Decizia nr. 2737/2023 · Restitution claim fails as diocese cannot prove ownership against land registry entries; appellate court quashes annulment and reinstates commission's denial. (Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie — Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal)

Legislator summary

AI generated

The Romanian High Court of Cassation and Justice (Administrative and Tax Disputes Section) allowed the appeal by the Special Restitution Commission, partially quashed the first-instance judgment, and, on rehearing, dismissed the claim by the Reformed Diocese of Transylvania seeking annulment of Restitution Decision No. 9169/2020 and restitution in kind or equivalent measures for 25 properties in Ciumbrud, Alba County under GEO No. 94/2000; the first-instance annulment of the Decision and order to re-examine the claims was replaced, so that the restrictive decision remains in force. The Court held that the Diocese failed to prove it was the former owner of the properties, as the land registry (CF no. x, Ciumbrud) established the Reformed College "Bethlen" of Aiud as the tabular owner at the time of abusive takeover, and no rectification was made; under Articles 32–33 of Decree-Law No. 115/1938, land registry entries carry absolute evidentiary force, and contrary proof requires a formal rectification, which was absent. The prior res judicata invoked by the first court (Decision 4684/2010) could not apply because the cases concerned distinct decisions and properties, and judicial practice is not a source of law. The Court rejected reliance on church governance or ministerial orders—or the references in Nationalization Decree No. 176/1948—as substitutes for a property title, since domestic courts apply only the relevant national legislation (O.U.G. 94/2000), and the earlier final judgment no. 208/2005 had already established the College as the tabular owner. Consequently, the appeal was upheld, the impugned judgment was quashed in part, and the Diocese's action was dismissed as unfounded.

Legislator headnote

AI generated

art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 4 alin. (5) din O.U.G. nr. 94/2000, art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ, art. 6 alin. (1) din O.U.G. nr. 94/2000, art. 4 alin. (2) din O.U.G. nr. 94/2000, art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 94/2000; Restitution claim fails as diocese cannot prove ownership against land registry entries; appellate court quashes annulment and reinstates commission's denial: 9169/2020 and restitution in kind or equivalent measures for 25 properties in Ciumbrud, Alba County under GEO No. 94/2000; the first-instance annulment of the Decision and order to re-examine the claims was replaced, so that the restrictive decision remains in force. The Court held that the Diocese failed to prove it was the former owner of the properties, as the land registry (CF no. x, Ciumbrud) established the Reformed College "Bethlen" of Aiud as the tabular owner at the time of abusive takeover, and no rectification was made; under Articles 32–33 of Decree-Law No. 115/1938, land registry entries carry absolute evidentiary force, and contrary proof requires a formal rectification, which was absent. The prior res judicata invoked by the first court (Decision 4684/2010) could not apply because the cases concerned distinct decisions and properties, and judicial practice is not a source of law. The Court rejected reliance on church governance or ministerial orders—or the references in Nationalization Decree No. 176/1948—as substitutes for a property title, since domestic courts apply only the relevant national legislation (O.U.G. 94/2000), and the earlier final judgment no. 208/2005 had already established the College as the tabular owner. Consequently, the appeal was upheld, the impugned judgment was quashed in part, and the Diocese's action was dismissed as unfounded.

Keywords

AI generated

restitution of church property action for annulment land law proof of ownership disputed claim res judicata

Cited Legislation

AI generated

art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ

Identified as the applicable ground for cassation in this case (misapplication of law), supported by the court's findings.

art. 4 alin. (5) din O.U.G. nr. 94/2000

(9), teza finală, ale art. 4 alin. (5) din O.U.G. nr. 94/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi prevederile art.

art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ

27/2021 din 09.02.2021 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia contencios administrativ şi fiscal a formulat recurs pârâta Comisia Specială de Retrocedare, invocând cazul de casare prevăzut de art. 488 alin.

art. 6 alin. (1) din O.U.G. nr. 94/2000

Instanţa a reţinut că "potrivit art. 6 alin.

