Promotion exam upheld: court orders archivist-clerk staff post, appointment, and salary recalculation; back pay disallowed.

Şedinţa publică din data de 25 mai 2023

Asupra recursului de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Obiectul acţiunii. Hotărârea instanţei de fond

1.1. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată, iniţial, la data de 30.12.2021, pe rolul Tribunalului Olt, sub nr. x/2021, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Curtea de Apel Bucureşti şi Ministerul Justiţiei, obligarea pârâtei Curtea de Apel Bucureşti să emită decizia de promovarea din funcţia de grefier arhivar şef cu studii medii în cea de grefier arhivar şef cu studii superioare şi obligarea pârâţilor Ministerul Justiţiei şi Curtea de Apel Bucureşti să stabilească corect modul de calcul al drepturilor salariale lunare şi, în acest sens, să plătească diferenţele salariale aferente perioadei decembrie 2018-18.11.2019.

Prin sentinţa civilă nr. 621 din 31 martie 2022, Tribunalul Olt-Complet specializat în conflicte de muncă şi asigurări sociale a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

1.2. Cauza a fost înregistrată, la data de 11.05.2022, pe rolul Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2022.

Prin sentinţa civilă nr. 268 din 19 octombrie 2022, Curtea a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Ministerul Justiţiei în ceea ce priveşte petitul cererii referitor la plata drepturilor salariale şi, prin urmare, a respins cererea astfel formulată în contradictoriu cu MJ ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

A admis acţiunea având ca obiect refuz soluţionare cerere şi a obligat pârâtul MJ la emiterea Ordinului privind aprobarea modificării statului de funcţii al Curţii de Apel Bucureşti în ceea ce o priveşte pe reclamantă, în sensul luării în considerare a funcţiei de grefier arhivar cu studii superioare, conform rezultatelor examenului desfăşurat în cadrul Curţii de Apel Bucureşti la data de 03.12.2018.

A obligat pârâta Curtea de Apel Bucureşti să emită reclamantei decizia de încadrare în funcţia de grefier arhivar cu studii superioare, conform rezultatelor examenului desfăşurat în cadrul Curţii de Apel Bucureşti, la data de 03.12.2018, şi să stabilească modul de calcul al drepturilor salariale ale reclamantei.

A respins, ca inadmisibilă, cererea de plată a drepturilor salariale aferente perioadei decembrie 2018 până în prezent.

2. Cererea de recurs

Împotriva acestei sentinţe, pârâtul Ministerul Justiţiei a formulat recurs, întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând casarea sentinţei recurate şi, în rejudecare, respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.

A susţinut că soluţia instanţei de fond în ceea ce priveşte pretenţiile formulate prin cererea de chemare în judecată, anume emiterea de către ministrul justiţiei a unui ordin de modificare a statelor de funcţii, este netemeinică şi nelegală. Conform art. 31 alin. (2) din Legea nr. 153/2017 şi art. 38 alin. (1) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, pentru ocuparea unui post de grefier arhivar nu se solicită studii superioare, ci doar absolvirea studiilor medii.

Noua lege de salarizare, respectiv Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prevede dar posibilitatea salarizării grefierilor arhivari cu studii superioare, fapt care, însă, nu echivalează cu încadrarea (numirea) pe o funcţie, aceasta fiind consecinţa îndeplinirii unor condiţii prevăzute de legea care reglementează statutul acestora.

Ca atare, numai după modificarea şi completarea acestui act normativ în sensul reglementării condiţiei studiilor superioare pentru numirea în funcţiile de grefier arhivar şi registrator, persoanele care ocupă aceste funcţii şi au absolvit studii superioare pot susţine examenul de promovare în funcţiile de grefier arhivare şi registrator cu studii superioare, urmând a fi încadrate pe aceste funcţii cu gradul corespunzător vechimii şi salarizate în conformitate cu prevederile Legii cadrul nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Conform art. 67 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, "Evenimentele legislative implicite nu sunt recunoscute în cazul actelor normative speciale ale căror dispoziţii nu pot fi socotite modificate, completate sau abrogate nici prin reglementarea generală a materiei, decât dacă acest lucru este exprimat expres".

În acest sens, Curtea Constiţională a arătat, prin Decizia nr. 95/2006, că abrogarea implicită - parţială sau totală - a unei dispoziţii legale se produce atunci când, printr-un act normativ ulterior, se instituie reguli care contrazic, parţial sau total, conţinutul normativ al acesteia. Or, în cauză, normele în discuţie nu se află în contradicţie, întrucât nu au acelaşi obiect, iar legea ulterioară, Legea-cadru nr. 153/2017, nu conţine o dispoziţie legală expresă de abrogare a textului art. 38 din Legea nr. 567/2004 .

