele ce vor fi prezentate în cele ce urmează.

În ceea ce priveşte soluţia de anulare a cererii de chemare în judecată ca netimbrată

În cauză, obligaţia de achitare a taxei judiciare de timbru a fost stabilită în sarcina recurenţilor-reclamanţi prin Rezoluţia privind regularizarea cererii de chemare în judecată din data de 02.12.2020, rezoluţie prin care instanţa a dispus, în temeiul art. 200 din C. proc. civ., emiterea către reclamanţi, prin avocaţi, a comunicării obligaţiei de a depune fiecare taxa judiciară de timbru în valoare de 70 de RON, sub sancţiunea anulării cererii.

Prin adresa emisă la data de 03.12.2020, s-a comunicat reclamanţilor, prin avocaţi, această obligaţie, fiind ataşată şi copia rezoluţiei.

Prin urmare, nu se poate susţine că din adresa prin care s-a solicitat plata taxei judiciare de timbru nu rezultă în mod concret faptul că fiecare dintre reclamanţi avea obligaţia de a plăti taxa judiciară de timbru.

Totodată, deşi prin adresa de înaintare a dovezii unice de achitare a taxei judiciare de timbru, reclamanţii au făcut referire la dispoziţiile art. 35 pct. 1 din OOU nr. 80/2013, susţinând că datorează o singură taxă de timbru, aceştia nu au formulat cerere de reexaminare, deşi această posibilitate le-a fost adusă la cunoştinţă prin rezoluţia comunicată odată cu adresa emisă de instanţă.

Prin urmare, în mod corect şi legal, instanţa de fond a anulat cererea de chemare în judecată în privinţa reclamanţilor care nu au achitat taxa judiciară de timbru, apreciind, contrar susţinerilor acestora, că exerciţiul acţiunii în contencios administrativ de tip subiectiv vizează anularea actelor administrative cu efecte pretins vătămătoare asupra drepturilor sau intereselor legitime fiecăruia dintre aceştia, astfel încât fiecare reclamant are obligaţia achitării taxei judiciare de timbru.

În ceea ce priveşte admiterea excepţiei lipsei de interes a acţiunii

Instanţa de recurs reţine că Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 stabileşte cadrul procesual al litigiului de contencios administrativ, reglementând în detaliu categoriile de subiecte care pot avea calitate procesuală activă, persoanele sau entităţile care pot fi chemate în judecată, obiectul acţiunii, condiţiile de exercitare a dreptului la acţiune, precum şi limitele controlului judecătoresc asupra actelor administrative. Astfel, articolul 1 are ca obiect principal de reglementare calitatea procesuală activă în contenciosul administrativ, sfera subiectelor de sesizare a instanţei, a persoanelor sau entităţilor care sunt îndreptăţite să formuleze acţiuni în contencios administrativ, trasând şi coordonatele generale ale exercitării dreptului la acţiune. Condiţiile generale de exercitare a acţiunii în contencios administrativ, respectiv capacitatea procesuală, calitatea procesuală, afirmarea unui drept subiectiv şi justificarea unui interes, trebuie analizate în funcţie de trăsăturile specifice raportului de drept public dedus judecăţii, pentru că, pe de o parte, dreptul administrativ operează cu noţiunile de "capacitate de drept public" şi de "capacitate administrativă", care au un conţinut diferit faţă de capacitatea juridică civilă, şi, pe de altă parte, raportul de drept administrativ este caracterizat de preeminenţa interesului public.

În acest cadru, reclamant poate fi, în sensul art. 1 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 554/2004, orice persoană, fizică sau juridică, dacă îndeplineşte condiţia de a se considera vătămată într-un drept ori într-un interes legitim, printr-un act administrativ, tipic sau asimilat, adresat ei sau altui subiect de drept.

Definiţia persoanei vătămate se regăseşte în art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 554/2004, text potrivit căruia are această calitate orice persoană titulară a unui drept ori a unui interes legitim, vătămată de o autoritate publică printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea unei cereri în termenul legal. În acest sens, un act administrativ poate fi anulat numai dacă a produs reclamantului o vătămare într-un drept ori într-un interes legitim privat, definit în art. 2 alin. (1) lit. p) ca fiind posibilitatea de a pretinde o anumită conduită, în considerarea realizării unui drept subiectiv viitor şi previzibil, prefigurat.