art. 4 alin. (2) din O.U.G. nr. 94/2000

27/2021 din 09.02.2021 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia contencios administrativ şi fiscal a formulat recurs pârâta Comisia Specială de Retrocedare, invocând cazul de casare prevăzut de art. 488 alin.

art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 94/2000

art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 94/2000, modificată şi completată, solicită îndeplinirea condiţiei ca imobilul să fi fost în proprietatea cultului religios, printre alte condiţii prevăzute de acest act normativ.

art. 1 din O.U.G. nr. 94/2000

art. 1 din O.U.G. nr. 94/2000, modificată şi completată, că anumite adrese sau acte normative reprezintă titlul de proprietate al reclamantei.

art. 431 alin. (2) din C. proc. civ

115/1938, dar şi a prevederilor art. 431 alin. (2) din C. proc. civ.

Cited Case Law

AI generated

decizia nr. 1893/2018

Hospital’s tort appeal over 200,000 RON claim referred to Court of Appeal as High Court declines jurisdiction.

AI generated

Decizia nr. 2597/2020

Parish's restitution claim fails as res judicata and land registry ownership defeat ownership proof.

Decizia nr. 1848/2024

Church restitution claim fails on land registry ownership evidence, appeal dismissed as unfounded

Decizia nr. 4403/2024

Parish fails to prove ownership; restitution claim quashed as unfounded.

Decizia nr. 4041/2022

Restitution claim fails for lack of ownership proof; appeal on Commission's decision dismissed as unfounded

Decizia nr. 2909/2020

Church loses restitution appeal; land register presumption and invalid prior rulings bar ownership claim.

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated

Art. 496 alin. (2) C. proc. civ.

Legal basis for admitting the appeal and quashing in part the lower court's judgment.

Art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Identified as the applicable ground for cassation in this case (misapplication of law), supported by the court's findings.

Art. 20 din Legea nr. 554/2004

Invoked as the legal basis for the court's power to quash the lower court's decision and re-examine the case on the merits in administrative litigation.

Full text

Şedinţa publică din data de 23 mai 2023

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanţele cauzei

Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin acţiunea înregistrată la data de 02 septembrie 2020 pe rolul Curţii de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal sub număr de dosar x/2020 reclamanta Eparhia Reformată Din Ardeal a formulat acţiune în contencios administrativ în contradictoriu cu pârâta Comisia Specială de Retrocedare a unor bunuri imobile care au aparţinut Cultelor Religioase Din România, prin care a solicitat:

1. Anularea Deciziei Comisiei Speciale de Retrocedare nr. 9169 din 04.06.2020, ca fiind nelegală şi neîntemeiată, şi în consecinţă să se dispună:

2.1. În principal, restituirea în natură, către Eparhia Reformată din Ardeal, a imobilelor identificate mai jos:

- imobilul înscris în cartea funciară nr. x a localităţii Ciumbrud, nr. top. x;

- imobilul înscris în cartea funciară nr. x a localităţii Ciumbrud, nr. top. x/1;

- imobilul înscris în cartea funciară nr. x a localităţii Ciumbrud, nr. top. x/2;

- imobilul înscris în cartea funciară nr. x a localităţii Ciumbrud, nr. top. x/3;

- imobilul înscris în cartea funciară nr. x a localităţii Ciumbrud, nr. top. x/4;

- imobilul înscris în cartea funciară nr. x a localităţii Ciumbrud, nr. top x/5;

- imobilul înscris în cartea funciară nr. x a localităţii Ciumbrud, nr. top. x/6;

- imobilul înscris în cartea funciară nr. x a localităţii Ciumbrud, nr. top. x/7;

- imobilul înscris în cartea funciară nr. x a localităţii Ciumbrud, nr. top. x/8;

- imobilul înscris în cartea funciară nr. x a localităţii Ciumbrud, nr. top. x/9;

- imobilul înscris în cartea funciară nr. x a localităţii Ciumbrud, nr. top. x/10;