Pe de altă parte, este adevărat că transformarea posturilor se aprobă de ministrul justiţiei prin ordin, însă decizia de transformare a posturilor de grefier este în primul rând una de oportunitate, în prealabil emiterii ordinului ministrului justiţiei fiind necesară o analiză de oportunitate a cererilor de transformare, pentru că dreptul de apreciere cu privire la încadrarea persoanelor care au absolvit studii superioare juridice aparţine angajatorului, adică preşedintelui curţii de apel.

3. Aspecte procedurale

Pentru termenul din 25 mai 2023, s-a dispus citarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în locul Ministerului Justiţiei, avându-se în vedere modificările legislative survenite ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, respectiv art. 142 alin. (6), potrivit căruia Înalta Curte Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se subrogă în toate drepturile şi obligaţiile de natură procesuală ale Ministerului Justiţiei privind bugetul instanţelor, ce decurg din aplicarea alin. (2) al aceluiaşi articol.

4. Soluţia instanţei de recurs

Examinând sentinţa recurată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, prin prisma criticilor invocate prin cererea de recurs şi a normelor de drept incidente, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, neputându-se reţine că instanţa ar fi interpretat eronat dispoziţiile legale.

4.1. Demersul intimatei-reclamante vizează obligarea pârâţilor Ministerul Justiţiei şi Curtea de Apel Bucureşti la modificarea statului de funcţii şi la emiterea deciziei de încadrare în funcţia de grefier arhivar cu studii superioare, ca urmare a promovării examenului organizat de Curtea de Apel Bucureşti în perioada 27-28 noiembrie 2018, respectiv de promovare din funcţia de grefier arhivar cu studii medii în funcţia de grefier arhivar cu studii superioare.

Înalta Curte reţine că baza legală în temeiul căreia a fost organizat acest examen este Legea nr. 153/2017 respectiv Anexa V, cap. II pct. 7, 8 şi 9 prin care s-au introdus funcţiile de grefier-arhivar treapta I, II şi debutant, cu nivel de studii superioare.

În vederea executării dispoziţiilor legale anterior indicate, Consiliul Superior al Magistraturii prin Hotărârea nr. 820/2018 a decis modificarea şi completarea Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea concursului şi examenului pentru definitivare în funcţie, promovare în grade sau trepte profesionale superioare şi din funcţia de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare în cadrul aceleiaşi instanţe sau aceluiaşi parchet, precum şi în funcţii de execuţie a personalului auxiliar de specialitate la instanţe şi parchete superioare, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 181/2007 cu modificările şi completările ulterioare.

Prin această hotărâre au fost stabilite condiţiile de participare la examenul de promovare din funcţia de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare (art. 101 alin. (4), dar şi modalitatea de numire în noile funcţii (art. 39 şi 41).

Contrar susţinerilor recurentului-pârât, Înalta Curte reţine că această condiţie de studii medii, prevăzută de art. 38 alin. (1) din Legea nr. 567/2004, se cere doar în momentul recrutării în funcţia de grefier arhivar. Or, în prezenta cauză nu este vorba de un concurs de recrutare, ci de un examen de promovare în funcţie conform dispoziţiilor art. 43 din Legea nr. 576/2004 şi art. 81 şi 82 din hotărârea CSM 181/2007.

Legea nr. 567/2004 prevede atât condiţii de încadrare cât şi condiţii de promovare a personalului auxiliar, iar Legea cadru nr. 153/2017 prevede promovarea personalului plătit din fonduri publice şi arată expres că aceasta se va face potrivit prevederilor din statute sau alte acte normative specifice domeniului de activitate, aprobate prin legi, hotărâri ale guvernului sau acte administrative ale ordonatorului principal de credite, după caz.

Or, aceste acte sunt Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, respectiv Hotărârea CSM nr. 181/2007, examenul fiind organizat de Curtea de Apel Bucureşti, în acord cu prevederile specifice domeniului de activitate.

Prin urmare, refuzul recurentului-pârât este nejustificat deoarece cadrul legal prezent permite atât organizarea examenului de promovare din funcţia de grefieri arhivari cu studii medii în funcţia de grefieri arhivari cu studii superioare, cât şi salarizarea acestora, neputând fi primite alegaţiile acestuia cu privire la necesitatea modificării Legii nr. 567/2004 în sensul reglementării condiţiei studiilor superioare pentru numirea în funcţiile de grefier arhivar.

