Annulment of arbitral award limited to procedural regularity; substantive re-litigation of budgetary claims excluded under Art. 608 CPC

Şedinţa publică din data de 10 mai 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 10.09.2019, reclamantul a solicitat desfiinţarea hotărârii arbitrale nr. 56/15.09.2016 pronunţată de Comisia Centrală de Arbitraj din cadrul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, arătând că:

I. S.C. A. S.R.L. a încheiat cu instituţia noastră contractul de furnizare de medicamente cu şi fără contribuţie personală în tratamentul ambulatoriu, în cadrul sistemului de asigurări de sănătate nr. 313/2019, prelungit până la 31.12.2019 prin act adiţional-anexat.

Acesta este contractul în baza căruia se derulează, în prezent, raporturile contractuale dintre CAS Neamţ şi S.C. A. S.R.L..

Având în vedere conţinutul acestui contract, la ora actuală nu există nici o prevedere legală şi contractuală care să oblige instituţia noastră să deconteze facturi ce nu au fost înregistrate în contabilitatea instituţiei, care sunt aferente anilor precedenţi si pentru care nu există prevedere bugetară în anul 2016 (situaţie ce contravine şi dispoziţiilor referitoare la angajarea cheltuielilor, conform Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice) şi care nu fac obiectul contractului încheiat în prezent între CAS Neamţ şi reclamantă.

CAS Neamţ nu poate fi obligată în anul 2019 să deconteze prescripţii medicale aferente anilor precedenţi, care la vremea respectivă nu au fost înregistrate deoarece depăşeau bugetul alocat cu această destinaţie instituţiei noastre, cu atât mai mult cu cât la data prezentei nu există obligaţii de plată aferente anilor 2010/2011, înregistrate si neonorate/nedecontate.

II. Potrivit dispoziţiilor art. 6 (4) din H.G. nr. 262/2010 pentru aprobarea Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2010 (act normativ valabil în perioada 01.04.2010-1.03.2011), "totalul angajamentelor legale aferente serviciilor medicale, medicamentelor cu şi fără contribuţie personală şi unele materiale sanitare în tratamentul ambulatoriu, dispozitivelor medicale destinate recuperării unor deficienţe organice sau funcţionale în ambulatoriu, inclusiv celor acordate în cadrul programelor naţionale de sănătate, efectuate în luna decembrie a anului precedent, la nivelul casei de asigurări de sănătate, nu pot depăşi media lunară a primelor 11 luni ale anului precedent decât cu maximum 5%."

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 3 din 7 ianuarie 2020 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins acţiunea în anulare formulată de reclamanta Casa de Asigurări de Sănătate Neamţ împotriva pârâtei S.C. A..

3. Calea de atac exercitată

Împotriva hotărârii instanţei de fond reclamanta Casa de Asigurări de Sănătate Neamţ a declarat recurs.

Recurenta după o amplă prezentare a situaţiei de fapt, în motivarea recursului arată că acţiunea în anulare formulată împotriva Hotărârii arbitrale nr. 56/2016 este întocmită cu respectarea dispoziţiilor art. 608 lit. h) C. proc. civ.

Arată că facturile storno întocmite de pârâtă au fost asumate de aceasta, drept urmare, CAS Neamţ nu poate fi obligată în anul 2019 să deconteze prescripţii medicale aferente anilor precedenţi, care la vreme arespectivă nu au fost înregistrate deoarece depăţeau bugetul alocat, cu atât mai mult cu cât în prezent nu există obligaţii de plată aferente anilor 2010/2011, înregistrate şi nedecontate.

CAS Neamţ a informat CNAS despre situaţia creată prin înregistrarea facturilor storno în speranţa alocării în buget a sumei stornate, dar acest lucru nu s-a întâmplat.

4. Apărările formulate în cauză

Intimata-pârâtă a depus întâmpinare în cuprinsul căreia a invocat excepţia nulităţii recursului pentru neîncadrare în cazurile de casare prevăzute de dispoziţiile C. proc. civ., iar, pe fond, a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

5. Soluţia şi considerentele instanţei de recurs

Analizând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurentă, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatei, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat.

Prealabil, Înalta Curte respinge excepţia nulităţii recursului pentru neîncadrare în cazurile de casare prevăzute de dispoziţiile C. proc. civ. invocată de intimata pârâtă apreciind că, în mod formal, criticile recurentei se circumscriu cazului de casare reglementat de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Pentru a ajunge la această soluţie instanţa a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

Prin Hotărârea Arbitrală pronunţată la data de 15.09.2016, instanţa arbitrală a admis în parte cererea formulată în dosarul nr. x/2013 al Comisiei Centrale de Arbitraj din cadrul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate a fost admisă cererea de arbitrare formulată de către pârâta S.C. A. S.R.L. şi a fost obligată reclamanta Casa de Asigurări de Sănătate Neamţ la primirea şi înregistrarea facturilor ce conţin contravaloarea medicamentelor eliberate pe baza reţetelor gratuite în regim compensat şi a medicamentelor care se eliberează în cadrul programelor naţionale de sănătate, precum şi obligarea pârâtei la plata sumei de 28.278,69 RON reprezentând contravaloarea medicamentelor eliberate în luna noiembrie 2010, conform facturii storno NTGAL nr. 702/25.02.2011 şi la plata sumei de 6.308,10 RON, reprezentând contravaloarea medicamentelor eliberate pentru luna decembrie 2010, conform facturii storno NTGAL nr. 701/25.02.2011 urmare a verificării facturilor şi documentelor justificative.