- imobilul înscris în cartea funciară nr. x a localităţii Ciumbrud, nr. top. x/11;

- imobilul înscris în cartea funciară nr. x a localităţii Ciumbrud, nr. top. x/12;

- imobilul înscris în cartea funciară nr. x a localităţii Ciumbrud, nr. top. x/13;

- imobilul înscris în cartea funciară nr. x a localităţii Ciumbrud, nr. top. x/14;

- imobilul înscris în cartea funciară nr. x a localităţii Ciumbrud, nr. top. x/15;

- imobilul înscris în cartea funciară nr. x a localităţii Ciumbrud, nr. top. x/16;

- imobilul înscris în cartea funciară nr. x a localităţii Ciumbrud, nr. top. x/17;

- imobilul înscris în cartea funciară nr. x a localităţii Ciumbrud, nr. top. x/18;

- imobilul înscris în cartea funciară nr. x a localităţii Ciumbrud, nr. top. x/19;

- imobilul înscris în cartea funciară nr. x a localităţii Ciumbrud, nr. top. x/20;

- imobilul înscris în cartea funciară nr. x a localităţii Ciumbrud, nr. top. x/21;

- imobilul înscris în cartea funciară nr. x a localităţii Ciumbrud, nr. top. x;

- imobilul înscris în cartea funciară nr. x a localităţii Ciumbrud, nr. top. x.

2.2. În subsidiar, în situaţia în care instanţa ar socoti că nu poate dispune în mod direct restituirea imobilelor, obligarea Comisiei Speciale de Retrocedare la emiterea unei decizii prin care aceasta dispune restituirea în natură a imobilelor identificate la punctul 2.1. în favoarea reclamantei.

3. În cazul în care nu ar fi legal posibilă restituirea în natură a imobilelor mai sus menţionate, solicită a se dispune obligarea autorităţii pârâte la emiterea unei decizii prin care să propună acordarea de măsuri reparatorii în echivalent, potrivite prin raportare la valoarea imobilelor a căror restituire în natură este imposibilă.

Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 27/2021 din 09.02.2021, Curtea de Apel Alba Iulia, secţia contencios administrativ şi fiscal a admis în parte acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta Eparhia Reformată din Ardeal, în contradictoriu cu pârâta Comisia Specială de Retrocedare a unor Bunuri Imobile care au aparţinut Cultelor Religioase din România, şi în consecinţă a anulat Decizia nr. 9169/04.06.2020 emisă de către pârâtă şi a obligat pârâta să procedeze la soluţionarea pe fond a cererilor nr. x, formulate de reclamantă.

A respins în rest acţiunea, fără cheltuieli de judecată.

Calea de atac a recursului exercitată în cauză

Împotriva sentinţei nr. 27/2021 din 09.02.2021 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia contencios administrativ şi fiscal a formulat recurs pârâta Comisia Specială de Retrocedare, invocând cazul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În motivarea recursului arată că instanţa a interpretat şi a aplicat în mod eronat prevederile art. 1 alin. (9), teza finală, ale art. 4 alin. (5) din O.U.G. nr. 94/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi prevederile art. 32 şi 33 din Decretul-lege nr. 115/1938.

În dezvoltarea criticilor sale, recurenta a arătat că, potrivit cărţii funciare nr. x a localităţii Ciumbrud, proprietarul imobilului idcntificat cu nr. top. iniţiale x a fost Colegiul Reformat "Bethlt din Aiud, iar nu Eparhia Reformată din Ardeal, solicitanta cererilor de retrocedare.

La o simplă analiză a Foii B a cărţii funciare nr. x a localităţii Ciumbrud se poate observa faptul că, în lipsa altor menţiuni privind rectificarea înscrierii în cartea funciari titularului dreptului de proprietate, imobilul solicitat se afla în proprietatea Colegiului Reforn "Bethlen" din Aiud şi la momentul preluării abuzive.