Emiterea deciziilor de numire în funcţie a grefierilor declaraţi admişi la examenul organizat de Curtea de Apel Bucureşti la data de 27-28 noiembrie 2018, conform prevederilor art. 39 şi 41 din Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 820/2018 se poate face doar ulterior modificării statelor de funcţii şi de personal, prin ordin al Ministrului Justiţiei, prin raportare la prevederile art. 135 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, republicată şi modificată "Statele de funcţii şi de personal pentru curţile de apel, tribunale, tribunale specializate, judecătorii şi parchete se aprobă prin ordin al ministrului Justiţiei."

Înalta Curte nu poate primi nici susţinerile recurentului-pârât în sensul că cercetarea aspectelor referitoare la promovarea grefierilor arhivari, în vederea emiterii ordinului de aprobare a statelor de funcţii, precum şi operaţiunea de emitere a acestui ordin, reprezintă chestiuni de oportunitate, asupra cărora apreciază angajatorul şi ordonatorul principal de credite, neputând fi supuse cenzurii instanţei judecătoreşti.

Este adevărat că manifestarea de voinţă a autorităţii publice, în actul său decizional este ghidată şi de criteriul oportunităţii acestei măsuri, fără a se ignora însă criteriul legalităţii, nefiind de acceptat un act administrativ oportun, însă nelegal.

Într-adevăr, oportunitatea actului administrativ se manifestă prin posibilitatea emitentului de a alege în mod subiectiv şi conjunctural momentul şi amploarea intervenţiei, soluţia sa corespunzând interesului concret pe care îşi propune să îl asigure. Însă, apreciind oportunitatea faţă de anumite circumstanţe, autoritatea publică trebuie să respecte limitele legale şi constituţionale, pentru a evita conturarea unui exces de putere, iar oportunitatea văzută ca posibilitate de apreciere pe care legea o permite unei structuri administrative ţine de legalitatea actului, jurisprudenţa actuală consacrând această abordare.

În egală măsură, Înalta Curte reţine că, inserând excesul de putere printre temeiurile acţiunii în contencios administrativ, definit ca "exercitarea dreptului de apreciere al autorităţile publice prin încălcarea limitelor competenţei prevăzute de lege sau prin încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor", art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004 oferă o consacrare normativă atribuţiei instanţei de a examina conduita autorităţilor publice inclusiv din perspectiva modului de exercitare a puterii discreţionare şi încadrării ei în limitele marjei de apreciere conferite de lege, răspunzând imperativului menţinerii unui echilibru rezonabil între interesul public şi drepturile subiective sau interesele legitime private ce pot fi lezate prin actul administrativ emis sau prin refuzul emiterii acestuia în scopul valorificării dreptului subiectiv privat, act administrativ asimilat. Altfel spus, oportunitatea se află în strânsă dependenţă cu puterea discreţionară a autorităţii publice, desemnând facultatea acesteia dată de lege de a alege, după aprecierea sa, între mai multe soluţii posibile, aplicabile la cazul concret, existând deci o marjă de libertate lăsată la libera apreciere a unei autorităţi, astfel încât să poată recurge, în vederea atingerii scopului indicat de legiuitor, la orice mijloc de acţiune, în limitele competenţei sale.

Instanţa de contencios administrativ, cu atributul deplinei jurisdicţii pe care o are, este îndreptăţită a analiza oportunitatea din perspectiva excesului de putere, privită aşa cum rezultă din dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004, ca fiind exercitarea dreptului de apreciere al autorităţilor publice prin încălcarea limitelor competenţei prevăzute de lege sau prin încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.

În cauză, nu au fost contestate nici organizarea examenului şi nici rezultatele acestuia, fiind legale şi producând efecte juridice. În plus, organizarea examenului de promovare nu este condiţionată de existenţa vreunui aviz sau aprobări prealabile din partea Ministerului Justiţiei, refuzul acestuia de a emite ordinul privind aprobarea statelor de funcţii ale Curţii de Apel Bucureşti cu luarea în considerare şi a funcţiilor de grefieri arhivari cu studii superioare, conform rezultatelor examenulului organizat, fiind nejustificat şi vătămând dreptul intimatei-reclamante.

4.2. Temeiul legal al soluţiei adoptate

Prin urmare, criticile dezvoltate prin cererea de recurs nu sunt apte a duce la casarea sentinţei recurate, care a fost pronunţată şi motivată cu interpretarea şi aplicarea corectă a dispoziţiilor legale aplicabile în cauză, astfel că, în temeiul art. 20 din Legea nr. 554/2004 şi art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în calitate de succesor în drepturi şi obligaţii al pârâtului Ministerul Justiţiei, împotriva sentinţei nr. 268 din 19 octombrie 2022 a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 25 mai 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.