Noţiunea de "interes legitim care poate fi ocrotit pe calea contenciosului administrativ" nu se confundă cu noţiunea de "interes" în sensul de condiţie de exercitare a dreptului la acţiune în dreptul procesual civil. Stabilirea existenţei unei vătămări aduse unui drept ori unui interes legitim se face pe baza probelor administrate, fiind o problemă de fond în litigiul administrativ.

Potrivit art. 8 alin. (11) din Legea nr. 554/2004, persoanele fizice şi persoanele juridice de drept privat pot formula capete de cerere prin care invocă apărarea unui interes legitim public numai în subsidiar, în măsura în care vătămarea interesului legitim public decurge logic din încălcarea dreptului subiectiv sau a interesului legitim privat.

Înalta Curte constată că prima instanţă a făcut o corectă aplicare a prevederilor art. 2 alin. (1) lit. a) şi p) şi a) art. 8 din Legea nr. 554/2004, concluzionând că justifică legitimare procesuală activă în contenciosul administrativ orice persoană, fizică sau juridică, dacă îndeplineşte condiţia de a se considera vătămată într-un drept ori într-un interes legitim, printr-un act administrativ, tipic sau asimilat, adresat ei înseşi sau altui subiect de drept.

Astfel cum este unanim acceptat în doctrina juridică şi în practica judiciară, prevederile Legii nr. 554/2004 consacră regula contenciosului subiectiv, în sensul că un act administrativ poate fi anulat numai dacă se dovedeşte că a produs reclamantului o vătămare într-un drept ori într-un interes legitim privat, deoarece prin interes legitim privat se înţelege posibilitatea de a pretinde o anumită conduită, în considerarea realizării unui drept subiectiv viitor şi previzibil, prefigurat.

Pe de altă parte, interesul legitim public reprezintă, conform art. 2 alin. (1) lit. r) din Legea nr. 554/2004, interesul care vizează ordinea de drept şi democraţia constituţională, garantarea drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor fundamentale ale cetăţenilor, satisfacerea nevoilor comunitare, realizarea competenţei autorităţilor publice

Nefiind reglementată în contenciosul administrativ românesc aşa-numita "acţiune populară", regula (pe care se situează şi reclamantul prin acţiunea de faţă) este aceea că acţiunile persoanelor fizice se pot întemeia numai pe încălcarea drepturilor subiective sau a intereselor legitime legate de aceste drepturi; în mod excepţional, legea lasă posibilitatea de a nu fi declarate inadmisibile nici cererile unei persoane fizice care au drept temei încălcarea unui interes legitim public, cu condiţia ca afirmarea încălcării acestuia să aibă un caracter subsidiar faţă de invocarea unui drept subiectiv sau a unui interes legitim privat, în condiţiile art. 8 alin. (1) şi (12) din Legea nr. 554/2004.

Înalta Curte reţine că trebuie separate cele două noţiuni juridice: interesul legitim definit de Legea nr. 554/2004 şi interesul procesual definit de C. proc. civ., soluţia supusă prezentului recurs fiind bazată pe lipsa interesului legitim în sensul Legii nr. 554/2004 (de aici şi soluţia de fond de respingere a acţiunii). Sintetic spus, atunci când recurge la exerciţiul acţiunii în contencios administrativ reclamantul trebuie să dovedească: în primul rând, îndeplinirea unei condiţii de drept procesual, constând în existenţa unui interes în promovarea acţiunii, un folos practic al exercitării sau al continuării exercitării acesteia; iar în al doilea rând, îndeplinirea unei condiţii de drept material constând în vătămarea unui drept sau a unui interes legitim.

În cauză, instanţa de control judiciar apreciază că recurenţii-reclamanţi nu au făcut dovada interesului privat în promovarea cererii lor, aprecierile cu caracter general asupra pretinselor vătămării produse de actele normative contestate nu pot fi circumscrise sferei termenului de interes privat, personal, astfel cum aceasta se conturează din dispoziţiile legale sus menţionate.