În sistemul de carte funciară, dovada dreptului de proprietate se face cu conţinutul cărţii funciare în care este înscris imobilul respectiv. Depunerea altor înscrisuri care să întemeieze prezumţia existenţei dreptului de propriet: nu poate înlocui însăşi înscrierea în cartea funciară.

De asemenea, invocă dispoziţiile art, 32 din Decretul-lege nr. 115/1938 pentru unificarea cărţilor funciare, potrivit cărora dacă în cartea funciară s-a înscris un drept real folosul unei persoane, se prezumă că dreptul există în folosul ei.

Aceste dispoziţii, coroborate cu dispoziţiile art. 33 din actul normativ anterior menţionat consacră principiul forţei probante absolute a înscrierii în cartea funciară, potrivit căruia, pe de o parte, toate indicaţiile cuprinse în cartea funciară sunt presupuse a fi exacte, iar, pe de altă parte, niciun drept real nu poate fi opus nimănui dacă nu a fost înscris în cartea funciară.

Având în vedere aceste prevederi legale raportate la înscrierile din cartea funciară nr. x a localităţii Ciumbrud, susţine recurenta că se poate aprecia că, atâta timp cât potrivit cărţii funciare proprietarul iniţial al imobilului solicitat a fost Colegiul Reformat "Bethlen" din Aiud şi nu există nicio înscriere din care să reiasă că s-ar fi rectificat denumirea acestui proprietar până la momentul preluării abuzive, imobilul solicitat a fost preluat din proprietatea Colegiului Reformat "Bethlen" din Aiud, iar nu din proprietatea reclamantei.

Din economia Decretului-lege nr. 115/1938, înscrierea în cartea funciară indică deţinătorul dreptului de proprietate asupra imobilului înscris, nicidecum destinaţia acestuia sau forma de organizare, în cărţile funciare fiind trecute şi destinaţiile imobilelor, însă la foaia A, NU la foaia B intitulată "Foaia de proprietate".

Mai susţine recurenta că, deşi în anexa actului normativ de trecere a imobilului în proprietatea statului, respectiv Decretul nr. 176/1948 este înscrisă "Şcoala reformată din Aiud, a Bisericii reformate cu întreaga avere, conform inventarului jurnal" nu se poate concluziona că aceasta reprezintă o confirmare a proprietăţii Eparhiei Reformate din Ardeal, înscrierea din cartea funciară neputând indica destinaţia respectivului imobil, forma de organizare a activităţii de învăţământ confesional.

Având în vedere aceste prevederi legale, raportate la înscrierile din cartea funciară din prezenta speţă, se poate aprecia că, atâta timp cât potrivit cărţii funciare proprietarul iniţial al imobilului solicitat a fost Colegiul reformat Bethlen din Aiud şi nu există nicio înscriere din care să reiasă că s-ar fi rectificat denumirea acestui proprietar până la momentul preluării abuzive, şi niciun înscris (de exemplu contract de vânzare-cumpărare, donaţie, etc.) în favoarea Eparhiei Reformate din Ardeal, imobilul solicitat a fost preluat din proprietatea Colegiului Reformat Betheln din Aiud, iar nu din proprietatea reclamantei Eparhia Reformată din Ardeal.

Interpretarea coroborată a înscrisurilor, astfel cum a fost realizată de instanţă, nu este în măsură să răstoarne prezumţia absolută a dreptului de proprietate ce reiese din cartea funciară.

Or, în speţă, proba contrară o reprezintă însăşi cartea funciară.

Deşi în anexa tabel la Decretul nr. 176/1948 este înscrisă Şcoala reformată din Aiud, judeţul Alba, a Bisericii reformate cu întreaga avere, conform inventarului jurnal, nu se poate conchide că aceasta reprezintă o confirmare a proprietăţii Eparhiei Reformate din Ardeal asupra imobilelor solicitate, având în vedere dispoziţiile art. 32 din Decretul-lege nr. 115/1938. Simpla menţiune din decretul de naţionalizare nu este de natură să stabilească dreptul de proprietate asupra unui imobil, atâta timp cât în cartea funciară este înscrisă o altă persoană.