Împotriva Hotărârii Arbitrale, reclamanta Casa de Asigurări de Sănătate Neamţ a formulat acţiune în anulare solicitând desfiinţarea Hotărârii Arbitrale şi respingerea cererii arbitrale, ca neîntemeiată.

Prin sentinţa civilă nr. 3/07.01.2020, Curtea de Apel Bucureşti a respins ca neîntemiată acţiunea, reţinând, în esenţă, că s-au formulat, pe calea acţiunii în anulare, critici de netemeinicie ce nu pot fi încadrate pe niciunul dintre motivele expres şi limitativ prevăzute de lege.

Înalta Curte constată că instanţa de fond, în mod corect, la pronunţarea hotărârii atacate, a avut în vedere dispoziţiile art. 608 alin. (1) C. proc. civ. potrivit cărora: "hotărârea arbitrală poate fi desfiinţată numai prin acţiune în anulare pentru unul dintre următoarele motive:

a) litigiul nu era susceptibil de soluţionare pe calea arbitrajului;

b) tribunalul arbitral a soluţionat litigiul fără să existe o convenţie arbitrală sau în temeiul unei convenţii nule ori inoperante;

c) tribunalul arbitral nu a fost constituit în conformitate cu convenţia arbitrală;

d) partea a lipsit la termenul la care au avut loc dezbaterile şi procedura de citare nu a fost legal îndeplinită;

e) hotărârea a fost pronunţată după expirarea termenului arbitrajului prevăzut la art. 567, deşi cel puţin una dintre părţi a declarat că înţelege să invoce caducitatea, iar părţile nu au fost de acord cu continuarea judecăţii, potrivit art. 568 alin. (1) şi (2);

f) tribunalul arbitral s-a pronunţat asupra unor lucruri care nu s-au cerut ori a dat mai mult decât s-a cerut;

g) hotărârea arbitrală nu cuprinde dispozitivul şi motivele, nu arată data şi locul pronunţării ori nu este semnată de arbitri;

h) hotărârea arbitrală încalcă ordinea publică, bunele moravuri ori dispoziţii imperative ale legii;

i) dacă, după pronunţarea hotărârii arbitrate, Curtea Constituţională s-a pronunţat asupra excepţiei invocate în acea cauză, declarând neconstituţională legea, ordonanţa ori o dispoziţie dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă care a făcut obiectul acelei excepţii ori alte dispoziţii din actul atacat, care, în mod necesar şi evident, nu pot fi disociate de prevederile menţionate în sesizare.

Astfel, instanţa de fond a apreciat că motivele acţiunii în anulare sunt expres şi limatitiv prevăzute de art. 608 C. proc. civ., ele fiind de strictă interpretare şi neputând fi extinse prin analogie, acestea vizând în ansamblu, condiţiile de regularitate a hotărârii arbitrale în raport cu înţelegerea lor concretizată prin convenţia arbitrală şi cauze de nelegalitate expres stabilite, iar nu motive care să vizeze situaţia de fapt şi probele administrate sau, mai sintetic temeinicia hotărârii arbitrate.

De asemenea, Înalta Curte constată că instanţa de fond în mod corect a reţinut că în ceea ce priveşte motivul de anulare reclamanta a reluat aceleaşi critici învederate şi tribunalului arbitral şi respinse motivat de către această instanţă, ori în cadrul unei acţiuni în anulare a unei sentinţe arbitrale, instanţa nu poate reanaliza problemele de fond ce au fost soluţionate prin hotărârea arbitrală, controlul instanţei fiind limitat de dispoziţiile art. 608 din C. proc. civ.

Prin urmare, instanţa de fond în mod corect a constatat că prin maniera în care reclamanta Casa de Asigurări de Sănătate Neamţ a înţeles să îşi formuleze cererea, aceasta urmăreşte, practic, o rejudecare pe fond a cauzei de către instanţele naţionale, ceea ce nu poate fi acceptat.

Astfel fiind, Înalta Curte constată că în mod legal s-a reţinut că niciunul dintre motivele invocate prin acţiunea în anulare nu se încadrează în motivele limitativ prevăzute de dispoziţiile art. 608 C. proc. civ., toate argumentele invocate fiind, în realitate, critici de netemeinicie.

Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru aceste considerentele, în temeiul dispoziţiilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepţia nulităţii recursului invocată de intimatul pârât S.C. A. S.R.L..

Respinge recursul declarat de reclamanta Casa de Asigurări de Sănătate Neamţ împotriva sentinţei civile nr. 3 din 7 ianuarie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 10 mai 2022.