Contestarea in corpore a actelor normative, susţinerea generică cu privire la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale garantate de Constituţie şi de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, respectiv consecinţele negative ale măsurilor restrictive adoptate, afirmând că acestea au un impact negativ asupra copiilor reclamanţilor, precum şi asupra tuturor cetăţenilor României, converg spre a susţine, în principal, existenţa unui interes legitim public şi nu a celui privat, personal al reclamanţilor.

Aşadar, din cuprinsul cererii de chemare în judecată, se desprinde concluzia că reclamanţii tind la ocrotirea unui interes legitim public ce constă în eliminarea unor măsuri în unităţile de învăţământ, precum cea a purtării măştilor, aplicării de substanţe dezinfectante asupra copiilor, amplasării separatoarelor, a tunelurilor de dezinfecţie, ş.a.

Or, aşa cum s-a arătat mai sus, persoanele fizice pot formula capete de cerere prin care să invoce apărarea unui interes legitim public, însă numai în subsidiar, în măsura în care vătămarea interesului legitim public decurge logic din încălcarea dreptului subiectiv sau a interesului legitim privat.

Prin urmare, reclamanţii nu pot formula o acţiune în contencios obiectiv, respectiv să ceară anularea unui act administrativ, pornind de la premisa lezării unui interes legitim public, decât dacă şi sub condiţia în care probează că vătămarea interesului legitim public exhibat decurge logic (ca o consecinţă, să existe deci raport de cauzalitate) din încălcarea dreptului subiectiv sau interesului legitim privat (art. 8 alin. (11) din Legea nr. 554/2004, aşa cum a fost interpretată prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 66 din 15 ianuarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 135 din 4 martie 2009).

Înalta Curte constată că recurenţii confundă situaţia enumerării unor drepturi ipotetic încălcate (dreptul la ocrotirea sănătăţii, dreptul la viaţă, dreptul la învăţătură) cu o încălcare concretă a unui drept subiectiv sau a unui interes legitim privat care să fie astfel descrisă prin cererea introductivă de instanţă încât să justifice ab initio formularea acesteia.

Raportându-ne la obiectul cauzei, măsurile criticate nu instituie nicio obligaţie în sarcina reclamanţilor, aceştia nefiind elevi, iar cererea nefiind formulată în calitate de reprezentanţi ai copiilor minori.

Faţă de aceste considerente, Înalta Curte constată că nu există un interes legitim în demersul judiciar al recurenţilor-reclamanţi ce s-ar impune a fi ocrotit prin anularea dispoziţiilor legale atacate, astfel că sentinţa recurată este legală, fiind dată cu corecta interpretare şi aplicare a normelor de drept incidente circumstanţelor de fapt reţinute în cauză, motivele invocate prin cererea de recurs nefiind în măsură să conducă la reformarea acesteia.

Pentru considerentele expuse, constatând că nu este incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ., republicat, în temeiul prevederilor art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă OOOOOOO., PPPPPPP., QQQQQQQ., RRRRRRR., SSSSSSS., TTTTTTT., UUUUUUU., VVVVVVV., WWWWWWW., XXXXXXX., YYYYYYY., ZZZZZZZ., AAAAAAAA., BBBBBBBB., CCCCCCCC., DDDDDDDD., EEEEEEEE., FFFFFFFF., GGGGGGGG., HHHHHHHH., IIIIIIII., JJJJJJJJ., KKKKKKKK., LLLLLLLL., MMMMMMMM., NNNNNNNN., OOOOOOOO., PPPPPPPP., QQQQQQQQ., RRRRRRRR., SSSSSSSS., TTTTTTTT., UUUUUUUU., VVVVVVVV., XXXXXXXX., YYYYYYYY., ZZZZZZZZ., AAAAAAAAA., BBBBBBBBB., WWWWWWWW., CCCCCCCCC., DDDDDDDDD. împotriva sentinţei civile nr. 1802 din 6 decembrie 2021 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 6 iunie 2023.