Mai mult decât atât, este de notorietate faptul că, anexele Decretelor de naţionalizare pot fi greşit întocmite.

Potrivit Ordinelor Ministrului de Justiţie nr. 1909:2207 şi nr. 1911:19407, biserica universală reformată, prin dreptul său de autoguvernare, este singura care are dreptul şi competenţa ca, prin rectificarea înscrierii eronate, să intabuleze dreptul de proprietate asupra imobilelor care servesc scopurilor şcolilor sale confesionale în favoarea bisericii susţinătoare, în calitate de proprietar incontestabil al acelor bunuri.

Aşadar, recurenta a arătat că, potrivit acestui act, dacă Eparhia Reformată din Ardeal, ar fi fost într-adevăr proprietara imobilului în cauză, ar fi putut să solicite rectificarea înscrierii din cartea funciară nr. x a localităţii Ciumbrud şi intabularea dreptului său de proprietate asupra imobilului. Or, în Foaia B a cărţii funciare menţionate nu există nicio înscriere din care să reiasă că Eparhia Reformată din Ardeal ar fi solicitat rectificarea înscrierii din cartea funciară şi intabularea dreptului său de proprietate asupra imobilului solicitat, care figura în proprietatea Colegiului Reformat Bethlen diu Aiud.

Într-o altă critică, recurenta a susţinut, de asemenea, că instanţa în mod eronat nu a reţinut efectul puterii de lucru judecat al sentinţei civile nr. 208/30.03.2003 în care s-a stabilit că Eparhia Reformată din Aiud nu justifică calitatea procesuală activă din perspectiva faptului că nu are calitatea de succesor în drepturi al fostului proprietar.

În considerentele sentinţei civile nr. 208/30.03.2005, Tribunalul Alba a reţinut că:

"Imobilele preluate de statul român prin încheierile de carte funciară nr. x/13.10.1949 şi nr. y/06.11.1949 au avut ca şi proprietar de carte funciară Colegiul Reformat Bethlen Gabor."

Reclamanta nu a făcut dovada că este succesoarea de drept a proprietarei tabulare, deci nu se poate reţine că justifică îndreptăţirea sa de a introduce o cerere împotriva pârâţilor.

Sentinţa civilă anterior menţionată a rămas definitivă şi irevocabilă prin decizia civilă nr. 48/A/27.02.2007 pronunţată de Tribunalul Alba în dosarul nr. x/2006.

Prin Decizia nr. 1777 din 25 iunie 2015 pronunţată în recurs de secţia a Ii-a civilă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, înalta Curte a hotărât că între excepţia autorităţii de lucru judecat şi puterea de lucru judecat, există o distincţie clară. Astfel, condiţia de aplicare a autorităţii de lucru judecat presupune identitatea de acţiuni (părţi, obiect şi cauză juridică) ce opreşte repetarea judecăţii, iar puterea, prezumţia de lucru judecat, impune consecvenţa în judecată, astfel că ceea ce s-a constatat si statuat printr-o hotărâre nu trebuie să fie contrazis printr-o alta hotărâre. în speţă, Înalta Curte a reţinut că, în mod corect, instanţa de apel a precizat că nu respinge acţiunea în baza autorităţii de lucru judecat, ci are obligaţia de a judeca în fond, însă soluţia trebuie să ţină cont de dezlegarea deja data asupra problemei de drept dedusă judecăţii. dând eficienţă prezumţiei de lucru judecat, că a mai fost odată dezlegată chestiunea litigioasă.

Ca atare, consideră că se impunea ca prin sentinţa civilă nr. 27/09.02.2021 instanţa să dea eficienţă puterii de lucru judecat a chestiunii privitoare la faptul că reclamanta nu a făcut dovada că este succesoarea de drept a proprietarei tabulare, deci nu se poate reţine că justifică îndreptăţirea sa de a introduce o cerere împotriva pârâţilor

Puterea de lucru judecat a sentinţei civile nr. 208/30.03.2005, pronunţată de Tribunalul Alba nu trebuie să fie limitată asupra dispozitivului sentinţei civile, în speţă asupra lipsei calităţii procesual active a Eparhiei ci trebuie extinsă, astfel cum legiuitorul îndeamnă prin dispoziţiile C. proc. civ., la considerentele sentinţei civile, adică asupra faptului că reclamanta nu a putut să dovedească faptul că este succesoarea proprietarei tabulare, pentru ca în aceleaşi timp, nu se poate omite faptul că se impune a se da eficienţă puterii absolute a înscrierilor din cartea funciară.

Deopotrivă, recurenta - pârâtă arată că, în măsura în care, instanţa dispune admiterea contestaţiei formulată împotriva Deciziei nr. 9169/04.06.2020, emisă de către Comisia specială de retrocedare, să se aibă în vedere faptul că, până la acest moment, atât în procedura administrativă cât şi în procedura judiciară nu au fost depuse înscrisuri din care să rezulte cu exactitate situaţiile juridice şi locative ale imobilelor solicitate prin cererile de retrocedare menţionate anterior.

Or, necesitatea depunerii situaţiilor juridice şi locative ale imobilelor, se impune întrucât trebuie clarificată modalitatea de soluţionare a cererilor de retrocedare, fie prin retrocedarea în natură, fie prin emiterea unei decizii de propunere de acordare a măsurilor compensatorii pentru imobilele solicitate.

Modalitatea soluţionării cererilor de retrocedare este guvernată de respectarea principiului prevalentei restituirii în natură, prin urmare, prin identificarea şi lămurirea situaţiilor juridice şi locative, subscrisa poate verifica imposibilitatea sau posibilitatea restituirii in natura a imobilelor solicitate.

Ca atare, în vederea obţinerii informaţiilor necesare pentru clarificarea situaţiilor juridice şi locative este necesar acordarea unui termen mai marc de 30 de zile în ceea ce priveşte obligarea subscrisei la emiterea deciziei de soluţionare a cererilor de retrocedare sus-menţionate, întrucât în vederea soluţionării cererilor de retrocedare anterîor-mentionate sunt necesare înscrisuri din care să reiasă situaţiile juridice actuale ale imobilelor solicitate.

Pentru motivele arătate, recurenta solicită admiterea recursului, casarea hotărârii recurate şi, în rejudecare, respingerea acţiunii formulate de reclamanta Eparhia Reformată din Ardeal.

Apărările formulate în cauză

Intimata Eparhia Reformată din Ardeal a depus întâmpinare, în cadrul căreia a solicitat respingerea recursului, ca fiind neîntemeiat, hotărârea recurată fiind legală şi temeinică, susţinând că motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. nu este incident în prezenta cauză.

Răspunsul la întâmpinare

Recurenta-pârâtă Comisia Specială de Retrocedare a formulat Răspuns la întâmpinarea intimatei - reclamante, solicitând respingerea apărărilor formulate de aceasta în cadrul întâmpinării şi admiterea recursului său, astfel cum a fost formulat.

Soluţia instanţei de recurs

Argumente de fapt şi de drept relevante

Analizând criticile invocate în recurs raportat la sentinţa atacată şi la actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte constată că recursul este fondat, pentru următoarele considerente:

Prin cererea de chemare în judecată, reclamanta Eparhia Reformată din Ardeal a supus controlului judiciar Decizia nr. 9169 din 04.06.2020 emisă de către pârâta Comisia Specială de Retrocedare a unor Bunuri Imobile care au Aparţinut Cultelor Religioase din România, prin care au fost respinse cererile de retrocedare formulate de reclamantă cu privire la retrocedarea în natură sau prin măsuri reparatorii a bunurilor imobile situate în localitatea Ciumbrud, judeţul Alba, înscrise în CF x a localităţii Ciumbrud identificate astfel: